Notă informativă



Yüklə 489,25 Kb.
səhifə3/3
tarix31.10.2017
ölçüsü489,25 Kb.
1   2   3

Cercetările denotă că dăunătorii menționați provoacă daune și următoarelor specii de plante, precum: Pelargonium (geraniu-200 specii), Prunus (porumbar), Medicago sativa (lucerna de câmp), Fragaria chiloensis (frag chilian), Fragaria ananassa (frag de grădină) și Rosa (trandafir). De asemenea, populează o serie de plante-gazdă din flora spontană.


În sudul Europei, Epichoristodes acerbella dezvoltă 4 generații pe an, cu adulții prezenți în lunile mai-septembrie. Mai multe generații sunt posibile în spații protejate.

Această specie este recunoscută ca un dăunător periculos pentru garoafe și alte culturi floricole. Dăunătorul provine din Africa de Sud, însă, o răspândire mai largă are în zonele de Sud și Est. Acesta a fost raportat pentru prima oară în Europa (Italia), la începutul anilor 1970, ulterior, urmare a relațiilor de comerț a fost introdus în Bulgaria, Croația, Franța, Italia, România, Serbia, Slovenia, Spania.

Actualmente, datele OEPP denotă că din țările continentului african dăunătorul este răspândit în Kenia, Madagascar și Africa de Sud.

În țările europene dăunătorii sunt prezenți în Bulgaria, Romania, Serbia, Slovenia și Italia. Sunt notificați ca absenți sau eradicați în Danemarca, Germania, Olanda, Marea Britanie și strict restricționați în Croația, Spania și Franța.

Conform Acordurilor de colaborare în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare, încheiate între Republica Moldova și alte state, dăunătorii respectivi sunt incluși în lista obiectelor de carantină sau lista organismelor dăunătoare strict reglementate. Pentru țările vecine precum, Ucraina și Turcia, dăunătorul este la fel obiect de carantină și este supus regimului de carantină fitosanitară.

Datele instituțiilor de cercetări în domeniul fitosanitar și a Serviciului monitoring fitosanitar și managementul crizelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor afirmă că dăunătorii nominalizați nu au fost identificați pe teritoriul țării noastre. Întru prevenirea introducerii și diseminării acestuia, la nivel european sunt specificate măsuri speciale pe care Republica Moldova tinde să le prea și să le implementeze.


Risc de introducere.

Având în vedere biologia de dezvoltare a dăunătorilor și faptul că Republica Moldova este amplasată geografic în zona cu condiții climaterice favorabile pentru dezvoltarea acestora, prezența, în multe țări ale UE a dăunătorilor, constituie un risc major de pătrundere pe teritoriul țării noastre.

Întru prevenirea acestor riscuri se propune un proiect de hotărâre care operează modificări și completări în 2 hotărâri ale Guvernului:

1) Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor organisme de carantină, cu modificările şi completările ulterioare;

2) Hotărârea Guvernului nr. 1073 din 19 septembrie 2008 cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative.

Obiectivul general al proiectului constă în unificarea/aproximarea măsurilor de prevenire, combatere, supraveghere a organismelor dăunătoare, inclusiv exercitarea controlului la frontiera de stat.


Proiectul de hotărâre propus prevede modificări şi completări în hotărârile nominalizate care au ca scop:

1e) stabilirea minimului necesar de măsuri care trebuie întreprinse de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor întru neadmiterea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină (Dianthus L.), contaminate cu tortricid în conformitate cu cerinţele Directivei Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la fruntele garoafelor de grădină;

2) stabilirea condiţiilor în care se admite introducerea şi punerea în circulaţie a culturii garoafelor de grădină, contaminate cu tortricide în scopul testării sau cercetării ştiinţifice şi pentru lucrări de selecție varietală;

3) optimizarea punctelor de trecere a frontierei de stat auto şi a raporturilor între inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, în procesul controlului de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor şi pentru aducerea în concordanţă cu Hotărârea Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

4) exercitarea mai eficientă a atribuţiilor şi responsabilităţilor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor privind protecţia teritoriului Republicii Moldova în vederea prevenirii introducerii şi diseminării, din alte state, a organismelor dăunătoare inclusiv, a celor supuse regimului de carantină fitosanitară care pot cauza prejudicii considerabile sectorului agrar şi economiei naţionale;

5) facilitarea exportului/importului prin eliminarea unor bariere în calea comerţului prin reactualizarea și optimizarea pozițiilor tarifare ale nomenclatorului mărfurilor, supuse controlului la frontieră, anexă la Hotărârea Guvernului 1073/2010, întru evitarea suprapunerii controalelor din partea inspectorilor fitosanitari și sanitari-veterinari ai Agenției.


Actualmente, Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.2011 privind măsurile de urgenţă din domeniul fitosanitar pentru a preveni introducerea şi răspândirea în Republica Moldova a unor obiecte de carantină include 15 Măsuri fitosanitare.

Având în vedere responsabilităţile asumate şi reieşind din faptul că Hotărârea Guvernului nr. 558 din 22.07.11 nu transpune integral toate măsurile fitosanitare ce ţin de controlul organismelor dăunătoare se impune completarea acesteia cu o anexă nouă care va include Măsuri minime care urmează a fi întreprinse pentru combaterea tortricidelor frunzei garoafelor de grădină şi pentru prevenirea răspândirii acestora. Măsurile prevăzute vor transpune Directiva Consiliului nr. 647 CEE din 9 decembrie 1974 privind combaterea tortricidelor la frunzele garoafelor de grădină.


Riscurile de mediu

Actualul sistem de reglementare nu corespunde tolalmente iniţiativelor europene şi internaţionale și, pînă în prezent nu a pus accent pe controlul speciilor de tortricide (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk, dăunători periculoși, prezenți pe frunzele garoafei de grădină și care poate pătrunde în teritoriul republicii.

În cazul introducerii dăunătorlui, în condiții favorabile se pot crea premise pentru dezvoltarea și răspîndirea acestua, inlusiv în flora spontană, precum a fost menționat că speciile date se hrănesc pe plante din flora spontană (susai, bătrâniș, margarita africana, ridichea sălbatică, altele).

Cerințele Directivei Consililui nr. 74/647 CEE permit stabilirea unor măsuri concrete întru prevenirea introducerii dăunătorilor în țările indemne de acesta, în condițiile în care untr-un șir de state ale UE prezența dăunătorului este notificată.



Riscurile economice.
Prejudiciul cauzat economiei naționale urmare a pătrunderii dăunătorilor nu este estimat în valoare numerică, însă este demonstrat științific că orice dăunare provocată de organisme dăunătoare conduce la scăderea productivității culturii și diminuarea calității producției finite.

În cazul în care dăunătorul v-a pătrunde și va avea o răspândire largă (poate provoca daune și altor culturi decât celor floricole) s-au efectuat estimări privind cheltuielile posibile pentru combaterea obiectului nociv.

Dacă dăunătorul va popula plantele din flora spontană, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în limita responsabilităților funcționale va efectua monitorizarea și va delimita focarele. Agenția, prin intermediul Î.S. ”Protecția Plantelor” va efectua tratamente fitosanitare pentru eradicarea focarelor. Costul estimativ pentru tratarea a 1 ha este de cca 653 lei și variază în funcție de costul produsului de uz fitosanitar utilizat, norma de consum a preparatului, altele.

Pentru producătorul agricol aceste costuri se estimează în mediu la 464,25 lei/per hectar și includ (salariul, contribuții la stat, consumabile pentru tehnica utilizată, lubrifianți, costul apei, costul pesticidului utilizat, altele).

Autorii AIR-lui consideră că prejudicii care ar afecta economia națională nu pot fi admise.

Estimarea posibilelor consecințe.

Stabilirea scopurilor acțiunilor statului.
Stabilirea minimului de măsuri fitosanitare întru prevenirea introducerii în țară și combaterea organismelor dăunătoare (tortricidele frunzei la garoafele de grădină (Dianthus L.)).

Armonizare legislaţiei naţionale la Directiva Consiliului nr. 647 din 9 decembrie 1994 privind combaterea tortricidelor la fruntele garoafelor de grădină.

Crearea mecanismelor întru supravegherea în teritoriu și controlul la frontiera de stat întru neadmiterea introducerii şi diseminării tortricidelor (mediteraneene şi sud-africane), dăunători actualmente, neidentificați în Republica Moldova.

Asigurarea controlului simultan și metodic al garoafelor de grădină/plantelor gazdă și întreprinderea măsurilor eficiente pentru combaterea acestor oganisme dăunătoare și pentru prevenirea răspîndirii lor.

Limitarea incidenței economice de la organismele dăunătoare, nesupuse regimului de carantină fitosanitară, prin efectuarea tratamentelor fitosanitare, inclusiv prin dezinfestare și dezinfectare;

Facilitarea exportului/importului prin eliminarea unor bariere în calea comerțului urmare a reactualizării și optimizării pozițiilor tarifare prevăzute în Nomenclatorul mărfurilor supuse controlului fitosanitar, anexă la Hotărârea Guvernului 1073/2010.


III. Costurile majore şi beneficiile anticipate ale intervenţiei statului

Impacturi negative sau costurile în urma intervenţiei statului.
Aprobarea proiectului Hotărârii Guvernului vizat nu va cauza impacturi negative, dat fiind faptul că toate măsurile fitosanitare sunt de natură regulatoare, în special de monitorizare și control iar implementarea acestora nu vor genera costuri suplimentare pentru autoritățile publice responsabile.

Autorităţile publice implicate în procesul implementării îşi vor exercita atribuţiile în limitele competenţei funcţionale.

Ce ţine de agenţii economici – cheltuieli suplimentare pot apărea în cazul în care marfa (plante sau flori de garoafă, crizanteme, plante gazdă) importată se contată a fi contaminată cu tortricide (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk) și inspectorul fitosanitar va propune efectuarea expertizei de carantină a mărfii și dezinfestărea/dezinfectarea, în conformitate cu prevederile art. 11 al Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară, prevederi care denotă că cheltuielile de dezinfestare/dezinfectare şi de expertiză de carantină a plantelor, a produselor vegetale şi a bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se acoperă din contul posesorului sau al destinatarului încărcăturii, potrivit tarifelor specificate în anexele nr. 1 şi nr. 2 la legea nominalizată.

Spre exemplu, conform Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecția plantelor şi carantina fitosanitară, introducerea în țară a mărfii supuse controlului fitosanitar se admite în baza permisului de import (tranzit) pentru marfa respectivă și a controlului secundar al mărfii, efectuat de către inspectorul fitosanitar la Posturile de control sanitar-veterinar și fitosanitar la frontieră sau la posturile interne de control, tarif - 82 lei pentru o încărcătură, de până la 10 tone), anexa nr 2 a legii menționate.

Dacă marfa corespunde cerințelor fitosanitare ale Republicii Moldova este admisă pentru import.

În cazul în care inspectorul fitosanitar constată că marfa este suspectă de a fi contaminată cu dăunători, se va preleva o probă globală, conform cerințelor și va fi transmisă în laboratorul fitosanitar, acreditat în sistemul SM SR EN ISO/CEI 17025:2006, din cadrul Î.S. Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției. Costul investigației de laborator pentru proba remisă va costa 82 lei, pentru un lot de pînă la 10, 0 tone, 10 mii bucăți marfă (pct. 2.2. din anexa nr. 2).

În cazul în care laboratorul confirmă prezența organismelor dăunătoare în stare vie, inspectorul fitosanitar este în drept să aplice prevederile art. 4, alin. (4), lit. p) și să impună restricții la introducerea în țară a mărfii contaminate cu tortricide mediteraneene și/sau sud africane.

Pentru admiterea importului inspectorul va propune efectuarea dezinfectări încărcăturii cu indicarea produsului de uz fitosanitar necesar. Pentru dezinsecție acesta va achita 31 lei/per tonă în cazul efectuării tratamentului cu bromură de metil și 21 lei/per tonă în cazul tratamentului cu fostoxină, produs utilizat mai frecvent.


Impacturile pozitive.

Implementarea cadrului normativ propus va avea următoarele efecte pozitive:

- ajustarea legislației naționale în domeniul fitosanitar la cerințele europene privind supravegherea și controlului mărfurilor supuse regimului de carantină fitosanitară;

- asigurarea pieței interne cu producţie de origine vegetală calitativă;

- evitarea barierelor la import, export a producției vegetale;

- protejarea intereselor consumatorului;

- întărirea capacităților de control fitosanitar;

- protejarea teritoriului țării de pătrunderea și diseminarea dăunătorilor (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk), obiecte nocive neidentificate în Republica Moldova;

- economisirea banilor publici necesari măsurilor de eradicare a dăunătorilor;

- siguranța mărfurilor de origine vegetală plasate pe piața internă și celor destinate exportului.



Nesiguranţele majore referitor la potenţialele impacturi ale intervenției statului.

Agenţii economici vor depăşi o barieră psihologică, temporară, în ceea ce priveşte schimbările legislative. Subiecții care practică activități de imprt/export a mărfurilor de origine vegetală sunt conștientizați despre obligațiunea respectării cerințelor fitosanitare, cerințe care sunt impuse la nivel european și internațional întru neadmiterea intorucerii și răspîndirii organismelor dăunătoare.



IV. Evaluarea abordărilor alternative

Opţiunile propuse sunt următoarele:



  • opţiunea I – a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt;

  • opţiunea II – strategii de comunicare și educaționale;




Alternative

Posibile avantaje

Posibile dezavantaje

  1. A nu face nimic




Lipsa cheltuielilor din partea statului pentru elaborarea, aprobarea şi publicarea actului normativ.

Ispectorii fitosanitari din cadrul Agenției Națonale pentru Siguranța Alimentelor vor activa în limitele actelor normative aprobate fără implicații din partea statului.




1. Existența premiselor de import a mărfii contaminate cu tortricide mditeraniene și sud-africane în lipsa instruirii ispectorilor fitosanitari privind morfologia și fenologia de dezvoltare a acestora.

2. Menţinerea riscului de contaminare și dezvolare a dăunătorilor în flora spontană.

3. Riscul adaptării dăunătorilor la condițiile Republicii Moldova și popularea unor culturi agricole.

4. Imposibilitatea obţinerii statutului de ţară terţă a UE. Este evident că statutul de ţară terţă poate fi dobândit doar în cazul când ţara integral respectă cerinţele comunitare pentru import/export şi armonizează prevederile actelor naţionale cu cele comunitare, inclusiv a domeniului fitosanitar.



2. Campanii de informare şi educaţionale

1. Inspectorii fitosanitari ai ANSA vor fi informaţi despre existenţa în unele țări ale UE a tortricidelor la frunza garoafelor de grădină care amenință productivitatea acestei culturi.

2. Măsurile de protecție pentru prevenirea întroducerii și diseminării în alte state ar avea numai un efect limitat dacă aceste organisme (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk) nu ar fi controlate simultan și metodic în toate țările și răspândirea lor nu ar fi prevenită.

3. Costuri mici ale statului pentru compania de informare, publicare, instruire.


1. Companiile de informare asigură operatorii și ispectorii fitosanitari cu materiale relevante în domeniu, însă, în lipsa actelor normative specifice care ar stabili minimul necesar de măsuri ce trebuie întreprinse de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor întru neadmiterea introducerii şi punerii în circulaţie a garoafelor de grădină (Dianthus L.), contaminate cu tortricide (Cacoecimorpha pronubana Hb), Epichoristodes acerbella (Walk) se vor produce eschivări de la realizarea integrală a măsurilor de supraveghere, control și combatere.

2. Prin intermediul companiilor de informare nu pot fi stabilite responsabilități pentru inspectorii fitosanitari și nu se pot produce completări și modificări la Nomenclatorul mărfurilor supuse regimului de carantină fitosanitară.

3. Imposibilitatea transpunerii cerințelor Directivei Consiliului nr. 74/647/CEE care orientează satele să întreprindă măsuri minime de combatere a tortrigidelor la frunza garoafei de grădină și prevenirea răspîndirii acestora.

4. Comunicarea și instruirea pot fi realizate prin intermediul unor structuri neguvernamentale, fiind editate broşuri, difuzate filme, citite lecţii, dar efectul nu poate fi absolut, deoarece doar o parte din operatori și inspectori fitosanitari pot să manifeste responsabilitate și interes, însă, nefiind obligaţi vor proceda aşa cum vor considera de cuviinţă.

5. În opinia noastră, campaniile informaţionale pot servi ca măsuri complementare la reglementarea care se propune din partea statului.



V. STRATEGIA DE CONSULTANŢĂ
Grupuri de interes

La elaborarea AIR-ului s-au consultat câteva grupuri de interese.

În primul grup de interese – agenții economici care produc, comercializează plante floricole.

Al doilea grup de interese:

– inspectorii fitosanitari, sanitari vetrinari și specialiștii Secției monitorimg fitosanitar și managementul crizelor ai Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor;

- specialiștii laboratorului de entomologie din cadrul Î.S. „Centrul de Carantină, Identificare, Expertize de Arbitraj și Dezinfectare a Producției”, care efectuează expertiza fitosanitară a produselor vegetale importate, exportate, tranzitate.

Al treilea grup –specialiştii instituţiilor ştiinţifice și de învățămănt în domeniu.

Procesul consultativ.

Strategia de consultanţă s-a axat pe următoarele metode de bază:


  1. consultarea surselor de literatură disponibilă ce reflectă problematica domeniului dat;

  2. legislaţia UE;

  3. consultarea experţilor străini (prin intermediul proiectul Twining în Republica Moldova);

  4. proiectul actului normativ va fi transmis pentru consultare Ministerul Economiei, Sănătății, Mediului, Justiției, Finanțelor (Serviciul Vamal), precum și Centrului de Armonizare a Legislației, Centrului Național Anticorupție, patronatelor din agricultură.

Proiectul Hotărîrii Guvernului v-a fi plasat pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.

În cadrul elaborării proiectului au fost consultate părţile cointeresate precum:

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, expeții din cadrul Proiectului Twining „Suport pentru Republica Moldova în domeniul normelor și standardelor privind siguranța alimentelor pentru produsele de origine vegetală asupra” și specialiștii instituțiilor de profil din subordinea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Totodată, s-au purtat discuții cu specialiștii instituțiilor de cercetări în domeniu, Universității Agrare de Stat din Moldova și cu producătorii care practică cultivarea plantelor floricole din satele Malcoci, Suruceni și Nimoreni, raionul Ialoveni la subiectul: existența și necesitatea efectuării monitorizării in vederea identificării prezentei/lipsei acestora pe teritoriul Republicii Moldova și stabilirea statutului dăunătorilor.



VI. Aspecte concluzive și recomandări (sumar)

Autorii propun aprobarea proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărârii ale Guvernului, care prevede modificări în 2 hotărârii de Guvern nominalizate.



Necesitatea adoptării unui astfel de proiect se încadrează în angajamentele Republicii Moldova, la compartimentul “ajustarea legislaţiei naţionale la cerinţele UE” și la compartimentul ”optimizare și eliminarea barierelor în calea comerțului”.


Viceministru Sergiu GHEȚIU
Ex. Veronica Tertea

Olga Savencov

210-137
Kataloq: sites -> default -> files -> article
article -> Hors village Belbeuf Bibliothèque Rue du Général de Gaulle Expositions «Ne coupez pas»
article -> Guvernul republicii moldova
article -> Abordarea strategică privind valorificarea
article -> Tabelul divergenţelor la proiectul H. G. cu privire la aprobarea Regulamentelor privind crearea, menţinerea, dezvoltarea şi gestionarea fondului genetic de culturi agricole
article -> État de frais de mission concernant l’École Doctorale n°
article -> Analiza Preliminară a Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea și completarea Hotărîrii Guvernului nr
article -> Press release new ceps study argues European surveillance programmes should not escape eu scrutiny
article -> Notă informativă
article -> Moldova national land re-parceling strategy

Yüklə 489,25 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə