Normal – Times New Roman 11 pt



Yüklə 372,68 Kb.
səhifə2/18
tarix31.10.2017
ölçüsü372,68 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18

Recunoaștere


Raportul a fost elaborat de către o echipă de bază formată din Diji Chandrasekharan Behr și Bogdan Popa cu date și comentarii de la Andrew Mitchell. Este un rezultat al Programului Serviciului Consultativ privind Schimbările Climatice din România (RAS) al Băncii Mondiale, la cererea Guvernului României (prin intermediul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice). Acest raport al sectorului a beneficiat de observațiile și sugestiile lui John Fraser Stewart și Stig Johansson. A fost revizuit și eliminat de Kseniya Lvovsky.

Lucrarea a fost realizată între iunie 2013 și septembrie 2013 și se bazează pe rezultatele discuțiilor ample cu și pe informații de la funcționarii și părțile interesate din sectorul forestier, inclusiv: Gelu Puiu (Secretar de Stat - Păduri, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Direcția Apelor, Pădurilor și Pescuitului), Irina Rusu (Consilier, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Direcția Apelor, Pădurilor și Pescuitului), Dănuț Iacob (Director, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Direcția Apelor, Pădurilor și Pescuitului), Sebastian Constantin (consilier, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice), Ciprian Pahonțu (consilier de politică, Administrația Națională a Pădurilor - ROMSILVA), Ovidiu Badea (Director Științific, Institutul de Cercetări Forestiere și Management (ICAS)) , Diana Silaghi (Secretar științific, Institutul de Cercetări Forestiere și Management (ICAS)), Maria Faina (Expert Inventar GES - Silvicultură), Diana Zidaru (Expert Inventar GES - Silvicultură), Mihaela Năstase (Referent, Autoritatea Națională a Pădurilor, Unitatea pentru Arii Protejate), Marian Drăgoi (Profesor, Facultatea de Silvicultură, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava), și Emil Sandulescu (Consilier, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale).

Echipa Băncii Mondiale ar dori, de asemenea, să-și exprime recunoștința față de Guvernul României pentru relațiile de lucru excelente stabilite în această misiune și mai ales pentru asistența personalului și a membrilor Unității de Implementare a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, și anume Bianca Moldovean, Mihaela Smarandache, Narcis Jeler, Alexandra Ulmeanu, și Gabriela Popescu.

Programul privind schimbările climatice este gestionat de Jian Xie și Erika Jorgensen, sub îndrumarea lui Laszlo Lovei, Mamta Murthi, Kulsum Ahmed, Satu Kristiina Kahkonen, și Elisabetta Capannelli din Banca Mondială.


Rezumat executiv


Problemele cheie cu analiză rapidă din Sectorul Pădurilor pentru a determina modul în care sectorul poate contribui la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice. Analize de evaluare ale măsurilor propuse de ministerele sectorului pentru măsuri propuse pentru Programele Structurale Operaționale 2014-2020 (POS) și Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), pentru a determina dacă acestea afectează pozitiv climatul. Acesta din urmă este o condiție importantă pentru utilizarea Fondurilor de Structurale de Coeziune (FSC), pentru perioada 2014-2020.

Evaluarea identifică programele operaționale și planurile sectoriale care pot sprijini obiectivele privind schimbările climatice și îndeplinesc ex ante condiționalitățile UE pentru FSC (2014-2020). Evaluarea oferă, de asemenea, o bază pentru rafinarea măsurilor propuse, în scopul de a răspunde la cerința privind schimbările climatice. Evaluarea se bazează pe informațiile disponibile în literatura de specialitate publicată și datele limitate cu privire la costurile și beneficiile diferitelor abordări de management forestier. Din cauza limitărilor de date, raportul nu prioritizează măsurile propuse. Următoarea etapă a serviciului de consultanță rambursabil va implica lucrări în profunzime asupra sectorului, oferind recomandări mai specifice.



Caracteristici cheie ale sectorului forestier

Pădurile din România reprezintă aproximativ 27 % din suprafața țării (MMSC, 2012). Cele mai multe dintre pădurile din România sunt păduri secundare și acoperă munții, dealurile și câmpiile țării. România are o biodiversitate relativ bogată și are cea mai mare suprafață acoperită cu păduri naturale și regenerate natural datorită practicilor de gestionare actuale. Pădurile din România sunt utilizate în scopuri de protecție și de producție.

Reglementările și cerințele tehnice naționale, precum și cinci principii de management majore formează structura de management forestier din România. Planurile de gestionare a pădurilor (PGP) sunt valabile timp de 10 ani, trebuie să includă recomandări de management pentru fiecare lot de pădure, să fie pregătite de către firme specializate în planificarea gestionării pădurilor, să fie aprobate de către autoritatea națională pentru păduri și trebuie să fie puse în aplicare în practică. Reglementările prescriptive și cerințele și restricțiile tehnice privind utilizarea limitează flexibilitatea și inovarea (care sunt elemente din ce în ce mai folosite ca bune practici forestiere la nivel mondial) și duc la costuri care pot reduce profitabilitatea gestionării durabile a pădurilor pentru unii proprietari de păduri private, în special micii proprietari.

În 2010, sectorul forestier și industria lemnului a contribuit cu 3,5% la PIB (INS CON 105D). Exporturile de mobilier au fost de 3,45 % din exporturile la nivel național, și sectorul forestier a fost de 7 % din exporturile naționale. Sectorul forestier este, de asemenea, un angajator important în zonele rurale, care angaja în mod oficial aproximativ 143.000 de persoane în 2011.

Punerea în aplicare a legislației privind retrocedările de terenuri a făcut ca 66 % din suprafețele de teren împădurite să fie pe domeniul public, în timp ce 34 % au fost în proprietate privată în anul 2009. Există un număr estimativ de 850.000 de proprietari de păduri în România, inclusiv persoane fizice, comune indivizibile, și biserici, care dețin suprafețe mici și mari de păduri. Aproximativ 40 % din suprafața în proprietate privată este gestionată de mici proprietari. Retrocedarea a avut implicații pentru gestionarea pădurilor, inclusiv atingerea obiectivelor din Natura 2000, deoarece 36% din siturile Natura 2000 sunt pe terenuri private. Deși suprafața totală a micilor agricultori este mai mică de 20 % din suprafața totală de teren împădurită, parcelele sunt împrăștiate în toată țara. Motivarea proprietarilor de terenuri private, pentru a respecta cerințele de gestionare durabilă este importantă pentru a păstra starea pădurilor. Mai mult, includerea proprietarilor de terenuri private mici este, de asemenea, importantă pentru atingerea obiectivelor de FSC.

Pădurile și schimbările climatice

Pădurile sunt importante pentru separarea gazelor cu efect de seră (GES) și reducerea emisiilor, astfel atenuând schimbările climatice. Inventarul GES în România (Raportul privind Inventarul Național) din 1989-2011 a menționat că "[i]n 2011, emisiile de GES, fără [utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor, precum și pădurile (UTSUTP)] au scăzut [cu] 54.86% comparativ cu nivelul anului de bază." Atunci când au fost introduse în UTSUTP, "emisiile nete de GES / excluderi (ținând cont de emisiile de dioxid de carbon (CO2)) au scăzut [cu] 61,05 %." (MMSC, 2013). Pentru a menține contribuția pădurilor la eliminarea emisiilor de GES, este necesar să se mențină starea de sănătate a pădurilor.

Pădurile, ca și alte sisteme naturale, sunt afectate de schimbările climatice. Scăderea proiectată a precipitațiilor și creșterile de temperatură sunt de așteptat să afecteze starea de sănătate a sistemelor forestiere, și să crească vulnerabilitatea la dăunători și alți factori biotici. Acest lucru la rândul său, ar putea degrada pădurile, reducând capacitatea lor de a reține carbonul și crescând probabilitatea ca pădurile să devină o sursă de emisii de CO2. Se preconizează condiții climatice mai puțin adecvate și presiuni biotice asociate pentru a reduce creșterea arborelui cu aproximativ 30 %. Creșterea scăzută va reduce capacitatea pădurilor de a reține carbonul și va avea implicații economice1.

Utilizarea pădurilor pentru a se adapta la și pentru a atenua schimbările climatice

Pădurile oferă servicii de suport, previzionare, reglementare și culturale. Aceste servicii de ecosistem sprijină bunăstarea umană la nivel local, național, regional și global, inclusiv prin reținerea GES și atenuarea schimbărilor climatice. Pădurile, prin urmare, joacă un rol important în consolidarea adaptării societății la schimbările climatice, deoarece acestea oferă servicii de ecosistem esențiale, cum ar fi produse din lemn, produse forestiere nelemnoase (PFNL), și reglementarea hidrologică a bazinelor hidrografice, valorile care sunt, de obicei, subestimate de societate ("păduri de adaptare"). Structurile de păduri, specii, și distribuția speciilor, cu toate acestea, sunt modificate de schimbările climatice. Răspunzând la acest lucru necesită adaptarea pădurilor în sine, în scopul de a preveni degradarea resurselor forestiere și pentru a proteja serviciile ecosistemului pe care societatea se bazează pentru adaptare.



Oportunități prin gestionarea durabilă a pădurilor de producție

Gestionarea durabilă a pădurilor de producție ar putea contribui la atenuarea schimbărilor climatice prin suprafețe regenerate natural de reținere a carbonului și incidența redusă a dăunătorilor sau altor factori biotici care degradează pădurile. În România, managementul și recoltarea pădurilor trebuie să respecte cerințele legale și parametrii tehnici, indiferent de dimensiunea pădurii, tipul de pădure, sau de situația proprietății lor. Așa cum s-a menționat mai devreme, pentru proprietarii de terenuri forestiere mici îndeplinirea acestor cerințe poate fi oneroasă și reduce rentabilitatea gestionării durabile a pădurilor (SFM), având în vedere piața actuală pentru produsele forestiere.

Pentru a promova gestionarea durabilă a pădurilor de producție în proprietate privată, guvernul ar trebui să ia în considerare: (i) oferirea de îndrumare pentru gestionarea durabilă a pădurilor, mai degrabă decât cerințe legale și tehnice prescriptive, stimularea inovării, (ii) simplificarea normelor pentru administrarea pădurilor, (iii) furnizarea de suport tehnic pentru inovare în gestionarea pădurilor, recoltare și valoare adăugată, (iv) oferirea de stimulente și oportunități pentru micii proprietari pentru a se asocia și a beneficia de economii la scară, și (v) îmbunătățirea și extinderea accesului rutier în zonele cu pădure de producția. Accesul rutier bine planificat și menținut poate aduce o contribuție pozitivă la atenuarea schimbărilor climatice, deoarece permite gestionarea pădurilor, monitorizarea continuă a sănătății pădurilor, și ajută la prevenirea și stingerea incendiilor și infestărilor cu dăunători (ambele putând elibera CO2).

Oportunități prin consolidarea gestionării managementului ariilor protejate

Menținerea protecției pădurilor, care să promoveze utilizarea durabilă a resurselor poate spori capacitatea de adaptare a pădurilor, ajută la conservarea biodiversității, și reduce emisiile de carbon. România are obligația de a respecta directivele asociate cu Natura 2000. Facilitarea managementului ariilor existente protejate și a siturilor Natura 2000 cu păduri poate ajuta la reducerea emisiilor de carbon prin prevenirea degradării acestor situri. Gradul de reținere a carbonului, însă, va fi mai mic în acele situri în care copacii sunt de o clasă de vârstă mai înaintată.

Acestea sunt două acțiuni care ar spori capacitatea de gestionare a ariilor protejate și a siturilor Natura 2000. Prima este asigurarea resurselor necesare pentru a dezvolta planuri de gestionare și revizuirea, aprobarea și implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate. În 2012, au fost aprobate doar 5 planuri de management ale celor 272 de planuri de management deja întocmite. Acest lucru va necesita rectificarea capacității administrative limitate de a aproba planurile de management (aproximativ 50 % din zonele naturale protejate aparțin de Regia Națională a Pădurilor), promovarea practicilor de management care se reconecteze zone naturale, care au fost împărțite în mod artificial și formează o rețea funcțională, și refacerea ariilor naturale degradate.

A doua acțiune necesită determinarea modului de a asigura cel mai eficient respectarea cerințelor Natura 2000 - cu stimulente, reglementări, suport tehnic, cumpărarea siturilor în proprietate privată ale Natura 2000 sau o combinație a acestora. De exemplu, autoritățile silvice naționale ar trebui să examineze fezabilitatea de a folosi schimbări de reglementare care necesită ca proprietarii de păduri și managerii să ia în considerare valorile Natura 2000 în planurile de gestionare a pădurilor și în gestionarea pădurilor ca o alternativă la compensații. Provocările actuale includ cerințe multiple pentru gestionarea siturilor Natura 2000 (cerințele Natura 2000 și cerințele planului de gestionare a pădurilor), condiții neclare sau complexe pentru proprietarii privați de a fi eligibili pentru a primi despăgubiri, și lipsa de compensații pentru proprietățile deținute de comunitate.



Oportunități prin împădurire

Creșterea zonei de acoperire cu copaci poate crește captarea carbonului, în special în stadiul incipient de creștere a copacului (după primii ani). Rezultatele preliminare ale inventarului terenurilor degradate (pentru 16 din cele 41 de județe) a identificat aproximativ 115.129 ha ca potrivit pentru ameliorarea prin împădurire (MADR, 2012). Zonele degradate sau zonele agricole care nu sunt potrivite pentru cultivare sunt împrăștiate în întreaga țară. Oportunitățile de împădurire, care sunt în derulare de către autoritățile naționale forestiere sunt în mare măsură zone agricole abandonate din centura de sud de României.

Împădurirea implică costuri în avans și elemente preliminare, care sunt de multe ori inaccesibile micilor proprietari. Disponibilitatea resurselor financiare pentru a sprijini astfel de activități este importantă. Acest lucru poate fi prevăzut ca o compensație pentru terenuri incluse într-un program de împădurire național care are ca scop să planteze parcele învecinate de teren (denumit în continuare centura forestieră din România). Sprijinul financiar poate fi, de asemenea, furnizat pentru persoanele interesate de împădurire prin oportunități de credit corespunzătoare. În plus, "infrastructura" de împădurire trebuie să fie existentă. Țara trebuie să aibă o capacitate de producție crescută pentru producția de puieți, suport tehnic, date accesibile și informații cu privire la caracterul adecvat al speciilor.

Fondurile pentru Programul Național de Împădurire sunt în prezent disponibile prin cerința ca administrațiile forestiere să pună deoparte 15 % din veniturile lor din exploatările lemnoase. Fondul Național de Mediu oferă, de asemenea, resurse financiare pentru a împăduri terenurile degradate. Resursele de aderare la UE sunt de asemenea disponibile pentru împădurire. Eforturile recente sugerează că fondurile disponibile sunt insuficiente pentru punerea în aplicare eficientă a programului. În plus, este nevoie de o mai mare conștientizare în rândul proprietarilor de terenuri în ceea ce privește rezistența și beneficiile climatice prin împădurire.



Măsuri propuse pentru Programare și Recomandări pentru Perfecționarea Măsurilor în perioada 2014-2020

Contribuția pădurilor la reducerea emisiilor de GES și capacitatea de adaptare a pădurilor și a altor sectoare la schimbările climatice necesită o gestionare durabilă a resurselor (menținerea sistemului forestier sănătos și cultivarea copacilor). În România acest lucru necesită abordarea mai multor provocări de politică si reglementare, furnizarea de sprijin instituțional și tehnic adecvat, și ridicarea constrângerilor create de accesul rutier limitat, sprijinul financiar limitat, sau cunoștințe. POS oferă o oportunitate de a crea condițiile necesare care să permită acest lucru.



Ministerul Delegat pentru Păduri a identificat următoarele măsuri din sectorul forestier pentru următorul ciclu de programare POS (2014-2020):

Măsura

Finanțare necesară

(milioane €)

Legătura cu oportunitățile de folosire a pădurilor pentru a reduce schimbările climatice

Îmbunătățirea accesibilității pădurilor prin întreținerea și construirea de drumuri forestiere și altor facilități de accesibilitate (articolul 18 din Norma UE pentru programul CSF pentru 2014-2020)

700

Legat de oportunitățile asociate cu producția și protecția pădurilor

Implementarea Natura 2000, împădurirea, și crearea centurilor de pădure (articolul 31, 35)

300

Legat de oportunitățile asociate cu pădurile protejate și împăduririle

Prima împădurire a terenurilor agricole 2 (articolul 22)

2500

Legat de oportunitățile de împădurire

Investiții în noi tehnologii, și în prelucrarea și comercializarea produselor forestiere (articolul 22)

250

Legat de oportunitățile asociate cu producția și protecția pădurilor și împădurirea

Instruire și consultanță (articolul 15 și 16)

70

Legat de oportunitățile asociate cu producția și protecția pădurilor și împădurirea

Suport pentru organizarea lanțului de aprovizionare în silvicultură

50

Legat de oportunitățile asociate cu producția și protecția pădurilor și împădurirea

Asigurarea și fondurile reciproce în silvicultură

45

În general legat de împădurire

Asistență pentru inovare și colaborare

15

Legat în general de oportunitățile asociate cu producția și protecția pădurilor

Primele patru măsuri propuse asociate cu articolele 18, 22, 31, 35 pot contribui direct la reținerea CO2 și reducerea emisiilor acestuia. Gestionarea durabilă a pădurilor de producție și de protecție poate contribui la reducerea emisiilor prin menținerea sănătății pădurilor prin subțierea și managementul suprafețelor cu păduri seculare. SFM contribuie, de asemenea, la reținerea CO2 prin regenerarea de noi suprafețe de pădure, si lemnul de reducere folosit în procesele benefice pentru reducerea emisiilor de carbon (de exemplu înlocuirea combustibililor fosili sau stocați în PAL). Investiția în tehnologii care includ cele mai recente tehnologii de pepiniere sau integrarea exploatării forestiere și prelucrarea sau îmbunătățirea comercializării de produse cu valoare adăugată ridicată va ajuta la reducerea deșeurilor, costuri mai mici, și va crește profiturile de pe urma SFM. Prin urmare, aceste măsuri, dacă sunt implementate în mod corespunzător, ar avea un efect climatic pozitiv.

Există date limitate pentru a stabili dacă măsurile care oferă instruire, suport pentru lanțul de aprovizionare în silvicultură, asigurări și fonduri mutuale, precum și sprijin pentru inovare și colaborare pentru proprietarii de păduri vor avea un impact pozitiv sau negativ asupra absorbțiilor nete de CO2. În cazul în care măsurile nu contribuie în mod direct la creșterea reținerii emisiilor de CO2, dacă acestea sunt aplicate în mod corespunzător, este puțin probabil să ducă la o creștere a emisiilor de CO2. De exemplu, măsura privind instruirea și consultanța ar ajuta proprietarii de păduri noi să își creeze capacitatea necesară în cele mai bune practici SFM. Măsura cu privire la asigurări este orientată spre reducerea riscurilor asociate cu investițiile inițiale asociate cu eforturile de împădurire. Asigurarea ajută la acoperirea pierderilor rezultate din producerea de dezastre naturale. Măsura pe inovare și colaborare este utilă pentru a dezvolta noi orientări tehnice, inclusiv orientări pentru măsuri de adaptare durabile pentru schimbările climatice.

Ministerul Delegat al Pădurilor a propus sume de finanțare pentru fiecare măsură, cu o valoare totală de 3.93 miliarde €. Această sumă depășește cu mult finanțarea totală anticipată pentru PNDR general. Drept urmare, câteva dintre măsuri pot să nu beneficieze de suma dorită. Utilizarea datelor calitative și cantitative disponibile, evaluarea rapidă a sectorului forestier face recomandări pentru perfecționarea măsurilor și consolidarea impactului pozitiv al acestora asupra atenuării schimbărilor climatice.

Recomandări pentru perfecționarea măsurilor cheie propuse

Măsura privind îmbunătățirea drumului de acces va fi fundamentală pentru asigurarea faptului că pădurile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, datorită beneficiilor nete pentru SFM. Pentru a asigura în mod efectiv rezultatele pozitive ale climatului prin această măsură va fi important:


  • Să se asigure că drumurile care sunt reabilitate și noile drumuri construite îmbunătățesc contribuția pădurilor la reținerea carbonului, prin asigurarea criteriilor de eligibilitate ale tuturor entităților care gestionează păduri și necesită o indicație clară de potențialul de reducere a GES ca urmare a proiectului;

  • Finanțarea acordată pentru drumuri forestiere trebuie să se bazeze pe raționamentul economic și contribuția directă și indirectă la atenuarea schimbărilor climatice (inclusiv bazate pe estimări aproximative de captare a carbonului sau acumulare pe termen mediu) - investițiilor făcute prin intermediul acestei măsuri ar trebui să conducă la beneficii care să nu fi apărut fără existența măsurii;

  • Luați în considerare distribuția actuală a piețelor și capacitatea de recoltare și prelucrare a lemnului; și

  • Creșteți gradul de sensibilizare cu privire la posibilitatea de sprijin financiar pentru reabilitarea drumurilor, întreținere și construcție, inclusiv folosind rețelele disponibile pentru asociațiile forestiere.

Cererea de finanțare actuală de 700 milioane €, deși aparent semnificativă, (folosind date din perioada de programare anterioară) ar permite reabilitarea a aproximativ 7500 km de drumuri. Acest lucru ar spori lungimea drumurilor reabilitate prin 2.5m/ha de pădure de producție sau 1.15m/ha în ansamblu. Acest plus aduce încă România cu mult sub nivelurile de accesibilitate întâlnite în alte state membre EU28 comparabile. Este nevoie de o analiză mai detaliată pentru a determina cât de mult din fondurile totale disponibile pentru acest sector ar trebui să fie realocate pentru această măsură, în același timp, fiind încă posibil să se pună în aplicare.

Măsura de investiții în noile tehnologii, marketing și prelucrare este bine justificată, pentru că ajută companiile forestiere care nu și-au modernizat tehnologia, să îmbunătățească SFM și să aibă un impact pozitiv asupra solului si eficienței de management. Aceasta va crește, de asemenea, eficiența și va îmbunătăți valoarea suplimentară și veniturile din aceste produse. Pentru a se asigura că această măsură oferă beneficii pozitive, agenția ar trebui:


  • Să acorde prioritate co-finanțării tehnologiilor ecologice;

  • Să se asigure că, în cazul în care tehnologiile sunt " importate", se acordă sprijin pentru a le adapta la condițiile în care IMM-urile funcționează în România;

  • Încurajează dezvoltarea de noi tehnologii în România, și

  • Furnizează informații privind implicațiile "ecologice";

Amploarea gradului de proprietate privată a pădurilor necesită măsuri de politici și stimulente adecvate pentru proprietarii de terenuri împădurite mici și mari privați pentru a respecta obiectivele naționale de gestionare a resurselor forestiere. Acest lucru este în special valabil pentru zonele de protecție care sunt desemnate ca situri Natura 2000, dintre care 36% sunt pe terenuri private. Înainte de finalizarea măsurii pentru Natura 2000, este necesar să se evalueze oportunitatea de a folosi compensații pentru a îmbunătăți conformitatea cu cerințele Natura 2000. Utilizarea de compensații ar trebui să fie comparată cu utilizarea legislației forestiere pentru atingerea obiectivelor Natura 2000 (așa cum se face în alte părți din Europa), și posibilitatea de a utiliza fondurile pentru a cumpăra terenuri private, care sunt desemnate pentru Natura 2000. Mai mult decât atât, fezabilitatea compensării ar trebui să fie examinată deoarece reglementările UE necesită articularea clară a elementelor suplimentare pentru conformitate cu cerințele Natura 2000 pentru a justifica acordarea de compensații. În cazul în care o măsură de compensație este implementată, ea ar trebui să implice un mecanism simplu și direct pentru furnizarea de compensații. Fondurile ar trebui să fie accesibile tuturor grupurilor interesate, iar procesul de selecție trebuie să fie cuprinzător.

Având în vedere conștientizarea crescută a programului Natura 2000, sectorul va fi capabil să asigure prin această măsură rezultate mai eficiente în timpul acestui ciclu de programare. Creșterea gradului de conștientizare suplimentar, cu toate acestea, trebuie să se facă pentru proprietarii de terenuri mici, care ar fi eligibili pentru plățile compensatorii. Mai mult decât atât, există nevoia de a aborda problemele instituționale care au limitat administrarea eficientă a măsurii privind Natura 2000 în timpul ultimului ciclu de programare.

Există date limitate pentru a evalua oportunitatea alocării fondurilor solicitate (2,5 miliarde €) pentru această măsură. Pe baza datelor din 2009, o alocare de 150 de milioane € ar oferi tuturor proprietarilor de terenuri privați cu situri Natura 2000 o compensare la nivelul din 2009. Determinarea nivelului de finanțare adecvat pentru această măsură necesită estimări actualizate ale costurilor de administrare și monitorizare a activităților Natura 2000, costul pentru împădurirea terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere, precum și asigurarea de plăți compensatorii.

Măsura pentru Natura 2000, împădurirea, perdelele forestiere, ar trebui să fie dezagregate și împădurirea, activități de creare a perdelei forestiere ar trebui să fie realizate în comun cu prima împădurire a terenurilor agricole. Utilizarea de fonduri pentru proiectele de împădurire trebuie să fie alocate cu prioritate pentru zonele geografice în care activitatea poate genera beneficii multiple, cum ar fi combaterea deșertificării și ameliorarea terenurilor degradate. De exemplu, unele zone din sud-estul României sunt mai potrivite pentru împădurire și ar putea beneficia în mod semnificativ de astfel de investiții. O altă abordare ar fi să se determine în ce zone să se asigure suport pentru investițiile în împădurire în funcție de beneficiul lor potential pentru adaptarea agriculturii la variabilitatea climei.

Măsura primei împăduriri a terenurilor agricole, de asemenea, poate ajuta de asemenea la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice prin facilitarea reținerii CO2 și prin contribuția la rezistența la schimbările climatice. Finanțarea solicitată pentru această măsură (250 milioane €) ar putea permite împădurirea a aproximativ 38.000 ha - 100.000 ha (în funcție de locul în care sunt puse în aplicare proiectele). Acesta este un obiectiv ambițios, și va necesita stabilirea și utilizarea eficientă a serviciilor de sprijin existente (din sectorul public sau privat), cum ar fi disponibilitatea materialului săditor de bună calitate și sprijin pentru extindere. În plus, este necesară:



  • Acordarea de prioritate proiectelor de împădurire în funcție de zonele cu potențial ridicat și co-beneficii notabile;

  • Păstrarea aplicației și cerințelor de eligibilitate clare și simple;

  • Adoptarea de criterii cuprinzătoare de eligibilitate;

  • Asigurarea că o parte semnificativă din costurile inițiale sunt acoperite de această măsură;

  • Îmbunătățirea modalităților de implementare pentru această măsură, bazându-se pe lecțiile încercărilor anterioare de a implementa împădurirea; și

  • Creșterea gradului de conștientizare.

Impactul măsurilor forestiere necesită timp. Ar trebui luate măsuri pentru a implementa sistemele de sprijin necesare, pentru a se evita orice întârzieri suplimentare (de exemplu măsurile de împădurire vor necesita inițial o capacitate ridicată de producție a puieților). Această realitate subliniază importanța inițierii măsurii la începutul ciclului de programare pentru a obține rezultatele dorite și impactul preconizat asupra emisiilor de GES.

Sectorul ar trebui să ia în considerare, de asemenea, integrarea măsurilor privind pădurile în alte POS-uri, acolo unde este cazul. De exemplu, condițiile necesare pentru cercetare ar putea fi stabilite ca parte a altor POS care pun accent pe cercetare. Exemplele suplimentare includ posibilitatea de a integra elemente ale măsurilor privind împădurirea în măsurile PNDR pentru terenurile agricole; construirea rezistenței la schimbările climatice a infrastructurii ar include măsuri de menținere a pădurilor pe pante pentru a reduce alunecările de teren și a reduce eroziunea solului; diversificarea mixului energetic (în special în zonele rurale) pentru a include energia pe baza de biomasa, ajutând trecerea la un portofoliu de energie cu emisii reduse de carbon.

Pe scurt, Direcția Generală a Pădurilor a propus măsuri în conformitate cu cerința UE ca 30 % din fondurile alocate să aibă relevanță asupra îmbunătățirii climatice. Măsurile prin cererea de finanțare mai mare ar permite gestionarea durabilă a pădurilor. Mai multe dintre măsuri necesită o finanțare suplimentară pentru a reduce decalajul dintre situația actuală și potențialul optim. Nivelurile de finanțare propuse, cu toate acestea, sunt mai realiste, având în vedere obiectivele care vor trebui să fie îndeplinite (cu excepția finanțării propuse pentru Natura 2000, împăduririi, și perdelelor forestiere).

Un avantaj de a investi în sectorul forestier pentru atenuare este reprezentat de co-beneficiile din SFM pentru pădurile de producție și protecție. Practicile îmbunătățite de management forestier care să internalizeze impactul potențial al schimbărilor climatice poate construi capacitatea de rezistență a pădurilor la variabilitatea climei, spori capacitatea de rezistență a altor sectoare (de exemplu agricultura), reface terenurile degradate, și oferi o sursă de energie regenerabilă pentru zonele rurale, care are o amprentă a emisiilor de carbon redusă. Gestionarea durabilă a pădurilor este esențială pentru îndeplinirea obligațiilor internaționale ale României și a directivelor UE.

Acordarea de sprijin pentru sectorul forestier prin PNDR și POS-uri poate fi o investiție "fără regret". Multe dintre măsurile din sectorul forestier pot aborda în comun problemele de atenuare și de adaptare (de exemplu împădurirea terenurilor degradate). Cu toate acestea, este important să se asigure că nu vor avea consecințe nedorite (de exemplu scăderea eliminării CO2). Monitorizarea schimbărilor în reținerea carbonului și recoltarea și plantarea folosind o parte din tehnologia recentă disponibil și sistemul cu costuri reduse ar putea ajuta la prevenirea rezultatelor negative.




Yüklə 372,68 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə