Normal – Times New Roman 11 pt



Yüklə 372,68 Kb.
səhifə18/18
tarix31.10.2017
ölçüsü372,68 Kb.
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18

8.Concluzie


Sectorul forestier din România este un sector cheie pentru atenuarea schimbărilor climatice, deoarece este responsabil pentru aproape 10 % din reducerea emisiilor de GES. Pădurile au o capacitate mare de reducere a GHG și pot ajuta la menținerea, și, posibil, chiar creșterea, nivelului de reducere a emisiilor de GES din țară. Măsurile de atenuare forestiere pot include conservarea sistemelor de reducere a CO2 existente, sporirea reducerii dioxidului de carbon și reducerea compromisului dintre reduceri și beneficiile tangibile și intangibile din alte utilizări ale terenului.

Un avantaj de a investi în sectorul forestier pentru atenuare este reprezentat de co-beneficiile din SFM și conservarea pădurii. Practicile îmbunătățite de management forestier care să internalizeze impactul potențial al schimbărilor climatice poate construi capacitatea de rezistență a pădurilor la variabilitatea climei, spori capacitatea de rezistență a altor sectoare (de exemplu agricultura) la dezastre, reducând riscul de expunere al acestora, reface terenurile degradate, și oferi o sursă de energie regenerabilă pentru zonele rurale, care are o amprentă a emisiilor de carbon redusă. Gestionarea durabilă a pădurilor este esențială pentru îndeplinirea obligațiilor internaționale ale României și a directivelor UE.

Restituirea terenurilor forestiere a dus la transferul a aproape jumătate din pădurile de stat către proprietarii privați. Acest lucru accentuează necesitatea de a pune în aplicare măsuri de stimulare pentru SFM. Aceste stimulente ar trebui să motiveze proprietarii de păduri mici și proprietarii mari de păduri. În consecință, stimulentele trebuie să includă stimulente monetare și sprijin instituțional și tehnic (de exemplu, formarea de asociații și furnizarea de servicii de extindere și de formare).

Evaluarea constată că măsurile propuse pentru sectorul forestier, inclusiv alocarea fondurilor, depășesc cerința UE pentru 30 % din alocarea totală solicitată pentru sector pentru măsuri care au relevanță pentru îmbunătățirea climatului. Mai multe dintre măsuri (cu excepția măsurii privind Natura 2000), cu toate acestea, necesită fonduri suplimentare pentru a acoperi diferența dintre situația actuală și potențialul optim al măsurilor. Nivelurile de finanțare asociate cu măsurile propuse, cu toate acestea, sunt mai realiste, având în vedere perioada de timp în care obiectivele trebuie să fie îndeplinite. Este, de asemenea, spațiu pentru a realoca sumele prezentate în cadrul măsurilor actuale

Măsurile propuse reflectă domenii importante de intervenție pe termen scurt și mediu. Acestea au capacitatea, dacă sunt concepute în mod adecvat, să includă toate elementele în două moduri. Măsurile pot include toate elementele cu privire la persoanele eligibile pentru finanțare. A doua modalitate este în obiectivul măsurii. De exemplu, sprijinul pentru organizarea lanțului de aprovizionare, formare și consultanță, care vizează micii proprietari de terenuri și micii proprietari de păduri, ar fi cuprinzător și ar genera beneficii economice pozitive.

Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri imediate pentru a implementa sistemele de sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu măsurile de împădurire vor necesita inițial o capacitate ridicată de producție a puieților). Această realitate subliniază importanța inițierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obține rezultatele dorite și impactul preconizat asupra emisiilor de GES.

Sectorul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, unele schimbări prin integrarea măsurilor privind pădurile în alte POS-uri, acolo unde este cazul. De exemplu, condițiile necesare pentru cercetare ar putea fi stabilite ca parte a altor POS care pun accent pe cercetare. Există și alte sinergii care ar putea fi create printr-o mai bună coordonare între entitățile publice responsabile pentru păduri și cele din alte sectoare. Sectoarele cheie pentru coordonare includ agricultura, energia, apa și infrastructura.

Acordarea de sprijin pentru sectorul forestier prin PNDR și POS-uri poate fi o investiție "fără regret". Multe dintre măsurile din sectorul forestier pot aborda în comun problemele de atenuare și de adaptare (de exemplu împădurirea terenurilor degradate). Cu toate acestea, este important să se asigure că nu vor avea consecințe nedorite (de exemplu scăderea eliminării CO2). Monitorizarea schimbărilor în reținerea carbonului și recoltarea și plantarea folosind o parte din tehnologia recentă disponibil și sistemul cu costuri reduse ar putea ajuta la prevenirea rezultatelor negative.



Referințe


Abrudan, Ioan Vasile. 2012. ”Un deceniu de administrare a pădurilor din România în regim privat: Realizări și provocări”. Analiză Forestieră Internațională Vol.14(3): 275-284

Abrudan, Ioan Vasile, Viorel Marinescu, Ovidiu Ionescu, Florin Ioras, Sergiu Andrei Horodnic, Radu Sestras. 2009. “Evoluții în sectorul forestier din România și legăturile sale cu alte sectoare”.Notulae Botanicae Horti Agrobotanici Cluj-Napoca: 37 (2): 14-21

Abrudan, I.V., Marinescu, V, Ignea, G. și Codreanu, C, 2005. Situația și tendințele curente din sectorul forestier din România: Aspecte legale ale Dezvoltării Durabile a Sectorului Forestier European: Lucrările celei de-a 6-a Întâniri de Grup a IUFRO 6.13.00. Editura Universității Transilvania din Brașov, România:157–171

Albu, Anca Nicoleta, Marius Lungu, și Liliana Panaitescu. 2010. “Influența perdelelor forestiere asupra recoltelor din Dobrogea de sud”. Jurnalul de Cercetare al Științelor Agricole, 42 (3): 367-371

Autor necunoscut. 2003. Plan de monitorizare pentru schimbările stocurilor de dioxid de carbon din plantațiile forestiere. (Proiectul de împădurire a terenurilor agricole degradate din România) Acordul dintre Administrația Forestieră Națională: Romsilva și Fondul Prototipului de Carbon

ICAS, 2013, Raportul reținerii carbonului pentru o perioadă de 10 ani pentru 6000 hectare, București.

BERD, 2011 Evaluarea lanțurilor de biomasă inclusiv a tehnologiilor și structurii costurilor, București.

Borlea GF, Ignea G, 2006. Politica forestieră cuerntă și piața pentru produsele forestiere.Lucrările sesiunii ştiinţifice Pădurea şi dezvoltarea durabilă, Braşov, Romania, 2005-2006 pp. 633-638

Bohateret VM, 2012, Reajustarea politicii forestiere din România în vederea Jurnalului așezărilor și planificării spațiale din anul 2050, mr. 1/2012.

Brouwer, Roy, Luke Brander, Onno Kuik, Elissaios Papyrakis și Ian Bateman. 2013. O sinteză a abordărilor și serviciilor ecosistemelor de valoare din UE în contextul EEB Raport final. VU Universitatea Amsterdam: Institutul pentru Studii de Mediu.

Centrul pentru Adaptarea Climatică. Analizat în iulie 2013, Europa într-un climat în schimbare. Raportul național pentru România: Raportul privind biodiversitatea. Accesați pagina de internet: http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/

BadeaOvidiu și Stefan Neagu. 2010. ”Pierderile creșterii de volum pentru suprafețele cu arbori și păduri în sistemul de monitorizare intensă din România” Proc. Rom. Acad., Seria B, 2010 (3): 261-268

Chira, Danut, Florin Danescu, Nicolae Geambasu, Constantin Rosu, Florentina Chira, Vasile Mihalciuc, Aurelia Surdu. “Caracteristicile declinului la fag în 2001-2004”. Analele ICAS 48: 3-20

Badea, Ovidiu, AndrzejBytnerowicz, Diana Silaghi, Stefan Neagu, Ion Barbu, Carmen Iacoban, CorneliuIacob, Gheorghe Guiman, Elena Preda, IoanSeceleanu, Marian Oneata, Ion Dumitru, Viorela Huber, HoriaIuncu, Lucian Dinca, Stefan Leca, Ioan Taut. 2012. Starea pădurilor din Carpații de Sud din Rețeaua de cercetare ecologică pe termen lung. Evaluarea Monitorizării de Mediu 184:7491–7515

Dragoi, Marin. 2010. ”Compensarea costului de oportunitate al zonării funcționale a pădurilor - Două opțiuni alternative pentru politica forestieră din România” Analele Cercetării forestiere 53 (1): 81-92

Badea O., Neagu S, 2010, ”Pierderile creșterii de volum pentru suprafețele cu arbori și păduri în sistemul de monitorizare intensă din România” Proc. Rom Acad., Seria B, 2013, 3, p. 261-268.

Busuioc Aristita, și Alexandru Dumitrescu. 2011. Proiecțiile reduse privind climatul pentru România (prezentare). Administrația Națională de Meteorologie: București, România

Chira D., Danescu F., Geambasu N, Rosu C., Chira F., Mihalciuc V., Surdu A., 2005. Particularitati ale uscarii fagului in perioada 2001-2004. Analele Cercetării forestiere 48: 3-20

Hlásny T, Turčáni M, 2009: Insect pest as climate change driven disturbances in forest ecosystems. In Strelcová et al. (eds) Bioclimatology and Natural Hazards, Springer Nederlands pp. 165-178.

Lange H, Økland B, Krokene P, 2006: Thresholds in the life cycle of the spruce bark beetle under climate change. Interjournal for Complex Systems 1648.

Neşu, I.1999.Perdele forestiere de protecţie a câmpului” Edit. STARTIPP, Slobozia.

Olenici N, Duduman ML, Olenici V, Bouriaud O, Tomescu R, Rotariu C. 2011.Prima izbucnire a Ipsduplicatus în România. In: Delb H, Pontuali S (eds.): Biotic Risks and Climate Change in Forests. Proceedings of the Working Party 7.03.10 Methodology of Forest Insect and Disease Survey in Central Europe, Atelierul al 10-lea, 20-23 septembrie, 2010, Freiburg, Germania. Berichte Freiburger Forstliche Forschung Heft, FVA: 135-140.

Dumitraşcu, Monica, Ines Grigorescu, Gheorghe Kucsicsa, Carmen-Sofia Gragota, Mihaela Năstase. 2011. ”Evaluarea distribuției potențiale a speciilor de plante invazive raportată la forțele de mediu cheie din Parcul natural Comana”. Proceedings of the 12th International Conference on Environmental Science and Technology: B735-B742. Rhodes, Grecia, 8-10 Septembrie 2011.

Duduman ML, Isaia G, Olenici N, 2011a: Ipsduplicatus (Coleoptera: Curculionidae, Scolytinae) distribuția în România. Rezultate preliminare. Buletinul Universității Transilvania din Brașov, Seria II, Vol. 4 (53) Nr. 2: 19-27.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 2007. Silvicultura și industria forestieră din România. Studiul asupra sectorului lemnului. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: București, România

Comisia Europeană. 2010. Cartea verde privind Protecția Pădurilor și Informarea în UE: Adaptarea pădurilor la schimbările climatice. SEC (2010) 163 Final. Bruxelles.

Agenția Europeană de Mediu. 2011. Tendințe și previziuni privind GES în România

Centrul FRD. 2011. Sectorul de mobilă în România. 2011 Prezentarea generală a pieței Raport pregătit pentru Secțiunea Comercială și de Promovare a Investițiilor, Ambasada Republicii Polonia în România.

Georgescu, Olga. 2009. Politici forestiere din România pentru reducerea și adaptarea la schimbările climatice Prezentare realizată la FAO-REU Budapesta, 2010.

Ioja CI, Patroescu M, Rozylowicz L, Popescu VD, Verghelet M, Zotta MI, Felciuc M (2010). Eficiența rețelei de arii protejate din România în conservarea biodiversității. Biol Cons 143:2468–2476.

Ivan, Gheorghe. 2012. ”Tehnologii inovatoare pentru crearea și întreținerea perdelelor forestiere de protecție a recoltelor și combaterea secetei și deșertificării”. Analele Universității din Craiova - Seria Agricultură, Montanologie, Cadastru Vol. XLII 2012/2: 359-365

CCC. 2012. Transmiterea informațiilor privind nivelele de referință în managementul pădurilor în România

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice 2012. Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013 – 2020. MMSC: București, România

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 2013. PNDR 2014-2020 Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice. 2013. Inventarul gazelor cu efect de seră din România 1989-2011. Inventarul național 2013. MMSC: București, România

Ministerul Mediului și Pădurilor 2010. A cincea sesiune de comunicări naționale a României privind schimbările climatice sub auspiciile Convenției Cadrului Națiunilor Unite privind schimbările climatice București, România

Ministerul de Interne: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 2013. Reducerea vulnerabilității la riscuri, sprijinirea adaptării la schimbările climatice și dezvoltarea sistemelor de management al dezastrelor. Notă explicativă. București, România.

Ministerul de Interne: Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 2013. Analiza de Risc la Incendiu. București, România

Nabuurs, G.J., O. Masera, K. Andrasko, P. Benitez-Ponce, R. Boer, M. Dutschke, E. Elsiddig, J. Ford-Robertson, P. Frumhoff, T. Karjalainen, O. Krankina, W.A. Kurz, M. Matsumoto, W. Oyhantcabal, N.H. Ravindranath, M.J. Sanz Sanchez, X. Zhang. 2007. Silvicultură. Schimbările climatice. Reducere. Contribuția Grupului de lucru III la cel de-al patrulea raport de evaluare a comisiei inter-guvernamentale privind schimbările climatice (B. Metz, O. R. Davidson, P.R. Bosch, R. Dave, L.A. Meyer (eds)], Cambridge University Press, Cambridge, Marea Britanie și New York, NY, SUA

Naumann, Sandra, Gerardo Anzaldua, Pam Berry, Sarah Burch, McKenna Davis, Ana Frelih-Larsen, Holger Gerdes și Michele Sanders. 2011. Evaluarea potențialului abordărilor bazate pe ecosistem pentru adaptarea și reducerea efectelor schimbărilor climatice în Europa. Raportul Final către Comisia Europeană, DG Mediu, Contract nr. 070307/2010/580412/SER/B2, Institutul Ecologic și Institutul pentru Schimbările de Mediu, Centrul Universității Oxford pentru Mediu

Popa, Bodgan și Camille Bann. 2012. O evaluare a contribuției ecosistemelor din ariile protejate la creșterea sectorului și a bunăstării umane în România: Îmbunătățirea durabilității financiare a sistemului carpatic al zonelor protejate (PA) Raport final.

Trombik J., Hlasny T., Dobor L., Barcza Z., 2013. Expunerea climatică a pădurilor din Carpați: Hărți de expunere și dezvoltarea anticipată. Conferința științifică internaţională pentru studenții doctoranzi.

Banca Mondială. 2008. Forest Sourcebook. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Banca Mondială: Washington DC.

Banca Mondială. 2009. Documente interne ale Proiectului de dezvoltare forestieră din România. Analiza impactului economic al reabilitării drumurilor forestiere

Banca Mondială. 2011. Analiza funcțională din România: Mediu, apă și păduri. Vol 2: Silvicultură. Regiunea Europei și Asiei Centrale, Banca Mondială: Washington DC.



1Nu există date suficiente pentru a evalua potențialele efecte economice, și o scădere de 30 % a creșterii nu se poate presupune a fi o scădere a contribuției la PIB cu o treime (de exemplu aproximativ 1,3 % din PIB), deoarece valoarea în plus nu este reprezentată.

2Acest lucru oferă un sprijin financiar autorităților publice eligibile și entităților private pentru a acoperi costurile de creare și întreținere a împăduririlor terenurilor agricole.

3Dintre acestea 74 sunt specii pe cale de dispariție, 39 sunt specii în pericol, 171 sunt de specii vulnerabile și 1253 de specii rare.

4O mare parte a pădurilor aflate sub administrarea DFP sunt situate în regiunile muntoase și deluroase. În consecință, compoziția speciilor din zonă a inclus fag european (37%), stejar (11%), alte foioase (12%), și păduri de conifere (40%), compuse în mare parte din molid norvegian (32%) și brad (5%).

5Această regiune este ușor populată și are salarii ridicate, ca urmare a unei industrii miniere de mare amploare și oportunități de tranzacționare comercială cu statul vecin Serbia. Limitările pieței forței de muncă au descurajat dezvoltarea industriilor de exploatare forestieră și de prelucrare a lemnului locale.

6Acest lucru este cu mult sub nivelul din alte țări europene cu topografie similară (Austria 36m/ha, Elveția 40m/ha, Franța 26m/ha, Germania 45 m / ha). (Banca Mondială, 2011)

7Terenul agricol cu un punctaj de mai jos 25 de puncte în evaluările de calitate ale solului nu este nici de interes economic pentru agricultură, nici atractiv pentru întreprinderi, deoarece costurile de producție depășesc cu mult orice potențiale de producție agricolă. Agricultura practicată în astfel de condiții nefavorabile ar sărăci populația care folosește produse agricole pentru consumul propriu și, de asemenea, ar duce la fragmentarea agriculturii (Bohateret, 2012)

8Indicele Bagnouls - Gaussen este folosit pentru a estima indicele de ariditate, care este important deoarece acesta este un factor critic de mediu care afectează evoluția vegetației naturale și, prin urmare, eroziunea ploii prin luarea în considerare a precipitațiilor și temperaturii.

9Ultima RNP a fost în 1986.

10 Excepția va implica ușoare creșteri în Nord-Vest și scăderi ușoare în sud-vest.

11Scăderea va fi de până la 40%, în special în sud și sud-est.

12 Proporția mai mare de carbon din solurile forestiere temperate față de vegetație este cauzată de ratele de descompunere mai lente.

13 Estimare a emisiilor și a absorbțiilor de GES din UTSUTP respectă metodologia Ghidului din 1996 prezentată în Ghidul Bune Practici pentru UTSUTP, IPCC, 2003 (MMSC, 2013)

14Această categorie include: terenuri forestiere sau cele care servesc pentru cultura, producția sau administrarea pădurilor, terenurilor pentru împădurire și terenuri neproductive, cuprinzând roci, pante abrupte și stâncoase, ravene, râpe, torenți, în cazul în care acestea sunt incluse în planificarea silvicolă (pentru o mai bună înțelegere a problemei vegetației forestiere vă rugăm să verificați secțiunea 5A1 Terenuri împădurite si descrierile altor categorii de terenuri, de exemplu, Pășuni). (MMSC, 2013).

15 Această categorie include: teren arabil, vii, livezi, vii și livezi, pepiniere, hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, sere, terenuri acoperite cu vegetație forestieră, dacă aceasta nu face parte din fondul forestier, pășuni împădurite, terenuri ocupate cu construcții agro-zootehnice și îmbunătățiri funciare, ferme piscicole, drumuri și facilități de depozitare tehnologice

16 Perioadele au fost 1910-1914, 1937-1943, 1947-1949, 1955-1961, 1980-1990

17 Capacitatea de adaptare ar putea include perioade mai scurte de hibernare, modificarea fiziologiei comportamentale a animalelor ca urmare a stresului hidric și termic sau stresului datorat radiațiilor solare; imposibilitatea de a asigura condițiile de transpirație la nivele fiziologice normale, influențe negative ireversibile asupra speciilor migratoare, perturbarea evapo -transpirației plantelor, schimbări esențiale în rizosfera plantelor care ar putea duce la dispariția lor.

18Studiul CCC utilizează G4M (de la Institutul Internațional pentru Analiza Sistemelor Aplicate) și Modelul Scenariului European de Informare Forestieră (MSEIF) (de la Institutul European Forest, EFI) care au fost folosite pentru proiecția emisiilor și absorbțiilor din gestionarea pădurilor. Cererea economică a fost proiectată folosind Modelul de Management Global al Biosferei (GLOBIOM) și modelul de biomasă PRIMES. Una dintre ipoteze este că toate pădurile sunt în curs de management.

19 Atât acest lucru cât și modelul anterior bazat pe datele RNP din 1985 și experții au avut preocupări în ceea ce privește acuratețea estimărilor de îndepărtare a emisiilor de CO2. Noile date din inventarul nou nu au fost utilizate deoarece inventarul nu este încă finalizat. Mai mult decât atât, modelarea emisiilor de GES necesită al doilea ciclu de măsurători pentru a obține valorile crescătoare.

20Bugetul pentru consultanță (158,69 milioane €) este împărțit în două măsuri: măsura 114 (95,2 milioane € ) și măsura 143 (63,5 milioane €).

21 Acest lucru este similar cu fosta măsură PNDR 1,25 privind infrastructura pentru dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii, inclusiv accesul la agricultură și suprafața pădurilor, consolidarea terenurilor, alimentarea cu energie și gospodărirea apelor.

22 Acestea sunt similare cu PNDR anterior din măsura 221.

23Acest lucru este similar cu fosta măsură PNDR 122 și 123

24 Acest lucru este similar cu fostele măsuri PNDR 211, 212, 214

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin OPTA 2007 – 2013


Yüklə 372,68 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə