Preambul Comunitatea Studentilor Geografi


Denumirea oficială: Republica Bolivia



Yüklə 2,63 Mb.
səhifə5/47
tarix25.10.2017
ölçüsü2,63 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   47

Denumirea oficială: Republica Bolivia

Capitala: La Paz (sediul guvernului); Sucre (constituţională)

Limba oficială: spaniola; uzuală: quechua sau aymara Suprafaţa: 1.100.000 km2 Locuitori: 7.593.000 (7 loc./km2)

Religia: catolicism 92%, protestantism Moneda: peso boliviano Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 6 august

Geografie: B. este aşezată în zona centrală a Anzilor, in America de Sud. Limite: Brazilia (E), Paraguay (SE), Argentina (S), Chile, Peru (V). Nu are ieşire la mare. G. fizică: Relieful are două reg. complet diferite: înălţimile Anzilor cu vulcani stinşi, la V, ş i câmpia la E. Anzii Cordilleri în

  1. se divid în 2 lanţuri: Oriental şi Occidental, care delimitează podişurile înalte (3.500 m alt.) şi care se întind pe 700 km lungime şi 500 km lăţime. În Cordillera Orientală se află vf. cele mai înalte din B.: Illampu (6.706 m), Nevado Sajana (6.780 m) şi Ancohuma (6.919 m). Între Cordillera Orientală şi câmpie sunt văile fertile (yungas). Între cele două Cordillere se întinde un podiş vălurit, Altiplano (3.3003.800 m). La 3.850 m se află lacul Titicaca, la cea mai mare înălţime din lume. Este navigabil. Ape: fl. Amazonul şi fl. Paraguay. Clima: este tropicală; în E caldă şi ploioasă; în văi şi munţi climatul este temperat sau rece. Temp. medie anuală: 7°C în Altiplano; 10°C-21°C în yungas; 23°C27°C în câmpii. Precipitaţiile 580 mm/an în La Paz, 640­890 mm/an în yungas; 1.780 mm/an (în noiembrie-martie) în NE; 510 mm/an în SE. Floră şi faună: Pădurile tropicale (jungla) cuprind 42% din terit. (arborele de cauciuc, pinul Parana etc.); podişurile sunt acoperite de savană. În Altiplano este zonă de stepă, cu pâlcuri de arbuşti. Fauna este variată: lama, alpaca, maimuţe, şerpi veninoşi, papagali şi alte păsări specifice zonei. Populaţia: este compusă din amerindieni (indigeni) 42%, metişi 31%, europeni 15%, indigeni din junglă. Concentrarea pop. în zonele înalte (Altiplano) cca. 80%. În deceniul V-VI s-a făcut o serioasă colonizare rurală în zona estică joasă. Rata natalităţii: 33,2%o; a mortalităţii: 9,1%o. Rata pop. urbane: 58%. Resurse şi economie: Una din cele mai sărace ţări ale Americii de Sud, deşi are resurse variate ale subsolului, dar pe care le valorifică foarte slab. Res. min.: argint, staniu (printre marii producători mondiali), stibiu, plumb, aur, cupru, zinc, bismut, wolfram, antimoniu, azbest, petrol. Exportă: cositor, argint, aur, plumb, cupru, wolfram, petrol. Agric. practicată, îndeosebi în Altiplano şi mai slab în reg. amazoniană: culturi de coca, orz, porumb, grâu, orez, batate, viţă de vie, tutun. Creşterea animalelor: ovine, bovine, asini, lama şi alpaca. Alte res.: lemn, cauciuc natural. Ind. slab dezvoltată; mai importantă este fabricarea cocainei pe care o exportă. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, autovehicule. Aeroport la: La Paz, Santa Cruz, Sucre. Oraşe: Santa Cruz de la Sierra, Cochabamba, Oruro, Potosi. Istoria: Înainte de sec. X, pe înaltele platouri boliviene a fost leagănul civilizaţiei aymara sau colla, cultura Tiahuanaco, cea mai evoluată la epoca respectivă. În sec. X, incaşii din Peru cuceresc înălţimile platoului, care sunt integrate imperiului lor. Incaşii adoptă unele elemente ale culturii colla (tehnică agricolă, organizare socială), dar le impun limba lor, ciuechua, care va fi după aymara, limba cea mai vorbită în B. In 1535, B. începe a fi cucerită de spanioli şi apoi inclusă în Viceregatul Peru numind-o Peru Superior, devenit Viceregatul Rio de la Plata (1776). Colonizarea se intensifică odată cu descoperirea minelor de argint din Potosi, care 3 secole vor alimenta Spania cu aceste resurse. Indienii sunt reduşi la sclavaj în mine. În 1780 se ridică Tupac

Amaru, în Peru, antrenând şi miile de colla din B. În 1825, B. îşi proclamă independenţa şi ia numele revoluţionarului Simon Bolivar. Sec. XIX şi XX înseamnă instabilitate politică pentru B. (peste 200 lovituri de stat), care duc ţara la dezastru econ. (a doua în ordinea sărăciei din America de Sud). În urma războiului Pacificului (1879-18Ş3) B. pierde în favoarea statului Chile ieşirea la Pacific (prov. Antofagasta); în urma războiului cu Paraguay, pierde 60% din Chaco (zonă petroliferă); în 1903 este obligată să cedeze Braziliei o regiune bogată în arbori de cauciuc: reg. Acre. Între 1952-1964 sunt naţionalizate minele de cositor şi se face o reformă agrară; cea mai radicală de pe continent; tensiuni sociale, puciuri militare (1964-1982) care dezorganizează viaţa social-politică şi economică. B. devine un furnizor de droguri (culturi ilegale de coca) ceea ce o particularizează negativ. Statul: este republică prezidenţială, conform Constituţiei din 1946. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul naţional; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Multipartitism.

Bosnia şi Herţegovina

Denumirea oficială: Republica Bosnia şi Herţegovina Capitala: Sarajevo (525.000 loc.)

Limba oficială: sârbo-croată

Suprafaţa: 5l.l00 km2

Locuitori: 3,52 mil. loc.; (69 loc./km2)

Religia: islamism 40%; ortodoxism 30%, catolicism 20%

Moneda: dinarul Bosnia şi Herţegovina Forma de guvernământ: republică

Geografia: B. şi H. Formează un stat în S Europei, în Pen. Balcanică, fără ieşire la mare. Limite: Croaţia (S,V,N), Iugoslava (E,S). G. fizică: Statul B. şi H. se întinde între Sava şi M. Adriatică. Are un relief muntos, străbătut de văile adânci ale apelor. În V Munţii Metaliferi (alt. l000 m) şi Alpii Dinarici (alt. 2000 m) cei mai înalţi din B. şi H. Pe valea Savei, Câmpia Posavina (în N); la sud de ea, se întinde o zonă colinară. Apele: Drina, Urbas şi Neretva au săpat în munţi chei spectaculoase; fenomene carstice. Clima: temperat-continentală cu temp. medii anuale de -2°C în ianuarie şi 20°C în iulie, specifice zonelor înalte; în rest, climă mediteraneană: 7°C în ianuarie şi 27°C în iulie (cu ierni blânde şi veri secetoase). Floră şi faună: Pădurile de foioase acoperă cca. 50% din teritoriul ţării; printre ţările europene cu o pondere ridicată de vegetaţie forestieră. Faună bogată şi variată: jderul, lupul, vulpea, cerbul, căprioara, păsări cântătoare. Populaţia: bosnieci (sârbi şi croaţi musulmani) cca. 40%; sârbi (ortodocşi) 30%; croaţi (catolici) 20%. Concentrarea pop. în N, pe câmpia Savei (Posavina) şi în reg. capitalei, mai scăzută în S. Rata natalităţii: l2,3%o; a mortalităţii: 7,3%o. Rata pop. urbane: 49%. Resurse şi economie: Economie diversificată, clar afectată de război. Ind. siderurgică, metalurgică (neferoase), energetică, a lemnului. Res. min.: cărbune, fier, mangan, bauxită. Agric. bazată îndeosebi pe creşterea bovinelor şi porcinelor şi respectiv pe cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr. Se mai cultivă: grâu, porumb; pomicultură, viticultură. După l990 datorită războiului turismul nu mai este practicabil. Transport şi comunicaţii: transport rutier; cale ferată. Aeroport la Sarajevo. Oraşe: Banja Luka, Mostar, Tuzla, Srebmika. Istoria: Terit. Locuit de iliri şi de celţi; în sec. II-I î. Hr. devine provincie a Imp. roman (trecând după 395 sub autoritatea Bizanţului). În sec. VII cucerit de slavii de sud. Un teritoriu disputat de statele şi popoarele vecine. Perioadă îndelungată de cristalizare statală. În sec. XIV, devine regat înfloritor. În l463 şi l482 Bosnia şi apoi Herţegovina sunt înglobate în Imp. Otoman; se răspândeşte islamismul. În sec. următor 70% din pop. este islamică. Spre deosebire de alte oraşe din Balcani, Sarajevo apare abia în sec. XVI ca nod comercial (caravansarai). În sec. XIX terit. cucerit şi apoi anexat de Austro-Ungaria (l908). Sarajevo este locul unde a fost ucis Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Habsburgic, ceea ce declanşează primul război mondial. După l9l8, terit. B. şi H. este înglobat în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, ceea ce devine în l929 Regatul Iugoslava în a cărei conducere monopolul aparţine aproape exclusiv sârbilor. În cel de al doilea război mondial aici se instituie timp de 4 ani centrul unei puternice rezistenţe antigermane, Tito fiind liderul partizanilor de pe teritoriul Iugoslaviei. În l946 ia fiinţă Republica Populară Federativă Iugoslava; l963: Rep. Soc. Federativă Iugoslava, în componenţa căreia intră 6 republici: Slovenia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia. l989-l992: în B. şi H. iau naştere conflicte interetnice; musulmanii vor o ţară independentă, sârbii vor unirea cu Serbia, iar Croaţii vor alinierea zonei croate la Croaţia. l992: referendum, pe care sârbii din B. şi H. îl boicotează, referitor la independenţa ţării şi 99,4% din voturi sunt pentru independenţa statului B. şi H. Parlamentul din Sarajevo proclamă independenţa B. şi H. (în absenţa reprezentanţilor sârbi). În l992 statul independent

  1. şi H. este recunoscut de CEE, iar sârbii îşi proclamă unilateral o rep. a pop. sârbe. În 3.VII.l992 croaţii din B. şi H. (zona sud-vestică,) proclamă unilateral existenţa unui stat croat independent. Războiul izbucnit în primăvara lui l992 are o violenţă de neimaginat în Europa ultimului deceniu - practicând epurarea etnică, face zeci de mii de victime. Aproape 2 milioane de bosnieci rămân fără cămine, fiind izgoniţi. Trupele internaţionale de menţinere a păcii intră în acţiune, adesea căzând victimă atacurilor asupra convoaielor umanitare. Pentru prima oară după tribunalul care a judecat crimele de război la Nurenberg, încep să fie deferiţi Tribunalului Internaţional de la Haga criminalii de război din B. şi H. Statul: este republică parlamentară, potrivit Constituţiei adoptate în l990. Puterea legislativă este exercitată de Colegiul Prezidenţial şi de Adunare (un parlament bicameral); cea executivă de un cabinet numit de Adunare, ca rezultat al alegerilor legislative. Instituţii statale în curs de constituire. Multipartitism.

Botswana

Denumirea oficială: Republica Botswana Capitala: Gaborone (138.000 loc.)

Limba oficială: engleza şi setswana Suprafaţa: 574.000 km2 Locuitori: 1,53 mil. (3 loc./ km2)

Religia: animism 49%, creştinism (anglicani) 30%, islamism, hinduism Moneda: pula

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 30 septembrie

Geografia: B. este aşezată în Africa australă. Limite: Fluviul Zambezi (N), Rhodezia (NE), Africa de Sud (S şi SE), râul Molopo (S), Namibia (V şi NV). Nu are ieşire la mare. G. fizică: În cea mai mare parte ţara este un ţinut deşertic (d. Kalahari); central, occidental şi meridional. Relieful de podiş înalt de 1.000 m, care coboaiă spre SV şi N. Cu excepţia râurilor Okavango şi Chole în NV şi Limpopo la E, celelalte ape au debit numai într-o perioadă a anului. Okavango formează o deltă în interiorul teritoriului, iar apa ploilor se strânge in lacul Ngami şi în lacul sărat Hakarikari. Clima: este tropicală uscată; precipitaţii de 470 mm/an în N şi E, în V coborând până la 228 mm/an (Kalahari). Sunt obişnuite secetele prelungite. Floră şi faună: Cu excepţia celei mai mari părţi din lungul râului Chole, pădurile aproape că lipsesc. Vegetaţia este de savană şi de stepă, xerofită (în V şi SV). Există parcuri naţionale şi rezervaţii de vânătoare. Populaţia: majoritară: negri din opt grupe etnice (aprox. 95%), europeni, asiatici; cea mai mare densitate în E; în rest, rară şi în parte nomadă. Rata natalităţii 27,5%o, mortalitatea 3%o; populaţia urbană 25%. 60% din populaţia activă este ocupată în agric. Se cultivă: porumb, sorg, grâu (în special de către europeni), papas, citrice. Importantă este creşterea animalelor, în special bovine, dar şi ovine, caprine, porcine, cai, cămile, catâri, asini. Industria, slab dezvoltată, ocupă un număr mic de muncitori, mai semnificativ doar în minerit. Resurse şi economie: Botswana ocupă locul întâi pe glob la extracţia diamantelor pentru bijuterii (cca. 11 mil. carate anual). Se mai extrage: aur, argint, azbest, mangan. Produsele agro-alimentare sunt insuficiente, se importă din Africa de Sud. Produsele zootehnice numeroase şi dezvoltarea industriei prelucrătoare se datorează numărului mare de animale. Transporturi şi comunicaţii: Infrastructura drumurilor este foarte dezvoltată, se fac în continuare investiţii importante. O bogată reţea de căi ferate; una dintre acestea uneşte Africa de Sud cu Rhodesia. Oraşe: Francistown, Serowe, Malepolole, Mahalapye. Istoria: În sec. al XVI-lea, populaţia aborigenă (boşimanii) este împinsă spre zonele aride de triburile bantu, triburi de păstori, care imigrează. În 1885, partea de nord devine protectorat britanic, sub numele de Botswanaland, zona meridională, colonie a Coroanei, este inclusă în 1895 în Colonia Capului, iar în 1910 în Uniunea Sud-Africană (azi Africa de Sud). La 10 septembrie 1965, Protectoratul Botswanaland se proclamă republică independentă în cadrul Commonwelth-ului. Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1966. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Pluripartitism.

Brazilia



Denumirea oficială: Republica Federativă a Braziliei Capitala: Brasilia (1,84 loc./km2)

Limba oficială: portugheza Suprafaţa: 8.512.000 km2 Locuitori: 164 mil. (19 loc./km2)

Religia: catolicism 88%, protestantism 6%, ortodoxism, mozaism, religii amero-indiene Moneda: realul

Forma de guvernământ: republică Ziua naţională: 7 septembrie

Geografie: B. este aşezată în jumătatea estică a Americii de Sud. Limite: Venezuela, Guyana Suriname Guyana Franceză (N), Oc. Atlantic (N şi E), Uruguay (S), Argentina, Paraguay, Bolivia, Peru, Columbia (V). G. fizică: B. este uriaşul Americii de Sud, cuprinzând jumătate din continent. Litoralul Atlantic se întinde pe 7.408 km. Bazinul Amazonului (o reţea navigabilă de

  1. km) este o câmpie joasă (Amazonia), peste 50% din terit. B. şi ocupă jumătatea nordică a ţării; la N şi S de acest bazin fluvial, relieful urcă spre Guiana (la N) şi spre înălţimile Braziliei (Pod. Braziliei) la S. Aceste înălţimi (450-900 m) acoperă tot centrul B. Reg. de NE, relief de înălţime medie, cu o fâşie strâmtă de câmpie litorală; are în interior „poligonul secetei”, câmpii semideşertice („sertao”). Reg. de E culminează cu lanţul muntos de-a lungul Atlanticului, bogat în zăcăminte minerale întinzându-se de la Porto Alegre până la Salvador, cu cel mai înalt punct, vf. Bandeira, 2.884 m. În sudul vestic brazilian, podişul Matogrosso zona este practic neexplorată. Înălţimea cea mai mare din B. o găsim în NV: Serra Tapirapeco; vf. Neblina (3.014 m). Reg. de S foarte fertilă în culturi agric. Dominanta apelor o formează Amazonul (5.570 km lungime, din care 3.165 pe terit. B.), fluviul cu cel mai important debit din lume (200.000 m3/s la vărsare), cu 200 de afluenţi; la vărsarea în Oc. Atlantic are o deltă de peste 100 km. Printre afluenţi: Putumayo, Rio Yapura, Rio Negro, Madeira ş.a. Alte fluvii: Sao Francisco (3.165 km) în E, Parana (4.700 km în S). Cataractele sunt o sursă importantă de hidroenergie. Clima: prezintă o mare varietate, datorită întinderii mari a terit. de la N la S; ecuatorială, cu temp. medii anuale de 27°C şi precipitaţii bogate în bazinul Amazonului: 1.780 mm-2.500 mm/an (1.90 mm/an la Rio de Janeiro; 1.780 mm/an pe înălţimi); tropicală şi subtropicală (în câmpiile de coastă); temperată la S de Tropicul Capricornului. În reg. din S climatul este blând, cu ploi bine repartizate. Temp. medie anuală (iarna şi vara): 27°C şi 28°C la Manaus; 21°C şi 26°C la Rio de Janeiro; 22°C şi 26°C la Goiaz; 25°C şi 28°C la Recife; 17°C şi 22°C la Belo Horizonte; 13°C şi 24°C la Porto Alegre. Floră şi faună: Pădurile acoperă 56% din terit. („selva ecuatorială” cu mii de specii): carnauba, arborele de cauciuc, pinul Parana, cedru etc.; palmieri, bananieri. În zona semideşertică („sertao”) cresc arbuşti ţepoşi şi cactuşi. Fauna caracteristică zonelor vegetale amintite. Un număr mare de zone de prezervare a faunei şi florei, unele din ele fiind printre cele mai mari de pe glob. În ultimele decenii, pădurile Amazonului sunt tăiate fără milă în cantităţi uriaşe. Populaţia: este foarte amestecată, formată din: albi 55%, portughezi, italieni, mulatri 38%, negri, amerindieni, asiatici. Concentrarea max. a pop. în zona de est, dezvoltată industrial, şi în zona litoralului (Sao Paulo). În Amazonia şi Mato Grosso, pop. rară, sub 1 loc./km2. În agric. este ocupată 25% din pop. activă. Există un adevărat exod rural către oraş. Rata natalităţii: 22,7%o; a mortalităţii: 7,2%o. Rata pop. urbane: 77%. Resurse şi economie: B. este una dintre ţările cu econ. cea mai dezvoltată din America latină; cu mari decalaje sociale şi contraste regionale; nord-estul sărac şi oraşele de sud-est foarte dinamice (în anii 1960-1970 o industrializare rapidă, dublată de datorii enorme, ce au condus la acel „miracol brazilian”). B. dispune de mari resurse naturale şi umane, fiind printre primii producători mondiali la câteva produse: lemn, trestie de zahăr, cafea (locul I), produse miniere (fier, bauxită, mangan, nichel, staniu, diamante, petrol, aur, fosfaţi naturali, zirconiu, beriliu, titaniu, magnezită, argint, sare). Ind. prelucrătoare s-a dezvoltat prin constr. de maşini (automobile, maşini agricole, maşini unelte); ind. siderurgică, chimică, textilă, de confecţii, alimentară. Zona industrială este formată din triunghiul Rio de Janeiro, Belo Horizonte şi Săo Paulo. B. beneficiază de un uriaş potenţial hidroenergetic; hidrocentrala Itaipu pe Parana (coparticipant Paraguay-ul) are cea mai mare putere instalată din lume (12.600 MW). Agric. este diversificată: trestie de zahăr şi cafea (primele două locuri din lume); cacao, porumb, orez, manioc, soia, fasole, bumbac, viţă de vie, arahide, ricin, ananas, banane, tung (plantă oleaginoasă), tutun; creşterea animalelor (bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, asini). Pescuitul ş i industria peştelui. Exportă: , cafea, zahăr, bumbac, minereu de fier, cacao, lemn; mangan, banane, porumb, tutun, cauciuc, carne, piele etc. Importă: vehicule, petrol. Transporturi şi comunicaţii: Reţeaua de transporturi slab dezvoltată. Căi ferate, parţial electrificate; infrastructura rutieră în plină dezvoltare; transamazonianul. Flotă comercială. Aeroport la: Rio de Janeiro, Săo Paulo, Brasilia, Salvador, Recife, Sao Luis, Belem, Santarem, Manaus. Oraşe: Sao Paulo, Rio de Janeiro (port), Belo Horizonte, Porto Alegre, Recife (port), Salvador (port), Fortaleza ş.a. Există 22 de universităţi de stat. Istoria: În 1494, bula papală împarte America în spaniolă şi portugheză. Portughezul Pedro Alvares Cabral debarcă în 1500 în

  1. şi ţara ia numele de la tinctura arborelui de Pernambouc, care dă o culoare roşie. În 1531 Portugalia începe colonizarea. Marile proprietăţi funciare sunt cultivate cu trestie de zahăr şi cafea; mâna de lucru: sclavi; indigenii nomazi sau seminomazi, puţin apţi pentru munca de sclavi sunt exterminaţi sau împinşi către interior. În 50 de ani, Portugalia aduce 6.000.000 de sclavi africani. În 1888 sclavia este abolită şi, neexistând un complex rasial rigid, este favorizată metisarea. La 7 septembrie 1822, B. devine independentă. Fiul regelui portughez Jaero VI se proclamă împărat (până în 1889, când ; este detronat şi B. devine republică federativă, cu numele de Statele Unite ale Braziliei). Între 1865-1870 războiul împotriva Paraguay-ului, aliindu-se cu Argentina şi Uruguay-ul. În sec. XX devine cea mai mare putere ind. din zonă. Sub ,preşedinţii aleşi care s-au succedat până în deceniul şapte ţara cunoaşte reforme econ. şi sociale care o particularizează; politica-externă independentă. În 1964 lovitură de stat militară; armata preia puterea până în 1990, când se alege preşedintele (Fernando Collor de Mello) prin vot universal, pentru prima oară după 29 de ani. Urmează o perioadă grea econ., de inflaţie şi de scandaluri de proporţie în jurul preşedintelui (acuzat de corupţie), care demisionază. Vicepreşedintele îi succede. Statul: este republică prezidenţială, stat federal: 26 state, cu câte un guvern şi un Parlament, şi un district federal, conform Constituţiei din 1988. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congresul Naţional (Senatul Federal, ales pe 8 ani şi Camera Deputaţilor, aleasă pe 4 ani); cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedintele care este ales pentru 5 ani prin vot universal. Multipartitism.

Brunei

Denumirea oficială: Sultanatul Brunei Capitala: Bandar Seri Begawan (60.000 loc.)

Limba oficială: malaeză; uzuale: chineza, engleza Suprafaţa: 5765 km2 Locuitori: 291.000 (50 loc./km2)

Religia: islamism 65%, budism 15%, creştinism 10%, animism Moneda: dolarul Brunei

Forma de guvernământ: monarhie (sultanat ereditar)

Ziua naţională: 1 ianuarie,

5 7

Geografia: B. este aşezat în SE Asiei, în NV insulei Kalimantan (Borneo). Limite: M. Chinei de S (N), Malaysia (S, E, V). G. fizică: Terit. foarte mic al B. este cuprins în două părţi distincte: unul în V, terit. mlăştinos şi puţin înalt (colinar) altul, în E (Temburong), care în partea sudică are un lanţ muntos de cca. 1800 m. Clima: ecuatorială; precipitaţiile sunt bogate (2000-7500 mm/an). Floră şi faună: Păduri ecuatoriale luxuriante. Populaţia: este formată din: malaezi 70%, chinezi 20%, indieni. Concentrarea pop. în zona litorală şi în jurul capitalei (100-250 loc./km2). Rata natalităţii: 21,1%o; a mortalităţii: 3,5%o. Pop. urbană: 58%. Resurse şi economie: Res. foarte bogate în petrol (descoperite după 1929) şi gaze naturale, pe care le exportă; importă produse alimentare. Cultivă orez, trestie de zahăr şi fructe. Rafinării. Exportă: cauciuc, piper. Face comerţ pe mare cu Japonia, Marea Britanie, Singapore. Datorită valorificării petrolului, economia şi venitul pe cap de locuitor sunt dezvoltate. Transporturi şi comunicaţii: transport naval. Oraşe: Kuala Belait. Istoria: B. este în ev. mediu un principat islamic puternic, care are sub autoritatea sa insula Kalimantan, Sulu şi Filipinele. În 1841, sultanul B. cedează Sarawak-ul lui James Brooke. În 1888, devine protectorat britanic. Între 1941-45 B. este ocupat de trupe japoneze. În 1963 refuză să facă parte din Federaţia Malaysia. La 1.L1984 B. îşi declară independenţa în cadrul Commonwealth-ului şi devine şi membru ONU. Statul: este monarhie, sultanat ereditar, membru în Commonwealth, conform Constituţiei. Puterea legislativă este exercitată de sultan şi de Consiliul Legislativ; cea executivă de Consiliul de Miniştri numit şi condus de sultan. Regim cu largi prerogative ale executivului. Partidele politice sunt interzise. Şeful statului este sultanul, unul din cei mai bogaţi din lume.

Bulgaria



Каталог: ld
ld -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
ld -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
ld -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
ld -> Dərsotağı, dərs cədvəli Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), saylı otaq
ld -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiTƏSİ TƏHSİl faküLTƏSİ
ld -> Dərs otağı, dərs cədvəli Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 101 saylı otaq Mühazirə/Seminar məşğələ
ld -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məsləhət saatları Tələbələrlə razılaşdırılan vaxtda
ld -> XƏZƏr universiteti Sillabus (fənn üzrə işçi tədris proqramı) haqqında Əsasnamə
ld -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məsləhət saatları Prerekvizitlər
ld -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məsləhət saatları Dərsdən sonra

Yüklə 2,63 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   47




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə