Plante medicinale pg 23. Chimion



Yüklə 455 b.
səhifə5/6
tarix31.10.2017
ölçüsü455 b.
1   2   3   4   5   6

Splinuta se dovedeste a fi o planta medicinala care influenteaza cit se poate de pozitiv viata afectiva. Ca atare, ceaiul de splinuta ar trebui consumat neaparat in cazul unor deceptii si al altor stari sufletesti stresante. Ingerul pazitor al plantelor medicinale se gaseste in imediata apropiere a splinutei.

  • Simtim efectul ei de echilibrare in stari emotionale grele, asemenea unei miini care mingiie, consoleaza si calmeaza. Deja privelistea splinutei in mijlocul naturii actioneaza asupra noastra linistitor. Ar trebui sa fim recunoscatori ca stim in apropierea noastra o planta care aduce atita mingiiere.

  • Ceaiul: Se opareste 1 lingurita (cu virf) de splinuta cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin.



  • Sulfina

    • Sulfina, numita si iarba-de-piatra, molotru-galben, sul-cina, trifoi-mare, creste in locuri uscate, pe soluri aride, pietroase. Altitudinal creste din campie pana la 1300-1500 m. Florile de sulfina si levantica se pun intre haine si rufe pentru a le transmite un miros placut si a alunga moliile.

    • Sulfina intra in compozitia tigarilor antiamatice si aroma-tizantului pentru bai. In industrie se foloseste pentru aromati-zarea tutunului. Contine glucoza si acid cumaric, cumarina, care imprima mirosul specific plantei uscate, melilotina, derivati ai acidului cumaric, taninuri, rezine, saruri minerale. Utilizare. Intern: vasodilatator periferic, mareste perme­abilitatea vasculara, regenereaza celula hepatica, scade tensi­unea arteriala; astringent si aromatizant. Intern: in astm bronsic, bronsite, hepatita cronica, afecti­uni renale. Se utilizeaza ca expectorant si emolient in tulburari gastro-intestinale si in bolile aparatului respirator.Extern: antiseptic, antiinflamator gingival, calmant (bai). Se utilizeaza ca antiseptic in bolile de ochi, sub forma de bai sau comprese, pentru spalarea ranilor, cataplasme pe umfla­turi, gargara in abcese dentare, gingivite, afte, laringite, in reumatism, cataplasme aplicate pe locul dureros.

    • - Intern - infuzie: o lingurita de flori la 250 ml apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi. Extern - infuzie. Cantitatea de planta se dubleaza. Aceasta infuzie se foloseste in comprese, instilatii pentru ochi, spalaturi si gargara. Pentru bai: infuzie din 120 g planta uscata la 2,5 litri de apa; lichidul rezultat se amesteca cu apa din cada, cu temper­atura de 36^ C; se sta in cada 20-25 minute.



    Sunetoarea

    • Sunetoare se mai numeste in limbaj popular si buruiana-de-naduf, buruiana-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobisor, floarea-lui-loan, hemei-de-pamtnt, lemnie, inchegatoare, osul-iepurelui, pojar, pojarnita, sburatoare, sunaica, sovirvarita. Lungimea partilor care se recolteaza este de 20 – 30 cm, fiind prevazuta cu ramuri cilindrice, cu doua muchii longitudinale, de culoare verde sau roscat-verzuie, cu frunze eliptice, opuse, glabre, verzi, cu mici puncte negre pe marginea intreaga si cu numeroase punctuatii (glande) pe toate suprafata limbului care privit prin transparenta pare perforat.

    • Florile, dispuse in dichazii, au caliciul şi corola pentamere, sepale lanceolate, petale galbene aurii cu puncte negre.

    •  Miros caracteristic balsamic, gust aromatic-amar, rezinos si astringent.

    • Contine 0,05-0,10% ulei volatil in partile aeriene si 0,40-0,50% in flori; derivati polifenolici:

    • o flavonoida-hiperozida (galactozida cvercetolului), rutozid si cvercetol, acid cafeic si clorogenic; tanin de natura catehica pana la 12%, o substanta coloranta, rosul de Hypericum sau hipericina, care are in lumina ultravioleta o puternica fluorescenta rosie, fiind un derivat al naftodiantronei, colina, carotenoide, saponine, acid ascorbic, nicotinic si valerianic.

    • Uleiul volatil contine a-pinen si carburi sescviterpenice, saruri minerale. Utilizari terapeutice: Se utilizeaza in medicina populara ca balsamic antiinflamator al cailor bronsice si genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant si antiulceros. Poseda actiune hipotensiva si vasodilatatoare, analoga cu cea a musetelului si socului. De asemenea o actiune diuretica. A fost pusa in evidenta si este folosita, pentru actiunea coleretica si colagoga, administrandu-se sub forma de infuzie sau decoct. Mai are si unele proprietati antibiotice, nefiind cunoscut principiul responsabil de aceasta actiune, iar hipericina ii confera proprietati fotosensibilisatoare, datorita unui efect fotodinamic.



    Talpa gastii

    • Talpa gastii (Leonurus cardiacd) sau creasta cocosului face parte din familia Lamiaceae si este o planta ierboasa cu inaltimea de aproape un metru si creste in zona de campie si de deal pana la poalele muntilor.

    • Tulpina in patru muchii este bogat ramificata, iar frunzele au un aspect caracteristic, dintat, imitand conturul labelor de gasca, de unde si denumirea populara a plantei.

    • Frunzele din partea de sus au trei lobi, iar cele din partea de jos au mai multi lobi. Florile sunt de dimensiuni mici si au culoare roz sau roz-liliachie.

    • De la talpa-gastii se recolteaza in scop medicinal partea aeriana inflorita (Herba Leonuri), fara partile mai dure, lemnificate, incepand din luna iunie pana in prima parte a lunii august.

    • De la talpa gastii se pot utiliza in scop terapeutic partile aeriene care se recolteaza, de asemenea, cand planta este inflorita. Se recomanda in starile depresive, de surescitare, planta regland bataile inimii. Scade tensiunea arteriala si produce somnolenta (este de 3 ori mai puternica decat valeriana!)

    • Principiile active ale plantei produc relaxarea musculaturii netede a vaselor de sange ale inirnii, au un efect sedativ asupra sistemului nervos, mai pregnant decat cel al valerianei, cresc tonusul musculaturii uterului si au efect diuretic.



    • Yüklə 455 b.

      Dostları ilə paylaş:
    1   2   3   4   5   6




    Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
    rəhbərliyinə müraciət

        Ana səhifə