Mreana mreana


Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm



Yüklə 330,51 Kb.
səhifə7/7
tarix31.10.2017
ölçüsü330,51 Kb.
1   2   3   4   5   6   7

Lungimea minima admisa la pescuit: 25 cm

lipanul - peste din ape de munte

Lipanul - peste din ape de munte

Crapul



CRAPUL  (Cyprinus carpio)

De ce astazi nu pune gura ? Ieri, bunaoara, l-am rupt.Am incercat cu toate momelile si monturile posibile.Nu vrea si pace! Maiculita clostii lui de crap !

 Multi dintre pescarii care au gustat din deliciul drill-ului cu un crap mai rasarit si care in partidele urmatoare au parte numai de.peisaj isi pun aceste intrebari si ajung sa-si verse naduful in fel si chip. Putini sunt cei care cunosc cate ceva din biologia crapului si fac legatura intre esecuri si modul de viata si mai ales hranire a crapului. Sa incercam sa cunoastem cateva dintre functiile vitale si simturile acestui peste minunat.

 

 



http://www.scritube.com/files/animale/3_poze/image003.jpg

Respiratia

 Crapul isi procura oxigenul din apa cu ajutorul branhiilor. Acestea sunt situate in spatele capului si sunt acoperite de opercule, oase plate care se pot mobiliza. Ca sa respire, crapul prin deschiderea gurii absoarbe o cantitate de apa, avand operculele inchise. Inchide gura, deschide operculele si prin saltarea planseului bucal creaza o presiune ce forteaza apa sa iasa printre branhii. Pent 15115u205p ru ca din cauza presiunii create apa sa nu reflueze afara prin gura, crapul are o mica "perdea" de piele care coboara dinspre cerul gurii si obtureaza orificiul bucal (asa cum si operculele au o membrana fina care ajuta la etanseizare). Branhiile contin o retea foarte fina de capilare, care favorizeaza patrunderea oxigenului din apa in circulatia sanguina.

 In functie de dimensiunea pestelui, nevoile de oxigen ale acestuia sunt diferite. De aceea este foarte bine ca atunci cand ajungem pe o balta sau rau sa cautam si sa cunoastem locurile cele mai oxigenate in diverse anotimpuri. De exemplu, vara, locurile cu apa mai putin adanca se incalzesc mai mult ducand la o lipsa a oxigenului. Acesta lipsa poate duce in cele mai multe dintre situatii, daca pestii sunt localizati in acele zone, la o diminuare a apetitului. Indiferent de monturile si momelile utilizate, rezultatele nu vor fi multumitoare sau chiar nule.

 De ce am descris acest proces al respiratiei, aparent fara legatura cu modul de alimentatie al crapului ? O sa vedeti in continuare ca miscarile complexului gura-branhii pentru schimbul de oxigem sunt aproape identice cu ceea ce se intampla cand se alimenteaza. Dar pana atunci sa vorbim de .

 Organele de simt

 Crapul are un sistem senzorial asemanator omului, in sensul ca aude, vede, simtul tactil,  gusta si miroase. Cunoasterea acestor simturi sunt foarte importante in alegerea tipului de montura si a momelii adecvate, in asa fel incat sa nu trezim suspiciuni si sa avem o partida reusita.

 Auzul

 Cu toate ca nu are urechi ca oamenii, crapul are un auz mult mai fin, detectand undele sonore care trec prin apa. Aceste unde sunt transformate in mesaje catre creier, care le percepe ca zgomote. Sistemul acesta auditiv poate percepe si cele mai mici unde sonore pe care le poate amplifica pentru o optima detectie. Chiar daca unii cred ca zgomotul produs de caderea monturii in apa atrage crapii, acestia identifica, initial, undele sonore transmise si percepute ca pe un potential pericol. De aceea crapii, mai ales cei "ruginiti", nu sunt printre primii care ajung la momeala.

 Gustul si mirosul

 Aceste doua simturi sunt grupate impreuna in sistemul olfactiv al crapului. El poate gusta si mirosi lucrurile din apa in mai multe moduri. Narile, situate in apropierea ochilor, permit intrarea apei, iar sistemul olfactiv foarte sensibil poate detecta cele mai mici concentratii de substante dizolvate in apa. Apoi crapul identifica aceste substante, sau nu, cu o sursa de hrana viabila. Cand crapul ia in gura o potentiala sursa de hrana, celulele senzitive din mucoasa, care identifica substantele chimice continute de aceasta, trimite la creier informatii care identifica ca este o sursa de hrana viabila sau nu. Daca raspunsul este afirmativ ,crapul continua sa se hraneasca, iar daca semnalul este negativ, lucrul aflat in gura este ejectat, putand duce chiar la plecarea pestelui din zona.

 Vederea

 Ochii sunt situati de-o parte si de alta a capului, astfel vedera difera mult de cea a omului, care are o vedere liniara spre fata. Datorita pozitionarii ochilor, crapul poate vedea afara din apa, cu fiecare dintre ei, dar numai sub un unghi de cca. 49 de grade. Tot ce este situat peste limitele acestui unghi este invizibil pentru peste. In apa, vederea difera foarte mult de la o situatie la alta : intr-o apa adanca, intunecata, murdara, plina de suspensii, vederea este neglijabila;  situatia difera cand apa are adancimi mici, este limpede, afara este lumina puternica, atunci vederea fiind mult imbunatatita. Tineti cont de aceste lucruri cand va alcatuiti monturile.

 Simtul tactil

 Simtul tactil al crapului se poate realiza in doua moduri : in mod direct, atunci cand ia in gura o potentiala hrana, terminatiile nervoase din piele transmit informatii creierului daca obiectul reprezinta o sursa viabila de hrana, sau nu (de exemplu pietricele, particule de nisip, bucatele de lemn, carligele din monturi, etc.); cand informatia este negativa, obiectele din gura sunt scuipate afara, iar pestele poate parasi zona. In mod indirect, crapul simte obiectele din prajma cu linia laterala, care se intinde de la cap pana la coada. Linia laterala este formata din minuscule tubulete situate in piele, pline cu lichid si care au un por deschis spre afara. Asemanator cu ceea ce simti cand treci mana pe suprafata parului, la fel crapul simte cu linia sa laterala, detectand fiecare miscare care are loc in apa. De asemenea crapul mai poate "pipai" si cu mustatile situate de-o parte si de alta a gurii. Atunci cand identifica o potentiala hrana, crapul se apropie si pipaie cu mustatile pentru a localiza sursa. Acest simt il ajuta sa se orienteze in timpul procesului de hranire chiar mai bine decat vazul. Ii da posibilitatea sa recunoasca si sa identifica o sursa de hrana si sa decida daca o inghite sau o scuipa (in cazul cand detecteaza acul sau firul monturii).

 Ce ne invata toate acestea ? Indiferent cat de atragatoare va fi momeala si indiferent cat de elaborate vor fi monturile, toate acestea trebuie sa treaca un test: testul organelor de simt ale crapului, test care, asa cum am mai spus, in cazul "ruginitilor" este foarte dur. Dar.

 Cum se hraneste crapul ?

 Am vazut pana acum cum organele de simt il ajuta sa se hraneasca.  Suntem constienti ca pentru a prinde un crap si a-l vedea in minciog, indiferent ce momeala si montura folosim, carligul trebuie sa intre in gura pestelui pentru a fi intepat. Sigur ca multe lucruri intra in gura crapului in timpul hranirii, dar tot asa, cele mai multe dintre ele sunt date afara, nefiind recunoscute ca hrana. Practic cum se hraneste : identificand o potentiala sursa de hrana, crapul o evalueaza cel mai bine introducand-o in gura. Miscarile sunt asemanatoare cu cele respiratorii : cu operculele inchise, crapul deschide gura, aspirind odata cu apa necesara oxigenarii si multe lucruri inconjuratoare, inclusiv sursa de hrana. Gura se inchide, baza cavitatii bucale se ridica, se elimina surplusul de apa printre branhii, iar cu ajutorul limbii retine acele particule care sunt asimilate cu hrana.

 Toti cei care au avut ocazia sa vada un crap hranindu-se isi dau seama ca acest proces se desfasoara foarte rapid. In functie de marimea exemplarelor s-a observat ca datorita presiunii negative formate prin deschiderea gurii, se pot absorbi lucruri situate pana la 15 cm departare de acesta. Atunci cand elimina lucrurile de prisos din gura, acestea pot fi aruncate si pala la 30 cm distanta, in functie de greutatea si densitatea lor. De asemenea cu ajutorul buzelor, care se pot prelungi si exercitand o foarte usoara suctiune, crapul poate apuca cu delicatete hrana.

 Simplificand, gura crapului este o gaura care datorita unor miscari specifice face ca hrana sa intre in ea. Odata intrata si identificata ca hrana viabila este sfaramata intre dinti (situati in faringe) si partea superiara a gurii ("cerul gurii"), iar apoi este inghitita. Deoarece crapul nu are stomac, hrana este dizolvata de sucurile digestive si apoi este folosita pentru nevoile energetice.

 Amintiti-va intotdeauna ca pentru a prinde un crap este necesar mai intai sa-i intre carligul in gura. Indiferent cat de atractiva este momeala folosita, daca nu folosim o montura, care sa introduca carligul in gura crapului, fara ca acesta sa il detecteze, sau chiar daca este detectat sa faca imposibila eliminarea lui, atunci rezultatele vor fi dezamagitoare si numai accidental vom prinde ceva de luat in seama.

 Factori care afecteaza hranirea crapului

 Din nefericire este greu de cunoscut cu certitudine cum se va hrani crapul in apa in care vrei sa pescuiesti si mai ales ce montura sa alegi pentru a-l pacali. Sunt mai multe criterii care influenteaza acest proces :

 1.   tinind cont de ce ati citit pana acum v-ati dat seama ca fiecare crap sau mai bine zis tip de crap are niste conditii particulare in ceea ce priveste hranirea. Nu toti crapii se vor hrani la fel in conditii ideale de hrana, cum nu toti se vor hrani la fel in conditii sarace de hrana. In timp, studiind o apa anume se poate spune cu oarecare precizie cum si cand se poate prinde crap. Nu toate lumea insa poate face acest lucru, mai ales daca nu se cunoaste mare lucru despre biolgia crapului.

 2.   stresul exercitat de pescari : cand intr-o apa se pescuieste in acelasi mod, cu monturi si momeala asemanatoare, cand se pescuieste de regula in aceleasi locuri, toate aceste pot duce la modificari ale comportamentului crapilor. De asemenea, nada oferita cu generozitate de pescari poate face ca pestele sa nici nu ajunga la carlig. O alta situatie este cand pestele intra in contact cu unul din numeroasele fire de lanseta intinse de pescari (cele 8-12 lansete in linie); acest lucru il face de cele mai multe ori sa fuga sau cel putin sa devina mai circumspect. Aruncand des lansetele cu momeala poate face ca pestele sa asocieze zgomotul produs de plumb cu un pericol, fapt ce poate duce la incetarea hranirii.

 3.   recunoasterea momelii de catre crap ca o sursa de hrana il face sa fie mai increzator. Din contra, atunci cand sursa de hrana este noua si nu este recunoscuta ca atare (cum este cazul boilies-urilor in majoritatea apelor noastre), il face sa fie mult mai circumspect, iar tipul de montura folosit scade ca importanta.

 4.   timpul cand pescuim : chiar daca acolo unde pescuim de obicei, crapul se hraneste tot timpul anului, nu in toate perioadele acesta mananca cu aceeasi intensitate. In lunile reci (atunci cand procesul este mult incetinit) este deci indicat sa folosim momeli cat mai atractive si monturi cat mai fine, pentru a putea trece de acel test al simturilor de care vorbeam mai devreme.

 5.   presiunea atmosferica este un criteriu de care trebuie sa tinem cont cand vrem sa pescuim crap. In timpul presiunilor crescute (cald, cer senin, fara vant, nopti instelate) crapul isi va diminua foarte mult apetitul. In opozitie sunt zilele cu presiuni atmosferice scazute (ploaie, vant usor din sud, cer acoperit de nori, temperatura mai scazuta), atunci cand crapul se hraneste intens, proces favorizat si de  cresterea oxigenarii apei, a turbiditatii ei si de scaderea luminii.

 Bineinteles sunt mult mai multe conditii de care trebuie sa tineti seama. In cazul in care, in apa in care pescuiti, folositi momeala potrivita (in sensul ca este recunoscuta de crap ca hrana), conditiile de hranire sunt ideale, nu exista o presiune mare din partea pescarilor, sunt crapi in zona in care lansati si totusi nu aveti trasaturi, atunci trebuie sa va schimbati montura folosita. In cazul in care conditiile enumerate mai inainte nu sunt ideale, nu dati vina pe montura.

 O anumita montura va prinde crap numai daca: se gaseste in locul unde crapul obisnuieste sa se hraneasca; este acolo in timpul in care acesta se hraneste; contine hrana pe care acesta este obisnuit sa o consume.

Face parte din familia Cyprinidae si se gaseste in aproape toate apele din Romania, mai putin in apele de munte. Este un peste robust, puternic si viclean, cu gura carnoasa si doua perechi de mustati pe buza superioara, dintre care prima pereche are organe mici, urmate de doua mustati mari, asezate spre colturile gurii. Caracteristici – de regula, are spatele de la verzui inchis pana la cenusiu, cu lateralele argintii sau galbui. In bazinele piscicole cu inmultire controlata culorile acestui peste sunt mai albicioase, estompate fata de nuantele inchise care le gasim la pestii din mediul natural – salbatic. Este un peste extrem de sensibil la factorii externi si trebuie nadit indelungat in acelasi loc pentru a fi atras. Nada folosita poate consta in: grau, porumb in lapte sau fiert, cartofi fierti sau rame de tot felul – albe (de pamant), rosii de gunoi (balegar), negre (de mal). Sunt eficiente si aromele si aditivii cu anason, vanilie, rom, fructe (mixture cu adaosuri pe baza de capsuna si dulci), precum si laptele praf care atrage pestii prin norul eliberat in apa. Momelile vor avea acelasi continut ca si nada.


Sunt interzise miscarile vergii deoarece crapul are un simt de conservare foarte ascutit si riscam astfel sa se ascunda.

Face parte din familia Cyprinidae si se gaseste in aproape toate apele din Romania, mai putin in apele de munte. Este un peste robust, puternic si viclean, cu gura carnoasa si doua perechi de mustati pe buza superioara, dintre care prima pereche are organe mici, urmate de doua mustati mari, asezate spre colturile gurii. Caracteristici – de regula, are spatele de la verzui inchis pana la cenusiu, cu lateralele argintii sau galbui. In bazinele piscicole cu inmultire controlata culorile acestui peste sunt mai albicioase, estompate fata de nuantele inchise care le gasim la pestii din mediul natural – salbatic. Este un peste extrem de sensibil la factorii externi si trebuie nadit indelungat in acelasi loc pentru a fi atras. Nada folosita poate consta in: grau, porumb in lapte sau fiert, cartofi fierti sau rame de tot felul – albe (de pamant), rosii de gunoi (balegar), negre (de mal). Sunt eficiente si aromele si aditivii cu anason, vanilie, rom, fructe (mixture cu adaosuri pe baza de capsuna si dulci), precum si laptele praf care atrage pestii prin norul eliberat in apa. Momelile vor avea acelasi continut ca si nada.


Sunt interzise miscarile vergii deoarece crapul are un simt de conservare foarte ascutit si riscam astfel sa se ascunda.

Reproducere şi dezvoltare
Crapul atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-5 ani şi se înmulţeşte în lunile mai-iunie. O femelă depune pe vegetaţia subacvatică până la 2,1 milioane de icre, iar incubaţia are loc după 2-7 zile. Puietul se hrăneşte la început cu zooplancton, iar mai apoi, când atinge 1,8 cm lungime, cu nevertebrate de fund (hrana principală a unui crap adult).
Cultivare
Crapul sălbatic este răspândit mai mult în apele şi bazinele Mării Mediterane, Mării Negre, Mării Caspice, Mării Aral. De la el au fost obţinute mai multe varietăţi domestice (crapul solzos, crapul-oglindă, crapul golaş etc.) care se cultivă, de regulă în iazurile piscicole ale întreprinderilor de carpicultură. În dependenţă de rasă şi de condiţiile mediului ambiant, crapii de un an cântăresc în medie 15-150 g, cei de doi ani 150-1000 g, cei de trei ani 350-2000 g ş.a.m.d.. Carnea de crap este gustoasă şi are o valoare nutritivă înaltă.

Cum influenteaza vremea pescuitul crapuluiinfluentele vremii asupra pescuitului

Daca poti intelege cum afecteaza vremea comportamentul crapului, atunci sa-i prinzi poate deveni mult mai usor. Puterea si directia vantului, presiunea atmosferica si temperaturile lacului si aerului sunt criteriile cele mai importante.Acestea determina atat locatia crapului in lac cat si dorinta lui de a se hrani. Oricum, depinde foarte mult de perioada anului in care ne aflam, pentru ca pe vreme rece si temperaturi ale apei scazute, crapul nu este asa de inclinat sa respecte „regulile” pe care le-am scris pentru noi insine privind influentele vremii.



Vantul

In mare parte a anului, un vant proaspat sau inviorator incurajeaza de obicei crapul sa se hraneasca si, pe cele mai multe lacuri, este destul de probabil ca ei se vor misca in directia in care bate vantul,pe cand iarna,miscarea lor va fi spre tarmul adapostit de vantul rece.Ei s-ar putea de asemenea misca spre parte mai ferita a insulelor, barierelor si platourilor sa profite de apa mai proaspata si mai oxigenata a lacului adusa de briza invioratoare.Un vant puternic are doua efecte principale asupra lacului. In primul rand imbogateste apa prin turbulentele valurilor ce se sparg de mal, incarcand apa cu un plus de oxigen.Acest lucru la randul lui creste rata metabolica a crapului, facandu-l cel mai probabil sa se hraneasca.In al doilea rand, actiunea valului misca fundul/patul lacului iar nevertebratele si alte tipuri de mancare naturala sunt desprinse din malul adanc. Apa devine mai colorata, si aceasta decolorare, impreuna cu mirosul mancarii „rascolite” va incuraja de asemenea crapul sa se hraneasca.



Temperatura
In lunile de vara temperaturile apei pot depasi 20C. Crapul este perfect in stare sa tolereze aceste temperaturi mai mari, dar apa mai calda este mai putin capabila sa sustina niveluri inalte de oxigen saturat.De aceea, crapul tinde sa fie mai putin activ, preferand sa stea ascuns intre plante si pietre pana cand trece caldura zilei si temperatura apei va scade usor odata cu venirea intunericului.Acesta este deseori motivul pentru care pescuitul la crap este mai bun noaptea in timpul lunilor celor mai calde ale verii.In timpul iernii s-ar putea ca perioadele cele mai bune de hranire sa fie in jurul pranzului pana la doua dupa-amiaza , cand si cea mai slaba cantitate de raze scolare ar putea avea un efect pozitiv asupra temperaturii apei , dandu-le crapilor un impuls de a se hrani.Crapul deseori va frecventa portiunile de apa mai calde din lac.Daca ati inotat vreodata in apa proaspata in timpul lunilor de vara ati observat cu siguranta ca unele zone dintr-un lac pot fi disctinctiv mai reci sau mai clade decat altele. Acest lucru e mai probabil sa se intample in ape mai adanci decat in cele mai putin adanci pentru ca temperaturile diferite sunt cauzate de actiunea vantului care creeaza curenti de adancime in directia opusa directiei spre care bate vantul.

Presiunea atmosferica
Aceasta are un puternic efect asupra directiei si puterii vantului si asupra temperaturilor apei si aerului. In general vorbind,vanturile usoare si cerul albastru deschis si senin inseamna ca presiunea e ridicata.Acest lucru e bun daca vreti sa va bronzati si sa aveti o zi frumoasa de lenevit, dar presiunea ridicata si pescuitul bun de crap rareori se potrivesc, mai ales vara.Pe de alta parte, perioade prelungite de presiune ridicata in timpul iernii duc deseori la inghetul lacului, si este probabil ca crapul sa se hraneasca inaintea inghetului.

Tehnici simple de pescuit la crapla crap pe balta
La crap pe balta

Nu neglija marginile
Din motive numai de ei stiute multi pescari de crap sunt de parere ca singura metoda de a prinde este lansarea monturii cat mai departe de mal, daca este posibil chiar in mijlocul lacului.In plus, daca ese posibil sa pescuiesti pe un munte de nada, cu atat mai bine.
Adevarul este undeva la mijloc, dar merita stiut ca in mediu natural crapii de toate marimile patruleaza de-a lungul malului cautand hrana. Este un comportament obisnuit si poate fi intalnit atat pe lacuri cat si in rauri.
De ce sa nu exploatezi si aceste zone ? Un pumn de nada bine plasat si o montura cu boilies sau porumb va poate aduce pe mal un crap de poveste.

Cauta zonele nebatute
Fiecare lac are zone extrem de ‘batute’, pentru simplul fapt ca legenda spune ca acolo sta crapul. Majoritatea pescarilor vor cauta sa pescuiasca intr-o astfel de zona.
Ca urmare a multiplelor intepari si a padurii de fire din apa. de cele mai ulte ori insa, dupa o perioada de timp, crapul va asocia aceasta arie cu pericolul.
Cauta zone mai putin populare. In multe cazuri ciprinidele se vor hrani in astfel de locuri.

Studiaza substratul
Intotdeauna inainte de a pescui studiaza substratul. Folosirea unui rig neacordat substratului va poate duce la o partida slaba. Factori precum lungimea rigului sau firul folosit pot influenta capital numarul de capturi obtinute. Spre exemplu cand pescuiesti pe substrat pietros o montura scurta si rigida poate da rezultate dar in zone namoloase este recomandat sa folosesti una mai lunga si supla.

Simte plumbul
Ulterior lansarii, in momentul in care plumbul aterizeaza, poti afla foarte multe despre zona in care pescuiesti. Cu firul intins la maximum si mana pe el, poti simti efectiv daca plumbul trece printr-o zona ierboasa, daca exista stepi pe fundul apei sau pe ce tip de substrat a aterizat. In plus, daca folosesti aceasta metoda inainte de a nadi, intr-o montura simpla doar cu plumb, fara carlig, in 10 lansari iti poti face o imagine concreta despre locul ales.

Cauta structurile
Nu este un secret pentru nimeni ca unui crap ii plac structurile. Se simte protejat si de cele mai multe ori astfel de locuri abunda de hrana naturala. Daca ai gasit pe fundul apei o zona ierboasa, cu stepi, crengi sau cu geografie denivelata, foloseste-o. Din start iti vei spori sansele de a captura ceva.

Alege o montura cu plumb pierdut
Cand pescuiesti in structuri, alege o montura cu plumb pierdut. Vei avea mult mai multe sanse sa pui crapul pe mal pierzand plumbul, acesta nefiind decat o poavara suplimentara in drill. In plus, ai mari sanse sa se agata. O montura simpla este una castigatoare in cele mai multe cazuri si experienta a mii de pescari de crap sustine ca montura cu plumb pierdut este una dintre cele mai bune inventate vreodata.

Pentru distanta – nadeste cu catapulta
Cand pescuiesti la distanta si doresti ca nada sa fie concentrata, foloseste catapulta. Cinci-sase bulgari de nada vor forma platorul de care ai nevoie. In plus, indiferent daca ai ales boilies sau porumb, poti include in bulgarii tai si asa ceva.

Fii atent la lansete
Nu-ti pune toata increderea in senzori. Exista momente cand acestia nu vor reactiona si in mod cert vei pierde momentul trasaturii. Spre exemplu, pe timp de vara, cand temperatura aerului depaseste 30 de grade, este greu de crezut ca vei vedea evadari violente. In majoritatea cazurilor, muscaturile vor fi timide, greu de sesizat. Fii atent la fire si-ti vei imbunatati rata de capturare.

Foloseste pungi de PVA
Crapul iubeste iarba si structurile pentru siguranta pe care acestea i-o dau. Cum in zone ierboase este greu sa obtii o prezentare decenta, cea mai simpla metoda este folosirea unei pungi de pva. Baga-ti montura in interiorul ei impreuna cu o mica ‘portie’ de nada si lanseaza. Momeala de carlig va fi etalata perfect, pe o mica ‘farfurie’ de nada. Irezistibil.

Foloseste line-clip-ul de pe mulineta sau un fir indicator
Cand pescuiesti la distante mici si medii, si dupa multa munca ai reusit sa gasesti locul in care trasaturile nu intarzie sa isi faca aparitia, dupa lansare fixeaza firul in line-clip-ul mulinetei. La urmatoarea aruncare nu va trebui sa iti faci griji decat pentru directie, distanta fiind “salvata” de acest mic artificiu.
Alta metoda pentru pastrarea/memorarea distantei este folosirea unui fir textil indicator. Odata lansat, leaga un nod pe fir intre primele doua inele ale lansetei. Exista fire speciale pentru astfel de procedeu, fire ce nu denatureaza linia principala – ex. Sufix Knot It. La urmatorul lanseu nu va trebui decat sa potrivesti “micul” nod intre cele doua inele.

Pescuieste si izolat
Cand pescuiesti cu mai multe lansete, plaseaza una sau doua si in afara platoului de nada creat. De cele mai multe ori crapii de dimensiuni mari sunt suspiciosi, petrecand mult timp la marginea unui platou proaspat nadit. Tocmai aceste capturi le urmaresti. O astfel de strategie functioneaza si vei fi surprins de rezultate.

Fir intins!



Pescuitul pe balti cu namolbalta cu fund namolos

Balta cu fund namolos

Am descoperit o balta cu exemplare frumoase de crap, dar din pacate are si foarte mult namol.

Pescuitul crapului in ape cu substrat namolos poate fi un adevarat cosmar pentru multi pescari, cele mai mari probleme punandu-le prezentarea nadei in astfel de cazuri.


In fapt, dificultatea vine din scufundarea plumbului in patul de namol si implicit a monturii, ruinand orice sansa de a prinde un peste.
Este mai mult decat dificil a se evita scufundarea plumbului dar se poate  folosi un plumb ceva mai usor cu profil plat. Un alt amanunt este evitarea pe cat posibil a unei monturi sau a unui plumb inline, intrucat in ambele cazuri exista mari sanse sa se ingroape cu totul.

Un alt amanunt este lungimea monturii. In astfel de cazuri este de preferat folosirea unei monturi mai lungi, de aproximativ 30cm.


In ceea ce priveste nada, nadirea cu particule usoare sau boilies sparte ne va da un mic avantaj, aceastea penetrand mai greu stratul de namol datorita greutatii.
Ca momeala de carlig se poate folosi absolut orice dar sugerez ca inainte lansare sa se infiga un pufulet solubil in carlig. Acesta va taia mare parte din inertia aruncarii la aterizare, asezand montura intr-un mod natural pe substrat. Altfel spus, montura va pluti cca 10-20 de secunde, dupa care se va scufunda.
O alta alternativa este “lestarea” momelii de carlig cu un mic suport flotant – o jumatate de popup sau un bob de porumb flotant. Ca si in cazul pufuletelui, carligul tau va fi “greu” de ingropat in namol. Totusi, daca se opteaza pentru aceasta metoda, e bine venit un test in prealabil, intrucat pozitia ideala de prezentare este chiar deasupra substratului (1-3cm) … intr-un mic borcanel, arunca montura si vezi la ce inaltime se ridica.

In momentul aterizarii plumbului pe un substrat namolos, este inevitabila o oarecare tulburare a apei. In ape cu caracter static, norul format se va risipi greu, momeala fiind practic aproape imposibil de gasit. Incearca sa folosesti momeli extrem de vizibile.


O alta abordare folosita cu succes de multi din pescarii din Romania este folosirea unui boilies flotant/pop-up imbracat in pasta in totalitate sau partial. In cazul acesta se obtine atat vizibilitate maxima cat si o atractie rapida datorita pastei.

Crapul primavara, vara, toamna si iarna

Primavara cand apele incep sa se incalzeasca crapul incepe sa misune in cautarea hranei. In apele mari, cu inertie termica mare crapii se aduna in golfuri sau alte zone cu apa mai mica ce se incalzeste mai usor.
Vara pe canicula si pe o apa calda crapul se retrage la apa adinca sau in cazul apelor curgatoare pe albia apei cautand ape mai oxigenate. In cazul baltilor cu izvoare in mod sigur ii veti gasi in apropierea acestora. Nu refuza nici umbra unui cocioc plutitor cu apa de 2-3 m sub el.
Toamna cand incepe sa se raceasca apa crapul da intr-o foame ceva de speriat, mananca tot ce prinde sa adune grasimea necesara trecerii iernii. Unii spun ca e cea mai buna perioada septembrie-noiembrie pentru pescuitul crapilor capitali. Cu cat inainteaza mai mult spre iarna crapul aduna mai multa grasime deci si mai multe kilograme.
Iarna odata cu inversarea straturilor de apa crapul se retrage la locurile de iernare, in general gropi cu fund malos si isi reduc activitatea si hranirea la limita supravietuirii.
Crapul se hraneste scurmand fundul apei pana la o adancime de 20 de centimetri. Meniul de baza este format din larve, viermi, scoici, plante etc. dar exemplarele mari, probabil din cauza necesarului mare de proteine, mai degusta si pestisori, broaste acestea sunt particularitati sau raci. In mod normal un crap consuma zilnic o cantitate de hrana egala cu dublul greutatii sale. Incercati sa va inchipuiti cate larve trebuie sa manance un crap de 20-25 de kg intr-o zi si ce efort trebuie sa depuna pt a aduna aceste larve, nu mai bine prinde el doi-trei baboi ca palma si gata masa? Asta se intampla in general in apela fara scoici. Tenul se hraneste in primul an de viata cu plancton vegetal apoi trece la treburi mai consistente cum ar fi diferite ierburi, tulpini si rizomi de papura, castane de apa etc apoi mai spre batranete la chestii si mai consistente: pestisori, scoici, broaste.
In aprilie – mai are loc reproducerea crapului. In acest timp, crapii se aduna in cirduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. In timpul pontei se lovesc intre ei cu burta spre a usura eliberarea produselor genitale, fapt care a atras momentului pontei si numele popular de “bataie”. O femela depune cam 140000 de icre pe fiecare Kg din greutatea ei; icrele masoara 1,3-1,5 mm diametru. Depunerea are loc in mai multe rastimpuri, dar in mod obisnuit in orele diminetii, pe vegetatia submersa. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 grade; larvele ce eclozeaza au o lingime de 4,5-5,5 mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton.

http://pescuit.ro-turistic.ro/files/2009/06/crap.jpg
Yüklə 330,51 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə