Îndrumar de afaceri republica Federală germania



Yüklə 452,87 Kb.
səhifə1/5
tarix06.11.2017
ölçüsü452,87 Kb.
#30848
  1   2   3   4   5

                                                                        



ÎNDRUMAR DE AFACERI - Republica Federală GERMANIA

 

 



A.      Mediul de afaceri în Germania

 

1. Informaţii generale



2. Economia Germaniei

 

B.      Regimul de comerţ exterior şi de investiţii

 

1. Regimul de comerţ exterior

2.  Regimul investiţiilor în Germania

 

C.      Alte informaţii utile pentru oamenii de afaceri români

 

1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară

2. Sărbători legale

3. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri

4. Adrese utile

 

 



A. MEDIUL DE AFACERI ÎN GERMANIA

 

1.  INFORMAŢII GENERALE

 

1.1. Organizarea politico-administrativă

 

Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii:



Germania este o republică (1), o democraţie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) şi un stat social (5).

De la realizarea Unităţii Germane, la 3 octombrie 1990, Germania se compune din 16 landuri federale. Capitala este oraşul-land Berlin.

 

Landuri (reşedinţă /suprafaţă km.p./populaţie mil.loc./principale oraşe): în 2006

Baden-Württemberg (Stuttgart / 35.752 / 10,7 / Mannheim, Karlsruhe, Freiburg, Heidelberg, Ulm, Heilbronn)

Bavaria / Freistaat Bayern (München / 70.549 / 12,4 / Nürnberg, Regensburg, Würzburg, Ingolstadt, Passau)

Berlin (891,8 / 3,4)

Brandenburg (Potsdam / 29.478 / 2,57 / Cottbus, Frankfurt an der Oder)

Bremen / Freie Hansestadt Bremen (404 / 0,663)

Hamburg / Freie und Hansestadt Hamburg (755,2 / 1,74)

Hessa / Hessen (Wiesbaden / 21.115 / 6,1 / Frankfurt am Main, Darmstadt, Kassel, Offenbach, Rüsselsheim)

Mecklenburg-Vorpommern (Schwerin / 23.174 / 1,72 / Rostock, Wismar, Stralsund, Greifswald, Neubrandenburg)

Saxonia Inferioară / Niedersachsen (Hanovra/Hannover, 47.618 / 8,0 / Braunschweig, Salzgitter, Hildesheim, Göttingen, Wolfsburg)

Renania de Nord-Westfalia / Nordrhein-Westfalen (Düsseldorf / 34.043 / 18,08/ Köln, Essen, Dortmund, Duisburg, Bochum, Wuppertal, Bielefeld, Bonn, Gelsenkirchen, Mönchengladbach, Münster, Aachen, Krefeld, Mülheim a.d. Rhein)

Renania-Palatinat / Rheinland-Pfalz (Mainz / 19.847 / 4,061 / Ludwigshafen, Koblenz, Kaiserslautern, Trier, Pirmasens, Worms, Speyer)

Saarland (Saarbrücken / 2.569 / 1,06 / Völklingen)

Saxonia/Freistaat Sachsen (Dresda/Dresden / 18.416 / 4,3 / Leipzig, Chemnitz, Zwickau)

Saxonia-Anhalt / Sachsen-Anhalt (Magdeburg / 20.445 / 2,5 / Halle, Dessau, Bitterfeld)

Schleswig-Holstein (Kiel / 15.763 / 2,8 / Lübeck, Flensburg)

Turingia/Freistaat Thüringen (Erfurt / 16.172 / 2,35 Gera, Jena, Weimar, Ilmenau). 

 

Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial, politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea teritoriului, gospodărirea apelor.

 

Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului: intangibilitatea demnităţii umane (prima frază a Constituţiei) şi apărarea acesteia, garantarea dreptului la manifestarea liberă a personalităţii şi apărarea acesteia de abuzuri ale statului (libertatea individului, libertatea de credinţă şi conştiinţă, libertatea exprimării opiniilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii, libertatea artei şi ştiinţei, libertatea de asociere, garantarea secretului corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, dreptul la mişcare liberă, la exercitarea liberă a profesiei, interzicerea muncii forţate, inviolabilitatea domiciliului/locuinţei, dreptul de a refuza să participe la război din motive de conştiinţă), egalitatea în faţa legii, indiferent de sex, origine socială, rasă, limbă, confesiune, convingeri politice, ocrotirea şi garantarea instituţiilor şi comunităţilor sociale, precum familia şi biserica, dreptul la azil în Germania pentru cetăţenii străini urmăriţi în ţările lor.

 

Organele constituţionale de conducere a statului:

- Preşedintele federal (în prezent, Christian Wulff, ales la 30 iunie 2010), desemnat pentru o perioadă de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor.

- Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 614 deputaţi), ales de popor pentru o perioadă de 4 ani; ultimele alegeri (anticipate) au avut loc la 18 septembrie 2005.

- Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6 persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante în activitatea legislativă; mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor.

- Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal (în prezent, Dr. Angela Merkel).

- Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţiei.

 

Principalele partide politice şi reprezentarea lor în Bundestag, în urma alegerilor anticipate, din 18 septembrie 2005:



 

Partide politice

 


Pondere voturi

Mandate

Uniunea Creştin Democrată – CDU  şi

Uniunea Creştin Socială – CSU



35,2%

226

Partidul Social Democrat – SPD

34,3%

222

Partidul Liber Democrat – FDP (liberali)

  9,8%

  61

Partidul de Stânga – PDS

  8,7%

  54

Alianţa 90/Verzii

  8,1%

  51

Alte partide

  3,9%

    -

 

La guvernare se află o coaliţie formată din CDU/CSU/SPD.

 

Apartenenţa Germaniei la instituţii şi organizaţii internaţionale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI, BERD, OCDE, OSCE şi altele.

 

1.2. Suprafaţa şi populaţia

 

Suprafaţa: 357.027 km.p. (locul III în Europa)



Populaţia: 82,2 milioane locuitori (locul I în Europa, fără Federaţia Rusă)

Densitatea populaţiei: 230,6 locuitori/km.p.

Evoluţia populaţiei (2007): 82.200 mii locuitori, în scădere faţă de

82.367 mii locuitori in anul 2006 si

                                           82.464 mii locuitori, în 2005.

Pentru anul 2010, se estimează că populaţia Germaniei va fi de circa 82,2 milioane locuitori, în 2020 de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori.

Populaţia ocupată (2006):    39.081 mii persoane (51,5% din populaţie).

Populaţie străină, în 2006: 7.289 mii persoane.

 

Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (18,08 milioane locuitori). Exceptând oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530 locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mică populaţie. Cea mai mică densitate a populaţiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter predominant agricol.



Berlin este cel mai mare oraş din Germania (3,4 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), München (1,3), Köln (1,0), Frankfurt/Main (0,651), Stuttgart (0,593), Dortmund (0,588), Essen (0,585), Düsseldorf (0,574), Bremen (0,547), Hanovra (0,516), Leipzig (0,503), Duisburg (0,501), şi altele.

 

O reţea densă şi eficientă de autostrăzi, căi ferate, linii aeriene şi căi fluviale fac posibil accesul rapid spre centrele economiei germane, precum şi spre ţările vecine.



 

1.3. Resurse de materii prime

 

-          agricole: Germania dispune de o agricultură dezvoltată şi performantă, care asigură toate materiile prime specifice zonei climatice.



-          minerale: cărbune 208,1 milioane tone, sare 7,3 milioane tone, minereu de fier.

 

2. ECONOMIA R.F. GERMANIA

 

2.1. Sistemul economic

 

Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica economică fiind promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care determină desfăşurarea activităţii economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în domeniul preţurilor sau în sistemul de salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de asemenea, ea prevede protejarea şi garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa, prin milioanele de consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se produce, ce şi cât se consumă.



 

Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt:

 

a) Cererea şi oferta reglează preţurile. Condiţia funcţionării economiei sociale de piaţă este competiţia ofertanţilor pe o piaţă concurenţială.



 

b) Statul protejează concurenţa. Înţelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este îngrădită sau restrânsă libera concurenţă, sunt interzise prin legi clare şi precise: Legea contra restricţiilor în calea concurenţei (legea anti-monopol sau anti-cartel) şi Legea contra concurenţei neloiale. Statul urmăreşte ca mecanismele concurenţei să funcţioneze. Principiile regulatoare de acţiune a statului în acest sens sunt următoarele:

      - Crearea unei poziţii de monopol pe piaţă este preîntâmpinată /împiedicată din timp, prin măsuri de politică concurenţială. În cazul în care, din motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabilă (de exemplu în cazul căilor ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat şi controlat.

      - Dacă în repartizarea produsului social (bunuri şi servicii) se constată nereguli şi inechităţi, atunci statul le corijează şi le înlătură prin măsuri de politică fiscală, de impozitare progresivă a veniturilor.                                   

      - În calculaţiile unei întreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse numai costurile interne ale acesteia. O atenţie şi mai mare trebuie să fie acordată costurilor pe care întreprinderea, prin activitatea sa, le provoacă comunităţii (de exemplu, impactul asupra mediului înconjurător).

      - Dacă ofertanţii pe piaţă acţionează anormal (de exemplu, plata muncii este în neconcordanţă cu activitatea prestată, practici de dumping etc.), atunci statul ia măsuri pentru limitarea unui astfel de comportament.

Există, însă, anumite excepţii de la regulile economiei libere de piaţă; astfel, de exemplu, în Uniunea Europeană, agricultura nu se supune în totalitate legilor şi principiilor concurenţei, din motive sociale, care ţin de necesitatea existenţei întreprinderilor mici si mijlocii.

 

c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social. Economia socială de piaţă reprezintă o ordine economică împletind principiul acţiunii libere pe piaţă cu necesitatea asigurării echilibrului social. Conţinutul social al economiei sociale de piaţă rezidă în:



            -  preocuparea pentru creşterea continuă a standardului de viaţă;

            - preocuparea de a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;

            - o politică socială care corijează repartiţia veniturilor, prin prestaţii de asistenţă socială – plăţi  compensatorii pentru pensii şi anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcţia de locuinţe, subvenţii şi altele.

 

Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine comerţul internaţional liber şi se opune cu tărie diferitelor forme de protecţionism.



2.2. Locul Germaniei în economia mondială

 

Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume, cu un nivel înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem perfecţionat de prestaţii sociale şi un standard ridicat de bunăstare.



 

2.2.1. Indicatori economici de bază

 

Produsul intern brut – PIB




I Indicatori economici

2003

2004

2005

2006

2007

PIB, miliarde euro

2161,5

2211,2

2244,6

2322,2

2423,8

Creştere economică, în %

+0,9

+1,1

+0,8

+2,9

+2,5

PIB, euro/locuitor

26.222

26.802

27.219

28.194

29.464

PIB, euro/persoană ocupată

55.875

56.872

57.782

59.410

60.996


In anul 2009 Germania a realizat un Produs Intern Brut de 2404,40 miliarde Euro, cresterea economica fata de anul precedent fiind de – 5 %.
Produsul intern brut, realizat pe landuri, în anul 2007 si in anul 2008

 

                                                                      în miliarde euro



Land

Valoare

2007 2008

Loc Pondere

in PIB(%)

Baden - Württemberg

337,6 352,9

3. 14,55

Bavaria

414,7 434,0

2. 17,90

Berlin

80,5 83,5

9. 3,40

Brandenburg

50,2 52,5

12. 2,15

Bremen

25,3 26,5

16. 1,0

Hamburg

85,0 88,9

8. 3,66

Hessa

209,2 216,7

4. 8,93

Mecklenburg-Vorpommern

32,6 34,3

14. 1,41

Saxonia Inferioara

198,9 206,5

5. 8,50

Renania de Nord-Westfalia

505,8 529,4

1. 21,8

Renania - Palatinat

99.9 104,4

6. 4,3

Saarland

28,6 29,9

15. 1,2

Saxonia

88,4 92,4

7. 3,8

Saxonia-Anhalt

48,7 50,9

11. 2,1

Schleswig - Holstein

69,9 72,2

10. 3,0

Thuringia

46,1 48,1

13. 2,0

Total Germania

2322,2 2423,8

100 

 Contribuţia sectoarelor economice la crearea PIB (2009): agricultură, silvicultură şi pescuit 0,8%; industrie (fără construcţii) 21,9%; construcţii 4,6%; comerţ, sector hotelier/alimentaţie publică, transporturi 17,6%; servicii în sistemele financiar-bancar, imobiliar şi antreprenorial 31 %; servicii publice şi private 24 %.

 

Utilizarea PIB (în 2009): consumul privat 58,9%; investiţii brute 18,0%; consumul de stat 19,6%, construcţii 8,7%.În ceea ce priveşte valoarea PIB, la nivel internaţional, Germania ocupa locul al doilea, după SUA.

 

Productivitatea muncii: faţă de anul anterior: 2004/+0,7%; 2005/+ 0,9%; 2006/+2,2%; 2007/+0,8%.

 

Consumul privat (miliarde euro):

 

 

2003

2004

2005

2006

2007

Venituri totale gospodării private

1659,0

1667,1

1691,2

1751,2

1824,2

din care: consum privat

1281,8

1440,9

1465,3

1493,7

1517,8

Rata de economisire, în %

10,3

10,4

10,5

10,5

10,9

 

In anul 2009 valoarea consumului privat a a atins 1416,36 miliarde Euro, reprezentand 58,9 % din PIB.
Rata inflatiei (in % cu anul precedent):2000/+1,4; 2001/+2,0; 2002/+1,4; 2003/+1,1; 2004/+1,7; 2005/+1,6; 2006/+1,7.;2007/+2,2 %.

Rata inflatiei a scazut in anul 2009 la numai 0,08 %.
 Piaţa forţei de muncă:

 


 

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Număr mediu al salariaţilor

(milioane persoane)



38,7

38,7

38,9

38,8

39,08

39,74

Număr mediu al şomerilor

(milioane persoane)



4,1

4,1

4,6

5,0

4,25

3,6


Rata şomajului (în %), din care:

9,8

10,5

10,8

11,7

9,8

8,3

   

In anul 2009 numarul de salariati a fost de 43,46 milioane persoane, rata somajului atingand 8,2 %, in timp ce in anul 2008 aceasta se situase la nivel de 7,8 %. 
Datoria publică a statului (% din PIB): 2000/60,2; 2001/59,5; 2002/60,8;   2003/64,2; 2004/66,0; 2005/68,6; 2006/70,0; 2007/71,4 ;2008/ 70; 2009/77.

In anul 2009 datoria puublica a atins o cifra record de 1700 miliarde Euro, crescand cu 7,1 % fata de anul precedent

 Datoria externă: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotrivă, unul dintre cei mai mari creditori pe plan mondial.

 

Se poate afirma că performanţele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, deşi ritmurile nu au fost întotdeauna înalte. Este necesar să se ia în considerare atât contextul conjuncturii economice mondiale în diverse perioade, cât şi problemele mari cu care economia germană s-a confruntat după reunificare, când a trebuit sa suporte costurile reconstrucţiei landurilor de Est, proces care nu  s-a încheiat încă. Oricum, chiar şi după perioade de recul (de exemplu, în anul 1993 creşterea a fost negativă:  – 1,1%),  economia  germană şi-a revenit rapid şi şi-a continuat cursul ascendent.



 

Acest ritm ascendent a continuat şi în anul 2007, în special datorită măsurilor adoptate anterior, privind o politică salarială moderată, îmbunătăţirea sistemului de asigurări sociale şi altele.

Prin „Acordul privind coaliţia” (CDU/CSU/SPD), Guvernul german a stabilit o serie de domenii de acţiune, care să conducă la consolidarea dezvoltării economice a ţării:

-          consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subvenţionării unor sectoare economice, îmbunătăţirea condiţiilor de încasare a taxelor şi impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de şomaj şi altele;

-          reforma sistemului de impozitare a întreprinderilor, prin reducerea treptată a cotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din ţară şi din străinătate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenţă la participarea tuturor întreprinderilor la licitaţiile publice;

-          reforma în domeniul sănătăţii, prin mărirea vârstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, reducerea contribuţiei lunare pentru pensie;

-          flexibilizarea pieţei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a îmbina munca celor tineri cu cea a celor în vârstă, crearea de condiţii cadru pentru îmbunătăţirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfecţionarea pregătirii profesionale pentru reducerea şomajul, modificarea condiţiilor pentru intrarea în şomaj şi altele;

-          retragerea treptată a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de la bugetul federal şi reducerea subvenţiilor.

 


Kataloq: Files
Files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
Files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
Files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
Files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
Files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
Files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00

Yüklə 452,87 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə