Normal – Times New Roman 11 pt



Yüklə 372,68 Kb.
səhifə4/18
tarix31.10.2017
ölçüsü372,68 Kb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18

2.1Caracteristici biofizice


Caracteristica cheie a pădurilor României care modelează legătura dintre schimbările climatice și păduri sunt distribuirea pădurilor, compoziția speciilor și distribuția categorie de vârstă. Procentul de păduri din fiecare dintre aceste categorii este menționat în Tabelul 1 de mai jos:

Tabelul 1: Procentul de Păduri din Diferite Categorii (sursa: (MMSC, 2012).



Distribuția pădurilor

Procent

Munți

52

Dealuri

37

Câmpii

11

Compoziția speciilor




Conifere

31

Fag

31

Stejar

18

Altele

20

Distribuția claselor de vârstă




Mai puțin de 20 ani

23

21-40 ani

19

41-60 ani

18

61-80 ani

15

81-100 ani

10

Peste 100 ani

15

Pădurile de conifere (în special de brad molid), păduri de amestec (fag, brad, molid) și pădurile de fag se găsesc în munți. Vârfurile mai înalte sunt acoperite de pajiști alpine și arbuști de pin pitic, ienupăr, afin, afin roșu. Pădurile de foioase, compuse din fag , stejar comun și gorun se găsesc pe dealuri și podișuri. Quercuscerris și Quercusfrainetto se găsesc în câmpiile joase. (MMSC, 2012).

România este relativ bogată în biodiversitate, cu 3.700 de specii de plante3, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33085 nevertebrate și 707 vertebrate (Ministerul Pădurilor, 2010 citat de Centrul pentru Adaptare Climatică (2013)). Delta Dunării se întinde pe o suprafață de 580.000 ha (2,5 % din suprafața României). Este cea mai mare zonă umedă din Europa și importantă pentru purificarea apei. 312 de specii importante de păsări sunt prezente în Deltă. Este de asemenea unul din ultimele habitate rămase pentru nurca europeană, pisica sălbatică și vidra de apă dulce (http://www.climateadaptation.eu/romania/biodiversity/, vizualizat în 2013).

Volumul total de masă vegetală forestieră este estimat la 1.413 milioane de metri cubi (m3). Din acest volum, 39 % sunt conifere, 37% fag, 13% stejar. Volumul mediu pe hectar este de 218 m3/ha, în timp ce media europeană este de 147 m3/ha. Creșterea anuală este estimată la 5 m3/ha. Tăierea anuală admisă este de aproximativ 22.3 milioane ha. În 2012, cu toate acestea, defrișările au fost 15.3 milioane ha, în principiu, din cauza accesibilității reduse. În 2012 defrișările au reprezentat aproximativ 48% din creșterea volumului stocului în creștere și 68,6 % din defrișările anuale admisibile (a se vedea figura 1 de mai jos pentru relația între defrișările anuale, defrișările anuale permise și creșterea anuală din anii anteriori). Compoziția speciilor din volumul maxim de lemn exploatabil este de 45 % fag, 24 % rășinoase, 13% lemn de esență tare divers, de 10 % stejar și 8% alte specii de rășinoase (Bohateret, 2012).

Figura 1: Comparație între tăierile anuale (coloana), tăierile admisibile anuale (pătrate) și creșterea anuală (diamante) a pădurilor din România (sursa MMSC, 2013)




2.2Clasificări funcționale


Pe baza prevederilor unor Planuri de Gestionare a Pădurilor (PGP), 53,3 % din pădurile românești sunt incluse în categoria funcțională a pădurilor de protecție, din care 43 % servesc pentru protecția solului, 31% pentru protecția apei, 5% pentru protecția împotriva inundațiilor, 11 % includ pădurea cu funcții de recreere și 10 % sunt păduri de interes științific. Restul de 46,7 % din suprafața este pădure de producție (MMSC, 2012). Din punct de vedere al managementului, pădurile din România sunt împărțite în 6 tipuri funcționale: Tip I - 2 % - fără intervenții silvicole, tip II - 20 % - intervenții de conservare, tip III - 8% și tip 4 - 20 % - intervențiile silvicole care promovează regenerarea naturală și Tipurile V - 5 % și VI - 45 %, toate tipurile de intervenții silvice sunt permise.

Rețeaua Română de Arii Protejate (care include zone de importanță națională, rezervații, parcuri și situri Natura 2000) acoperă aproximativ 23 % din suprafața pădurilor. Cu excepția Rezervației Biosferei Delta Dunării există 13 parcuri naționale și 14 parcuri naturale (Ioja et al., 2010). Aceste 27 zone mari protejate includ 134 de rezervații naturale și monumente ale naturii, și acoperă 1,17 milioane ha. Mai mult de 693 de rezervații naturale și monumente ale naturii sunt în afara zonelor protejate mari și acoperă 102,534 ha (Borlea et al, 2006; Abrudan et al, 2005). Aproximativ 10,4% din suprafața forestieră națională este inclusă în parcurile naționale și naturale și 160,429 ha de păduri sunt strict protejate.

22 din parcurile naționale ale României sunt gestionate de către Administrația Națională a Pădurilor - Romsilva (ANP) (Abrudan et al, 2009). Multe din celelalte zone protejate, cu toate acestea, nu beneficiază de management profesional, suport de finanțare și științific. (Ioja et al., 2010 și Soran et al., 2000).



Yüklə 372,68 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   18




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə