Noile manuale ajung pe băncile copiilor cel mai probabil după alegeri, spun editorii. Asta pentru că în acest moment tipografiile sunt blocate de campania electorală


Membrii "Cartel Alfa" au pichetat Ministerul Muncii



Yüklə 236,5 Kb.
səhifə3/5
tarix30.12.2018
ölçüsü236,5 Kb.
1   2   3   4   5

Membrii "Cartel Alfa" au pichetat Ministerul Muncii


Membrii CNS "Cartel Alfa" au pichetat, vineri, între orele 10.00-12.00, sediul Ministerului Muncii, solicitând modificarea, în regim de urgenţă, a Legii Dialogului Social nr. 62/2011.

Acţiunile de protest vor continua în perioada 13-17 octombrie, în fiecare zi a săptămânii de lucru, a anunţat preşedintele CNS "Cartel Alfa", Bogdan Hossu.

CNS "Cartel Alfa" a organizat, marţi, un miting de amploare, între orele 11.00-13.00, în Piaţa Victoriei, la care au participat peste 5.000 de membri de sindicat din toată ţara.

http://www.evz.ro/elevii-invata-sa-fie-responsabili-pe-banii-parintilor.html

Elevii învaţă să fie responsabili pe banii părinţilor


Elevii de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Capitală au fost primii şcolari care la sfârşitul acestei săptămâni au aflat mai multe despre educaţia financiară gratuită prin programul Ok Center al Fundaţiei Dreptul la educaţie lansată de OTP Bank.

Elevii din Bucureşti, dar şi cei din provincie vor avea parte în perioada imediat următoare de sesiuni de instruire gratuite în cadrul cărora vor învăţa elemente de bază despre economie şi modul de administrare al banilor, organizate prin programul Ok Center al Fundaţiei Dreptul la educaţie, lansat de OTP BANK.

Elevii de la Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr” au fost primii care au luat contact cu programul OK al Fundaţiei Dreptul la educaţie.În prezenţa adolescenţilor de la prestigiosul liceu bucureştean care au umplut până la refuz amfiteatrul liceului a avut loc şi lansarea proiectului dedicat liceenilor. Noţiunile de economie transmise elevilor nu sunt deloc complicate, sunt enunţate într-un limbaj adaptat vârstei, pe baza unei metodologi nonformale, în limba engleză.

Acest lucru i-a făcut pe elevii de la Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" să asculte cu plăcere descrierea proiectului prezentată de Laszlo Diosi, CEO OTP Bank România şi Preşedintele Fundaţiei Dreptul la educaţie, Mihaela Hurezeanu, expert direcţia Comunicare, BNR, şi Nora Dobre, consultant Dreptul la educaţie, care timp de o oră şi jumătate au interacţionat cu elevii.



Elevii îşi doresc să fie responsabili

Teodora Agarci, elevă a Colegiului Naţional “Gheorghe Lazăr”, consideră că proiectul reprezintă un ajutor real pentru elevi: “Este o experienţă faină să participăm pentru că în zilele noastre chiar e nevoie de aşa ceva, trebuie să fim de mici responsabili în ceea ce priveşte administrarea banilor.“

La rândul lui, elevul Dan Iliuţă a fost foarte entuziasmat de proiect: “Chiar este o ocazie bună să înţelegi primii paşi pentru finanţarea responsabilă şi interesant este că se face într-o metodă atractivă “.

Cea mai frecventă întrebare pe care licenii au adresat-o reprezentanţilor proiectului a fost: cum poate fi combătută evaziunea fiscală? Răspunsul experţilor în economie de la OTP Bank a fost unul menit să-I încurajeze pe adolescenţi: “schimbarea trebuie să vină cu generaţia voastră“.



De ce sunt licenii grupul-ţintă?

Reprezentanţii proiectului au ales licenii ca grup-ţintă, argumentele alegerii aduse de aceştia au fost că educaţia financiară trebuie învăţată din adolescenţă pentru a răspunde problemelor din societate, mai ales în climatul economic actual de la noi.

“Rata de abandon şcolar în liceu este cea mai mare şi de aceea am hotărât să demarăm în licee acest proiect, îi ajută dacă la vârsa aceasta înţeleg ce înseamnă un risc, ce înseamnă o dobândă, o strategie pe termen lung, îi pregătim pentru viaţă” a declarat Nora Dobre, consultant Dreptul la educaţie.

Preşedintele Fundaţiei Dreptul la educaţie a motivat necesitatea educaţiei financiare în rândul adolescenţilor prin faptul că aceasta trebui insuflată de la o vârstă fragedă.

 „Contextul economic în studiile recente relevă un nivel de educaţie financiară sub medie, în România, ceea ce validează necesitatea dezvoltării educaţiei financiare a noii generaţii. Este o misiune pe care avem datoria să ne-o asumăm cu toţii” a declarat  László Diósi – CEO, OTP Bank România şi Preşedinte al Fundaţiei Dreptul la educaţie.

Aceasta a mai spus că proiectul va instrui un număr mare de elevi din mai multe licee bucureştene, iar cursurile vor fi susţinute chiar în liceul care le-a fost gazdă lansarii, Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”.

Inclusiv elevi din provincie vor fi prinşi în acest program. “Ne propunem să vizităm foarte multe şcoli şi nu numai în Bucureşti, avem doi traineri, unul acoperă zona de Bucureşti şi împrejurimi şi celelalt stă în Braşov, acoperă zona aceea.“ a mai declarat Nora Dobre.
http://www.hotnews.ro/stiri-film-18282080-mona-nicoara-niciuna-dintre-reformele-invatamantului-romanesc-nu-ocupat-practic-segregare-iar-banii-europeni-care-venit-pentru-integrarea-romilor-nu-fost-folositi-cum-trebuie.htm

VIDEO Mona Nicoara: Niciuna dintre reformele invatamantului romanesc nu s-a ocupat practic de segregare, iar banii europeni care au venit pentru integrarea romilor nu au fost folositi cum trebuie


Regizoarea si producatoarea Mona Nicoara a discutat in cadrul unui interviu acordat Hotnews.ro despre problema segregarii in  invatamantul din Romania si despre nepasarea care domneste la nivel institutional si social. In plus, Mona Nicoara semnaleaza si problemele legate de situatia filmului documentar din Romania, care de multe ori este vazut ca fiind "un produs rezidual al stirilor".

"Atractia mea catre drepturile omului a venit natural din contextul acela de inceput al anilor'90. Era o perioada in care discursul despre dreputrile omului si folosirea legii in favoarea cetateanului erau cea mai atractiva ideologie pentru cei ca mine, care isi doreau democratie, statul de drept in Romania", a declarat Mona Nicoara.



Despre segregarea in Romania

Ceea ce arata filmul "Scoala noastra" este o problema sistemica, structurala in interiorul sistemului nostru de invatamant care nu se poate rezolva peste noapte, dar care are trebui sa fie rezolvata sau macar sa inceapa ceva in acest sens. Din pacate am avzut foarte putin progrese de cand filmul a aparut acum 3 ani de zile.

Niciuna dintre reformele invatamantului romanesc nu s-a ocupat practic de segregare. Banii europeni care au venit pentru integrarea romilor nu au fost folositi si monitorizati de mult ori cum trebuie si ne trezim la aproape 25 de ani dupa revolutie in aceeasi situatie in care eram Revolutie in ceea ce priveste integrarea romilor. Pierdem capital uman cu gramada.

Comparatia cu SUA

In America exista in continuare segregare, insa exista o intelegere la nivel societal si legal. In sensul in care segregarea este un lucru rau si ar trebui sa facem tot ce se poate ca sa desegregam scolile. Lucrul acesta ia foarte multa vreme si exista in continuare foarte multe piedici in cale desegregarii, in principal in sudul SUA. Exista piedici care sunt de ordin economic, de ordin social, exista teama parintilor majoritari ca educatia nu va fi la fel de buna intr-o scoala integrata cum este intr-o scoala care are majoritate alba. Dar macar acolo exista aceasta intelegere la nivel societal ca segregarea este un lucru rau. Nu imi este foarte clar daca in Romania exista macar intelegerea faptului ca segregarea exista.



Despre cariera

E mult mai usor sa fii regizor pentru ca te ocupi de munca creativa si indiferent de cat de grea e munca creativa e multa mai satisfacatoare. Pana de curand am folosit ambele palarii, si de regizor, si de producator. Munca de producator iti inghite creativitatea.



Despre Astra Film Festival

Din ce am vazut aici e o selectie foarte puternica. Pe langa asta, e o selectie cu identitate speciala la Astra. Vezi aici filme pe care nu le vezi  nicaieri altundeva. Filme pentru care trebuie sa ai rabdare, filme care sunt preocupate de limbajul cinematografic in sine. Si de multe ori cand te duci la filme stii deja ca te duci sa vezi ceva ce merita.



Despre filmul documentar in Romania

In Romania, in mod cert documentarul este privit, si de catre CNC, si de catre alte institutii, ca o un fel de Cenusareasa al filmului. Uneori, mai rau, e privit ca un produs rezidual al stirilor. La nivel international documentarul este din ce in ce mai mult pe acelasi picior cu filmele de fictiune. Este luat in serios, lumea nu mai face diferenta mare, intre documentar si fctiune. Daca un film este bun, este bun si atat. In Romania vad ca lucrurile inca mai dureaza. Felul in care sunt constituite comisiile la CNC de multe ori este o problema pentru ca includ oameni de televiziune, nu includ oameni de cinematografie, cu toate ca al doilea "C" din CNC sta pentru cinematografie.



http://www.cotidianul.ro/megadosarul-microsoft-eads-finalizeaza-operatiunea-mani-pulite-in-romania-248922/

Circulă pe net despre o afacere a secolului

Megadosarul Microsoft – EADS finalizează operațiunea Mani Pulite în România

Potrivit unor dezvăluiri apărute în presa românească, în perioada în care a deţinut funcţiile de şef al Corpului de control al premierului Adrian Năstase, cu rang de secretar de stat (2001-2004), şi de ministru delegat pentru Controlul Implementării Programelor cu Finanţare Internaţională şi Urmărirea Aplicării Acquis-ului Comunitar în Guvernul PSD (2004), actualul prim-ministru Victor Ponta a fost preşedintele Fundaţiei “Secolul XXI”, care era, în perioada respectivă, asociat majoritar, cu 52,5%, în firma care administra Radio 21, alături de grupul francez Lagardere, care deţinea restul părţilor sociale. Grupul francez Lagardere a fondat alături de grupul german Daimler Chrysler concernul european EADS, cu care Guvernul Adrian Năstase a încheiat, în 2004, contractul pentru securizarea frontierelor României, considerat al doilea cel mai păgubos contract din istoria postdecembristă a ţării, după contractul încheiat în 2003 cu compania americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania.

Contractul pentru securizarea frontierelor României a fost atribuit concernului EADS fără licitaţie, prin hotărâre de guvern, în august 2004, la o valoare de aproape un miliard de euro. Ulterior, respectiv în 2005, ministrul de interne Vasile Blaga a solicitat o analiză a încheierii şi derulării acestui contract şi, întrucât au fost găsite nereguli mari, a cerut anchetarea mai multor foşti şefi din Ministerul de Interne, în frunte cu chestorul Toma Zaharia, fost prim-adjunct al ministrului Ioan Rus, iar valoarea contractului a fost diminuată la suma de 524,5 milioane de euro, cu posibilitatea de subcontractare de încă 350 de milioane de euro.

Între fondatorii Fundaţiei “Secolul XXI” s-a aflat şi Ioan Rus, unul dintre cei mai importanţi susţinătorii ai actualului prim-ministru Victor Ponta, care a demarat negocierile cu EADS pentru securizarea frontierelor României, în calitate de ministru de interne in Guvernul Adrian Năstase. Atât înainte cât şi după ce a deţinut această funcţie, Ioan Rus a fost asociat şi director al unei firme controlate de omul de afaceri Ion Ţiriac (RMB Inter Auto SRL), care comercializa în Transilvania autovehicule Mercedes Benz, produse de Daimler AG. Ion Ţiriac era şi este reprezentantul concernului Daimler Chrysler în România şi se află în relaţii apropiate, inclusiv de afaceri, cu Ioan Rus de aproape două decenii. Un prieten apropiat a lui Victor Ponta, Ovidiu Miculescu, numit în 2012 de actualul şef al Guvernului preşedinte al Societăţii Române de Radiodifuziune, a făcut parte din consiliul director al Fundaţiei “Secolul XXI” şi a deţinut în perioada respectivă funcţia de vicepreşedinte al consiliului de administraţie al Radio Europa FM, la care era coacţionar acelaşi grup francez Lagardere.

O altă legătură între Fundaţia “Secolul XXI” şi EADS în timpul guvernării Năstase o constituie contractul controversat al achiziţionării a două fregate militare învechite de la grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS, operând sub denumirea de MBDA. Fregatele militare au fost cumpărate cu suma de 122 de milioane de euro în anul 2002, când la conducerea Fundaţiei “Secolul XXI” se afla Ioan Mircea Paşcu, care era ministru al Apărării în cabinetul Năstase. Contractul cu BAE Systems a fost însă negociat şi semnat de George Maior, pe atunci secretar de stat pentru relaţii internaţionale in Ministerul Apărării Naţionale, iar din 2006 director al SRI, care se mândreşte cu acest fapt în CV-ul său. Legat de tranzacţia cu BAE Systems, în presa britanică (The Observer) au apărut în 2007 acuzaţii că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane de lire sterline (7,6 milioane de euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-o în 2009 cu soluţie de neînceperea urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe. Un fapt mai puţin cunoscut este că George Maior este cel care a demarat negocierile cu Microsoft European Operations Center, cu sediul în capitala Irlandei, perioada în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Dublin (1997-1999) şi că a continuat negocierile cu reprezentanţa Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale (2000-2004).

În CV-ul şi în declaraţiile de interese ale lui Victor Ponta nu apare faptul că a fost, timp de trei ani, în care a deţinut funcţii guvernamentale în Cabinetul Năstase, preşedinte al Fundaţiei “Secolul XXI”. În calitate de şef al Corpului de control al primului ministru, Victor Ponta avea, prin lege, atribuţia şi obligaţia de a verifica modul de negociere şi de atribuire a contractului privind securizarea frontierelor României către EADS, precum şi a controversatului contract cu BAE Systems. Mai mult, având în vedere funcţia de ministru pe care o deţinea la data semnării efective a contractului de securizarea a frontierelor, Victor Ponta avea atribuţia şi obligaţia să supervizeze implementarea contractului pentru securizarea fontierelor pentru motivul că era finanţat parţial din fonduri europene. Pe de altă parte, Victor Ponta a fost membru al Comisiei speciale privind faptele de natură penală comise de membrii Guvernului României.

Victor Ponta a fost într-un conflict evident de interese, raportând funcţiile sale guvernamentale la funcţia de preşedinte al Fundaţiei “Secolul XXI”, asociat la Radio 21 cu grupul Lagardere, fondator al EADS. La fel, a fost într-un conflict evident de interese ministrul de interne Ioan Rus, având în vedere că a deţinut funcţia de director al companiei lui Ion Ţiriac, reprezentantul în România al grupului Daimler Chrysler, celălalt fondator al concernului EADS. Directorul SRI, George Maior, poate fi acuzat de complicitate sau de tăinuire, având în vedere, pe de o parte, implicarea sa în negocierile cu Microsoft Irlanda şi cu BAE Systems, iar pe de altă parte, relaţiile sale de afinitate cu Victor Ponta (căruia i-a fost naş la a doua căsătorie) şi cu Ioan Rus (care a fost naşul său la prima căsătorie). Prin această prismă se poate explica şi lipsa de reacţie de până acum a SRI în cazurile Microsoft, BAE Systems şi EADS. În cazul contractului cu EADS, având în vedere ca a fost încheiat şi derulat prin Ministerul de Interne, ar fi trebuit să se sesizeze în primul rând serviciul secret al acestui minister (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă), condus în perioada 1999-2006 de către chestorul Virgil Ardelean. Numai că, originar din Cluj, Virgil Ardelean este de aproape două decenii un apropiat al ministrului Ioan Rus, iar în ultimul deceniu s-a apropiat şi de omul de afaceri Ion Ţiriac, o dovadă elocventă în acest sens fiind faptul că firma sa de protecţie şi pază (în realitate, un serviciu privat de informaţii) funcţionează în sediul firmei lui Ţiriac de lângă Ambasada Chinei.

De derularea păguboasă a contractelor cu Microsoft şi EADS nu este străin nici fostul ministru de interne Vasile Blaga, chiar dacă în 2005 a solicitat renegocierea contractului cu EADS şi a dispus formularea unei plângeri penale împotriva chestorului Toma Zaharia, primul adjunct al ministrului Ioan Rus. Este de observat că această plângere, soldată cu o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, nu l-a vizat şi pe ministrul Ioan Rus, cu care Vasile Blaga s-a aflat şi se află în relaţii de prietenie. În acelaşi timp însă, principalul partener al EADS în România, compania Fujitsu Siemens a încheiat un contract substanţial cu Ministerul Educaţiei, unde soţia ministrului de interne, Violett Blaga, era şefa Direcţiei Juridice şi de Control, iar unul din principalii parteneri de afaceri ai ginerelui lui Vasile Blaga, firma Nei Guard, a devenit subcontractor al EADS. Pe de altă parte, cele mai substanţiale plăţi pentru contractul cu EADS au fost efectuate în al doilea mandat de ministru de interne a lui Vasile Blaga (2009-2011).

Procurorii anticorupţie i-au audiat până acum pe foştii secretari generali ai Guvernului Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu şi Eugen Bejinariu, precum şi pe Ioan Moraru, secretar general adjunct al Cabinetului Năstase şi secretar general al guvernelor Ponta I, II şi III. De derularea ilicită a contractului cu Microsoft, prin subcontractorul Fujitsu Siemens Computers GsmbH, companie înregistrată în Austria, nu este străin nici secretarul general al Guvernului Tăriceanu I, Radu Stroe, intrat în conştiinţa publică drept cel mai cinic şi nătâng ministru de interne din România postdecembristă. În anul 2006, cu câteva luni înaintea integrării României în Uniunea Europeană, secretarul general Radu Stroe a primit trei notificări din partea corporaţiei Microsoft, respectiv prin Microsoft European Operations Center, cu sediul la Dublin, în data de 20.06.2006, prin subcontractorul Fujitsu Siemens, în data de 14.08.2006, şi prin Microsoft EMEA, cu sediul la Paris, în data de 28.11.2006, prin care Guvernul României era somat să intre în legalitate cu licenţele Microsoft utilizate ilicit în administraţia centrală din România. Secretarul general Radu Stroe nu a efectuat însă nici un demers, astfel că, în data de 20.12.2006, cu doar 11 zile înaintea intrării oficiale a României în Uniunea Europeană, Microsoft European Operations Center a adresat o notificare pentru restabilirea legalităţii primului ministru Călin Popescu Tăriceanu.

În consecinţă, consider că se impune cercetarea şi implicit audierea în cauză a premierului Victor Ponta, a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, a foştilor miniştri de interne Ioan Rus, Vasile Blaga şi Radu Stroe, a directorului SRI, George Maior, şi a fostului şef al DGIPI, chestorul Virgil Ardelean. În plus, alături de contractele încheiate cu Microsoft, BAE Systems şi EADS, procurorii anticorupţie ar trebui să investigheze şi cel mai păgubos contract postdecembrist încheiat de România, respectiv contractul cu corporaţia americană Bechtel pentru construcţia Autostrăzii Transilvania. Contractul cu Bechtel a fost semnat în anul 2003 şi a fost demarat în 2004, pe raza judeţului Cluj, în prezenţa premierului Adrian Năstase, a ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, şi a ministrului de interne Ioan Rus, înaintea alegerilor locale, la care acesta a candidat pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Ca în cazul EADS, contractul pentru Autostrada Transilvania a fost atribuit companiei Bechtel fără licitaţie, la o valoare de 2.2 miliarde de euro.

Ministrul Ioan Rus a avut beneficii din acest contract sub cel puţin trei aspecte. În primul rând, pentru că două firme apropiate, SC Ben-Ben SRL şi SC Napoca Constructii SRL (deţinută iniţial de Ioan Rus şi Ion Ţiriac, în calitate de asociaţi), au devenit subcontractori importanţi ai Bechtel pentru Autostrada Transilvania. Patronul actual al acestor firme, Ioan Bene, arestat şi trimis în judecată de DNA în acest an, pentru dare de mită, în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, este de peste un deceniu un apropiat şi un protejat a lui Ioan Rus. Fostul şi actualul ministru clujean l-a sprijinit pe patronul Gheorghe Benea să obţină lucrări pe raza unor judeţe din Transilvania (Cluj, Sălaj ş.a.), iar copii săi sunt asociaţi cu acesta la Hotelul Meridian din Cluj-Napoca. În al doilea rând, pentru că Bechtel a achiziţionat 213 autocamioane Mercedes pentru lucrările de la Autostrada Transilvania, din care 100 au fost folosite ulterior în Irak, unde companiei Bechtel i-a fost atribuită reconstrucţia acestei ţări după ocuparea sa în 2003. În al treilea rând, profitând de funcţiile sale, Ioan Rus a obţinut transferul unei suprafeţe de pădure pe care o deţinea în localitatea Urişor, sat aparţinător al municipiului Dej, în apropierea localităţii sale de domiciliu, Cluj-Napoca, şi a Autostrăzii Transilvania, realizând o permutare de peste 70 de kilometri. Conform unor surse din DNA, dosarul privind acest transfer de pădure s-ar afla în fişetul procurorului şef Laura Codruţa Kovesi. Cert este că, la Cluj Napoca, tot mai multă lume vorbeşte că Ioan Rus, actualmente vicepreşedinte regional al PSD şi ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta III, a luat-o razna prin afacerile cu bani publici pe care le dirijează şi controlează.

http://www.cotidianul.ro/ecaterina-andronescu-si-serban-mihailescu-in-atentia-senatorilor-juristi-248935/

Cazul Microsoft

Ecaterina Andronescu și Şerban Mihăilescu, în atenţia senatorilor jurişti

Luni, Comisia Juridică a Senatului discută referatele DNA prin care se solicită declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de urmărire penală în cazul foştilor miniştri Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.

Anunţul a fost făcut, vineri, de Ioan Chelaru, care a precizat că este vorba despre 13 dosare şi că ar urma să se stabilească încă o întâlnire “când reuşesc toţi senatorii să studieze documentaţia".

Senatorul Şerban Mihăilescu a declarat că a fost invitat să participe la şedinţa Comisiei juridice de luni pentru a-şi prezenta punctul de vedere.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, miercuri, după şedinţa Biroului Permanent, că referatul DNA şi copiile materialului probator în cazul Microsoft au fost trimise la Comisia juridică, care ar termen 15 zile calendaristice să facă raport.

Întrebat dacă se va convoca plenul Senatului după finalizarea raportului Comisiei juridice, ţinând cont că senatorii sunt în campanie electorală până pe 16 noiembrie, Călin Popescu Tăriceanu a răspuns că, ”după ce vine raportul, va fi adus la cunoştinţa tuturor grupurilor parlamentare”.



”După aceea, în prima şedinţă de plen, va intra în discuţie”, a mai spus Tăriceanu.

http://jurnalul.ro/stiri/observator/tagadam-tagadam-679379.html


Yüklə 236,5 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə