Outline of research on social inclusion in moldova

Prima versiune
Raportul naţional al dezvoltării umane Republica Moldova

„Dincolo de tranziţie: De la Excluziune Socială spre o Dezvoltare Umană Incluzivă”

INTRODUCERE
Unul din obiectivele principale ale programelor axate pe dezvoltarea umană îl constituie combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale prin utilizarea tot mai frecventă a politicilor sociale incluzive. În contextul dat, excluziunea socială a devenit un termen utilizat tot mai des în dezbaterile politice şi cercetările privind sărăcia şi inegalitatea socială, deseori înlocuind termenul de sărăcie. Fiind un concept mai recent decât sărăcia, excluziunea socială este mai cuprinzătoare, deoarece include nu numai lipsa mijloacelor materiale, dar şi imposibilitatea de a fi inclus în diferite „reţele” sociale, economice, politice, culturale. Conceptul dat presupune un deficit de participare normală la viaţa cotidiană şi diverse activităţi sociale din societate.

În prezent, combaterea excluziunii sociale este recunoscută în cadrul UE şi ONU ca una din sarcinile principale în asigurarea creşterii economice şi a dezvoltării umane durabile¹. Iar participarea a devenit un obiectiv-cheie al dezvoltării. Anume din acest considerent, politicile sociale ar trebui să se axeze, în primul rând, pe asigurarea capacităţilor de incluziune socială a persoanelor aflate în dificultate, adică să fie politici de incluziune socială pentru care participarea, de asemenea, reprezintă un cuvânt-cheie.

În acest context, prezentul Raport Naţional al Dezvoltării Umane (RNDU) pentru Republica Moldova este consacrat cercetării noului concept - de excluziune socială ca proces şi rezultat, care generează sărăcie şi limitează esenţial şansele dezvoltării umane a ţării, precum şi formulării unor politici viabile de incluziune socială, care pot realmente depăşi starea deplorabilă în care se află, la moment, Republica Moldova la capitolul sărăcie. Într-adevăr, după aproape douăzeci de ani de la demararea tranziţiei la economia de piaţă şi declararea independenţei şi suveranităţii, Republica Moldova, este considerată cea mai săracă ţară din spaţiul european. Cu toate că pe parcursul ultimilor ani autorităţile republicii au depus mai multe eforturi în procesul de eradicare a sărăciei², rezultatele acestora sunt destul de modeste. În pofida creşterii economice pe care Republica Moldova a înregistrat-o în ultimii ani, sărăcia se menţine la un nivel destul de înalt. În prezent, populaţia aflată sub pragul sărăciei se estimează la circa o treime, afectând astfel şansele unei dezvoltări umane durabile.

RNDU axat pe cercetarea excluziunii sociale şi a incluziunii sociale este semnificativ pentru Republica Moldova şi din considerentul, că aceste concepte până în prezent nu au fost utilizate şi dezvoltate nici în cercetările ştiinţifice ale sărăciei, nici în procesul de elaborare a politicilor anti-sărăcie şi de protecţie socială. RNDU îşi propune să cerceteze excluziunea socială şi incluziunea socială prin prisma conceptului de dezvoltare umană. În acest context dezvoltarea umană este văzută ca o lărgire a libertăţii alegerii pentru toţi oamenii care locuiesc într-o ţară sau într-o regiune. Iar pentru ca oamenii să beneficieze de această libertate, ei au nevoie de condiţii care să le permită aceasta: o educaţie adecvată, o sănătate bună, un venit suficient pentru un trai decent, incluziune şi participare socială, justiţie socială etc.

Deşi acest raport de dezvoltare umană este adresat unui public larg, ţinta lui principală sunt persoanele care elaborează politicile ţării. În acelaşi timp, cele mai eficiente politici elaborate cu cea mai mare competenţă nu pot aduce beneficii fără sprijinul tuturor segmentelor de populaţie.

Prezentul Raport Naţional de Dezvoltare Umană cuprinde 8 capitole fiind grupate în trei părţi distincte.

Prima parte „Concept şi semnificaţii”, fiind compusă din două capitole, se axează pe aspectele metodologice legate de cercetarea fenomenului de excluziune socială, incluziune socială, precum şi a tangenţelor acestora cu conceptul de dezvoltare umană.

Primul capitol defineşte conceptele-cheie cu care se va opera în raportul dat, aşa ca dezvoltarea umană, sărăcia, excluziunea socială, incluziunea socială, coeziunea socială etc., precum şi semnificaţia fiecărei categorii menţionate în contextul dezvoltării conceptului de dezvoltare umană. De asemenea, în capitol este dezvoltat şi conceptul de incluziune socială ca proces de depăşire a sărăciei şi a excluziunii sociale, precum şi de asigurare a dezvoltării umane. Se va arăta că incluziunea socială nu reprezintă un proces invers excluziunii sociale. Conceptele în cauză vor fi dezvăluite în contextul realităţilor existente din Republica Moldova.

Cel de al doilea capitol poate fi considerat drept o continuare logică a capitolului precedent fiind, totodată, şi suportul metodologic pentru întregul raport. În capitol vor fi definiţi principalii indicatori ai dezvoltării umane, ai sărăciei, ai excluziunii sociale şi ai incluziunii sociale. Pentru o analiză cât mai complexă, vor fi propuşi o serie de indicatori care pot fi utilizaţi atât pentru monitorizarea sărăciei şi a excluziunii sociale, a profilului şi tipologiei acestora, cât şi pentru definirea cât mai complexă a dezvoltării umane. De asemenea, vor fi propuşi şi unii indici agregaţi ai excluziunii sociale, relevanţi pentru Republica Moldova. În capitol, de asemenea, vor fi expuse rezultatele unor cercetări calitative realizate în scopul analizei perceperii excluziunii sociale de către diverse grupuri sociale din Republica Moldova. În acest context, capitolul prevede, la nivel de ipoteză, scoaterea în evidenţă a principalelor grupuri ale populaţiei care pot fi considerate excluse social, fapt confirmat sau infirmat, în următoarele capitole în funcţie de tipul excluziunii sociale analizate.

Partea a doua „Analize tematice” fiind compusă din patru capitole este dedicată cercetării propriu-zise excluziunii sociale din Republica Moldova în funcţie de tipurile acesteia, şi anume: excluziunea economică, excluziunea de la viaţa socială şi serviciile sociale, excluziunea culturală, excluziunea de la participarea politică. Fiecare din aceste patru capitole trebuie să răspundă la următoarele întrebări: cine sunt persoanele excluse; cum se manifestă excluziunea lor; de ce aceste persoane sunt excluse; care sunt consecinţele excluziunii lor; ce trebuie de făcut.

Astfel, capitolul trei va fi dedicat excluziunii economice, formelor ei de manifestare, precum şi a surselor care o generează. În general, excluziunea economică se referă la diferenţele relative existente între veniturile şi nivelul de trai ale grupurilor social-vulnerabile ale populaţiei în comparaţie cu veniturile grupurilor populaţiei mai înstărite sau în comparaţie cu venitul mediu pe persoană într-o societate dată. Altfel spus, excluziunea economică va fi definită ca accesul limitat al persoanelor la piaţa muncii, la surse potenţiale de venit, bunuri şi active, care implică, respectiv, accesul redus la servicii, inclusiv educaţie, sănătate, protecţie socială etc. Cu toate că sărăcia, excluziunea socială şi vulnerabilitatea au anumite trăsături comune, acestea, de asemenea, au şi importante caracteristici distinctive. Oamenii care nu sunt săraci pot fi excluşi, dar mulţi din ei pot deveni săraci, ca rezultat a excluziunii din activitatea economică, şi astfel pot deveni vulnerabili în acest context. Capitolul se vede a fi analitic, bazat pe datele statistice colectate, în primul rând, din Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Ancheta Forţei de Muncă, precum şi alte date statistice oferite de serviciul naţional de statistică din Republica Moldova.

Următorul capitolul va analiza un alt tip al excluziunii sociale, şi anume excluziunea de la viaţa socială şi servicii sociale ca rezultat şi ca proces. În general, sistemul social şi viaţa socială propune o gamă largă de servicii sociale şi oportunităţi, care sunt indispensabil legate de asigurarea dezvoltării umane. Cele mai importante dintre acestea sunt: educaţia şi învăţarea continuă, ocrotirea sănătăţii, protecţia socială (inclusiv asigurarea socială, asistenţa socială şi serviciile sociale), accesul la locuinţe şi la serviciile de infrastructură de bază, transport, informaţie şi tehnologiile de comunicaţii, reţelele sociale / relaţiile sociale între membrii societăţii. Excluziunea de la aceste servicii a unor grupuri ale populaţiei afectează grav dezvoltarea umană a republicii. Capitolul va scoate în evidenţă nu numai situaţia sistemului de protecţie socială, gama de servicii sociale prestate şi calitatea lor, dar şi accesul diverselor grupuri ale populaţiei la aceste servicii, astfel încât să fie determinate grupurile excluse de la viaţa socială şi serviciile sociale, precum şi măsurile de politică care ar putea depăşi acest tip de exclusiune socială.

Capitolul cinci se va axa pe definirea şi analiza excluziunii culturale din Republica Moldova şi relaţiile acesteia cu celelalte tipuri de excluziune socială. Prin precizarea cadrului legal internaţional şi naţional care defineşte excluziunea culturală şi asigură, respectiv, incluziunea culturală, vor fi identificate principalele grupuri sociale din republică excluse de la procesele culturale, sursele care conduc la excluziunea culturală, precum şi consecinţele acestui fenomen. De asemenea, capitolul îşi propune şi o analiză a politicilor din domeniul vieţii culturale şi cum aceste politici contribuie la depăşirea excluziunii culturale.

Obiectul de studiu al capitolului şase reprezintă excluziunea de la participarea politică din Republica Moldova. Capitolul se axează pe definirea şi analiza fenomenului excluziunii politice din republică după aceeaşi logică prezentă şi în capitolele care cercetează celelalte tipuri de excluziune socială, şi anume: definirea excluziunii politice, determinarea celor excluşi de la participarea politică şi a tipologiei excluziunii politice, care sunt sursele şi consecinţele excluziunii politice, precum şi analiza politicilor de depăşire a acestui tip de excluziune socială.

Partea a treia „Analiza generală şi recomandări” reprezintă o parte integratoare a raportului care, pe lângă o descriere generală a tipologiei excluziunii sociale din Republica Moldova, realizează o trecere în revistă a politicilor existente menite pentru depăşirea fenomenului de excluziune socială. Partea dată a raportului are drept scop şi formularea de propuneri pentru transformarea politicilor existente în politici incluzive, adică asigurarea procesului de incluziune socială în republică.

Astfel, capitolul şapte se va prezenta drept un capitol integrator al capitolelor anterioare. În capitol se va analiza tipologia generală a excluziunii sociale din Republica Moldova care poate fi considerată drept rezultat al politicilor promovate pe parcursul anilor de tranziţie la economia de piaţă, care au condus la transformări sociale, economice şi culturale. De asemenea, capitolul va prezenta modele diferite care determină sursele care conduc la excluziune în funcţie de tip, precum şi rolul instituţiilor şi al politicilor care pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra acestor surse generatoare de excluziune.

Capitolul opt se axează pe formularea concluziilor şi recomandărilor raportului În capitol sunt propuse măsuri de politici care ar asigura incluziunea socială, astfel încât vor fi analizate nu numai măsurile propriu-zis, dar şi responsabilităţile instituţiilor în realizarea incluziunii sociale.

Raportul se finalizează cu recomandări generale, anexe care includ notele tehnice de calculare a indicatorilor dezvoltării umane şi ai excluziunii sociale, informaţii statistice, precum şi bibliografia utilizată.

Astfel, menirea prezentului Raport Naţional al Dezvoltării Umane poate fi considerată drept aducerea subiectului Excluziunii Sociale şi Incluziunii Sociale pe agenda discuţiilor de politici la nivel de ţară, precum şi de a contribui la transformarea politicilor existente în politici realmente incluzive din perspectiva conceptului de dezvoltare umană.