Prof univ dr. Sanda-Maria ardeleanu



Yüklə 474 b.
tarix21.08.2018
ölçüsü474 b.
#73639



  • Conform legislatiei comunitare, interculturalitatea se referă la existența și la interacțiunea echitabilă a unor culturi diverse, precum și la posibilitatea de a genera expresii culturale împărtășite prin dialog și respect reciproc.



Conceptul de intercultural pune accentul pe interacţiunea dintre grupurile percepute ca distincte din societate, referindu-se mai degrabă la un proces dinamic de schimburi, de dialog, de negociere între grupuri, precum şi de identificare a unui limbaj comun şi a unui spaţiu comun în care să se desfăşoare comunicarea. Caracterul intercultural al unui fapt este tocmai accentul pe relaţia reciprocă dintre elementele constitutive ale schimburilor.

  • Conceptul de intercultural pune accentul pe interacţiunea dintre grupurile percepute ca distincte din societate, referindu-se mai degrabă la un proces dinamic de schimburi, de dialog, de negociere între grupuri, precum şi de identificare a unui limbaj comun şi a unui spaţiu comun în care să se desfăşoare comunicarea. Caracterul intercultural al unui fapt este tocmai accentul pe relaţia reciprocă dintre elementele constitutive ale schimburilor.



Prin plurilingvism se înțelege în mod generic folosirea mai multor limbi de către acelaşi individ, spre deosebire de multilingvism care reprezintă coexistența mai multor limbi în cadrul unui grup social.

  • Prin plurilingvism se înțelege în mod generic folosirea mai multor limbi de către acelaşi individ, spre deosebire de multilingvism care reprezintă coexistența mai multor limbi în cadrul unui grup social.



Plurilingvismul este o valoare europeană conform căreia toate limbile reprezintă moduri la fel de valoroase de comunicare şi exprimare a identității, având la bază toleranța şi acceptarea diferențelor şi a minorităților.

  • Plurilingvismul este o valoare europeană conform căreia toate limbile reprezintă moduri la fel de valoroase de comunicare şi exprimare a identității, având la bază toleranța şi acceptarea diferențelor şi a minorităților.

  • Niciodată perfectă, traducerea nu poate înlocui formele autentice de expresie ale limbii sursă, fiecare limbă fiind purtătoarea unei culturi.



Deşi se evită în mod deliberat şi calculat termenul de plurilingvism în favoarea celui de multilingvism, i se asociază o parafrază care defineşte utilizarea termenului drept cunoaşterea de către cetăţenii europeni a mai multor limbi moderne, ceea ce corespunde de fapt definiţiei plurilingvismului.

  • Deşi se evită în mod deliberat şi calculat termenul de plurilingvism în favoarea celui de multilingvism, i se asociază o parafrază care defineşte utilizarea termenului drept cunoaşterea de către cetăţenii europeni a mai multor limbi moderne, ceea ce corespunde de fapt definiţiei plurilingvismului.



În conformitate cu canoanele Consiliului Europei cuprinse în Carta europeană a plurilingvismului, o societate plurilingvă este alcătuită din indivizi care sunt în majoritate plurilingvi sau multilingvi, spre deosebire de o societate multilingvă care poate fi alcătuită din indivizi monolingvi, dar vorbitori de limbi diferite.

  • În conformitate cu canoanele Consiliului Europei cuprinse în Carta europeană a plurilingvismului, o societate plurilingvă este alcătuită din indivizi care sunt în majoritate plurilingvi sau multilingvi, spre deosebire de o societate multilingvă care poate fi alcătuită din indivizi monolingvi, dar vorbitori de limbi diferite.



  • Strâns legate de cetăţenia europeană activă, plurilingvismul şi interculturalitatea sunt, prin urmare, o componentă fundamentală a identităţii europene.



  • Limba constituie accesul privilegiat la orice culturã.

  • Într-o vreme în care viziunea dominantã a mondializãrii tinde spre monopolul unei singure limbi de comunicare instrumentalizatã, este necesar sã afirmãm superioritatea unui plurilingvism bazat pe limbile cu tradiţie culturalã.

  • Limbile neputând fi separate de culturã, identitatea Europei este datã de culturile şi limbile sale. Europa nu poate prin urmare sã existe fãrã respectarea limbilor care se vorbesc pe teritoriul ei În schimb, existenţa unei singure limbi de comunicare internaţionalã nu este nici pe departe garanţia înţelegerii reciproce şi a cunoaşterii celuilalt.



Institutul Media pentru Diversitate, diversitatea înseamnă că fiecare persoană este unică și are dreptul de a-i fi  respectate diferențele individuale/colective - dimensiunea rasei, etnicității, genderului, orientării sexuale, statutului socio-economic, vârstei, abilităților fizice, credințelor religioase, convingerilor politice sau ideologice.

  • Institutul Media pentru Diversitate, diversitatea înseamnă că fiecare persoană este unică și are dreptul de a-i fi  respectate diferențele individuale/colective - dimensiunea rasei, etnicității, genderului, orientării sexuale, statutului socio-economic, vârstei, abilităților fizice, credințelor religioase, convingerilor politice sau ideologice.

  • Abordarea acestor diferențe  trebuie să se realizeze într-un mediu  sigur, pozitiv, deschis învățării sociale.

  • Înțelegerea celuilalt presupune  trecerea de la simpla tolerare la acceptarea  și celebrarea  bogăției diversității conținute în fiecare dintre noi. Una dintre valorile Europei a fost tocmai diversitatea, care stă și astăzi la baza Uniunii Europene.



Diversitatea lingvistică

  • Diversitatea lingvistică

  • Vilnius-Lituania (14-17 noiembrie 2011) – a 24-a Adunare regională EUROPA, desfășurată sub egida Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF).

  • Două axe principale ale Rezoluției aprobate :

  • Formarea în vederea favorizării raporturilor interculturale, generării creșterii și creării de locuri de muncă

  • Rolul profesorilor și al media în promovarea învățării limbii franceze.



Diversitatea culturală

  • Diversitatea culturală

  • - se referă la multitudinea formelor prin care culturile grupurilor și ale societăților își găsesc expresia.

  • - se manifestă nu doar în forme variate, prin intermediul cărora se exprimă patrimoniul cultural al umanității, îmbogățit și transmis grație varietății expresiilor culturale, dar și prin intermediul diverselor modalități de creație artistică, de producție, de difuzare, de distribuție și de beneficiere de expresiile culturale, indiferent de mijloacele și tehnologiile utilizate.



  • Reuniunea Comisiei de educație, comunicare și afaceri culturale din cadrul  Adunării Parlamentare a Francofoniei de la Bruxelles (29-31.03.2012) :

  • Nu există o competiție între limbile folosite în cadrul instituțional în Europa și în lume, deoarece limba universală rămâne traducerea.



  • Declarația de la Barcelona și Tratatul de la Lisabona prevăd însușirea a cel puțin două limbi străine încă din primii ani de școală, în afara limbii materne, în scopul integrării europene și asigurării mobilității profesionale și culturale.



  • Învăţarea limbii engleze este o condiţie minimă indispensabilă, dar nu şi o garanţie suficientă a reuşitei elevilor şi că învăţarea mai multor limbi incluzând şi dimensiunea lor culturală nu este un lux, ci corespunde unui interes bine determinat, învăţarea a două, trei şi chiar mai multe limbi asigurând o dezvoltare personală favorabilă reuşitei economice şi sociale a fiecăruia.



Promovarea unei limbi şi concurenţa limbilor la nivel naţional

  • Orice politică lingvistică urmăreşte atingerea a două obiective sociale distincte, dar strâns legate între ele: promovarea unei limbi, pe de o parte, şi reglementarea relaţiilor dintre limbile în contact, pe de altă parte. De fapt, promovarea unei limbi nu este altceva decât un răspuns la concurenţa impusă acesteia de o altă limbă. Această concurenţă stă la originea oricărei politici lingvistice.



  • De altfel, politicile lingvistice existente dovedesc acest lucru:

  • promovarea limbii catalane în Spania are actualmente drept obiectiv contrabalansarea dominaţiei limbii spaniole;

  • promovarea limbii franceze în Québec are ca scop contracararea presiunii limbii engleze;

  • în Belgia, comunitatea flamandă doreşte să-şi salveze limba care este ameninţată de dominaţia limbii franceze;

  • Ţările Baltice (Estonia, Lituania şi Letonia), declarându-şi, după dezmembrarea Imperiului sovietic, ferma voinţă de promovare a limbilor naţionale, urmăresc acelaşi scop în raport cu limba rusă.



  • Actualmente, concurenţa lingvistică a depăşit limitele teritoriale ale unui stat, dobândind dimensiuni internaţionale. Pentru a-şi păstra identitatea naţională ameninţată de pericolul uniformizării lingvistice şi culturale, statele vor fi nevoite să adapteze politicile lor lingvistice la noul cadru internaţional.



Rezoluția de la Vilnius propune sprijinirea dezvoltării politicilor lingvistice în vederea:

  • Rezoluția de la Vilnius propune sprijinirea dezvoltării politicilor lingvistice în vederea:

  • promovării schimburilor dintre profesorii de limbi străine, între cei care studiază aceste limbi, în scopul dinamizării procesului de predare-învățare a limbilor străine;

  • încurajării dezvoltării practicilor de imersiune parțială (clase bilingve, filiere tehnologice și profesionale);

  • stimulării pedagogiei de proiect și recurgerea la noile tehnologii care să permită crearea de spații comune cursanților de origini diferite;

  • favorizării accesului la TV5 Monde și la dispozitivul pedagogic en ligne pentru profesori și autodidacți;

  • încurajării formării profesorilor de franceză specializați în franceza specifică – franceza limbă de cultură, franceza comercială, franceza din turism, franceza din filierele industriale - , în diverse forme de predare prin imersiune (imersiune reală, EMILE, filiere bilingve, secțiuni europene franceze .. ).



  • Aflată sub semnul plurilingvismului și al diversității, identitatea europeană nu are altă șansă mai importantă decât cultivarea dialogului în sânul diversităților generatoare de valori, iar Francofonia, ca mișcare politico-social-culturală, reprezintă, prin însăși esența existenței ei, această minunată cauză.



Filozofia Francofoniei

  • Filozofia Francofoniei

  • diversitatea culturală nu reprezintă o premisă ci o concluzie legată de schimbarea filozofiei Francofoniei (Rivarol), care trebuie să permită exprimarea modernității;

  • redefinirea plurilingvismului care devine o armă de promovare a specialiștilor, de creștere a locurilor de muncă, o oportunitate în domeniul afacerilor și al pieței forței de muncă;

  • dacă apărăm diversitatea trebuie să fim atenți la funcționarea ethos-ului multilingv (intercomprehensiunea la nivelul instituțiilor europene) și să reducem costurile diversității;

  • Francofonia este sinonimă cu diversitatea culturală (istoria Europei, geografia culturală …).



  • Francofonia a trecut de la o construcție retorică către o viziune pragmatică, limba franceză fiind înlocuită prin termeni precum democrație, pace, dezvoltare durabilă, dialog între culturi;

  • concurența dintre limbi este un fenomen care a existat dintotdeauna, iar în cadrul mondializării toate limbile se regăsesc în situația de confruntare;

  • conceptul de diversitate lingvistică include limbile oficiale și limbile de lucru ale Europei, iar principiul liberei concurențe domină principiul diversității lingvistice;



Francofonia instituțională

  • Francofonia instituțională

  • în 2001 s-a organizat pentru prima dată Anul European al Limbilor;

  • din 2001 se organizează Ziua Europeană a Limbilor;

  • Tratatul de la Lisabona vorbește pentru prima dată despre o filozofie neo-liberală pentru folosirea limbilor Europei, asigurând măsurile de protecție lingvistică luate la nivelul statelor UE;

  • Convenția UNESCO – 2005 vorbește pentru prima dată despre diversitatea culturală în cadrul tratatelor economice internaționale: conceptul de excepție culturală lasă locul conceptului de diversitate culturală, iar cadrul UNESCO este considerat mai adecvat pentru a “găzdui” diversitatea culturală;

  • în 2007 Leonard Orban a fost numit primul comisar european pentru diversitate și multilingvism;



Imaginea Francofoniei

  • Imaginea Francofoniei

  • nevoia relansării limbii franceze după “modelul polonez” în întreaga Europă, considerându-se că tradiția culturală în promovarea limbii franceze scade ca importanță, ea fiind înlocuită de necesitatea cultivării diversității culturale între statele Europei;

  • se înregistrează o schimbare a discursului Francofoniei: enunțurile legate de universalitatea limbii franceze sunt înlocuite de sistemul complex al promovării valorilor;



Franceza este garantul diversității culturale prin:

  • Franceza este garantul diversității culturale prin:

  • regândirea centralizării sale;

  • regândirea aspectului care ține de imaginea și reprezentările asupra limbii;

  • e nevoie de distrugerea „imaginii de noblețe” a limbii franceze care riscă să contribuie la „mumificarea” acesteia;

  • limba trebuie să existe pentru utilizatori și nu suntem doar locatarii unei limbi ci suntem și proprietarii ei în măsura în care aceasta ne ajută la promovarea personală;

  • este nevoie de un pact al limbilor ca un corolar al principiilor concurenței circumstanțiale.



Predarea limbii franceze în Europa, în țările lumii francofone și în spații terțe

  • Predarea limbii franceze în Europa, în țările lumii francofone și în spații terțe

  • schimbarea concepției legate de didactica limbilor: accentul se mută de la informația lingvistică la practica lingvistică și la facilitarea accesului spre alte limbi.

  • promovarea asemănărilor dintre limbi („vrais amis”) și nu a diferențelor care le despart („faux amis”);

  • respectarea diversității lingvistice se face prin lupta împotriva uniformizării învățământului, a predării-învățării limbilor străine.

  • încurajarea transmiterii limbii franceze ca limbă de afaceri presupune cunoașterea reprezentărilor generate de această limbă și transformarea lor

  • modul de predare a francezei trebuie să corespundă tradiției țării pentru ca franceza să nu mai fie considerată o “limbă dificilă”;

  • transmiterea dimensiunilor actual ale culturii francofone și mondiale (belgiană, elvețiană, canadiană, africană, asiatică ...);

  • practicarea unei didactici integrate a limbilor, a unui învățământ deschis cunoașterii pragmatice a limbilor, propriu spațiului plurilingv și multicultural al Europei.



Bibliografie selectivă

  • Bibliografie selectivă

  • ABDALLAH - PRETCEILLE, M., 1999, „L‘education interculturelle”, Paris, PUF, p. 49;

  • ANASTASIU, I., 2008, Cultură şi diversitate: introducere în sociologie., Editura Polirom, Bucureşti;

  • BATELAAN, P., 2003, Le nouveau defi interculturel lance a l'education: la diversite religieuse et le dialogue en Europe,Consiliul Europei, Strasbourg;

  • CHEVALIER, J., 2002, „Educaţia interculturală: concepte cheie şi elemente de metodologie” in Institutul Intercultural Timişoara, Timişoara;

  • COZMA, T., 2001, O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea, Editura Polirom, Iaşi;

  • DELORS, J., 1996, L'education: un tresor est cache dedans. Rapport a l'UNESCO de la Commission Internationale pour l'education du vingt et unieme siecle (extrase), Paris, Editions Odile Jacob, p. 18 ;

  • IRIMIA, Mihaela; 2008, Odisei (I) : Trasee conceptuale, Editura Universității din București, București;

  • IRIMIA Mihaela, IVANA D.; 2009, Odisei (II): O cartografie identitară: Studii de caz, Editura Universității din București, București;

  • IRIMIA, Mihaela; IVANA, D.; 2010, Odisei (III): Întoarcerea acasă, Editura Universității din București, București;

  • IVASIUC, Ana; KOREC, Maria; KŐVÁRI, Roberta; 2010, Educație interculturală: de la teorie la practică - Raport de ceercetare al Agenției de Dezvoltare Comunitară „Împreună”;

  • KLUCKHON, C., KROEBER; A.E., 1952, Culture: a Critical Review of Concepts and Definitions, Harvard University Press, Cambridge, MA;

  • MEUNIER, O., 2007, Approches interculturelles en education. Etude comparative internationale, Institut National de Recherche Pédagogique, Lyon;



MOROIANU-ZLĂTESCU, Irina, 2008, Egalitate, nediscriminare, bună administrare, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București;

  • MOROIANU-ZLĂTESCU, Irina, 2008, Egalitate, nediscriminare, bună administrare, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București;

  • MUNTEANU, Ligia, 2012, „Diversitatea culturală în dinamica dezvoltării economice – o analiză din perspectiva instituţiilor informale” in www.fc-d.ro;

  • NEDELCU, A., 2008, Fundamentele educaţiei interculturale, Editura Polirom, Iaşi;

  • PATRAŞ, A., 2010, „Diversitate” in revista România literară, an 42, nr. 12, p. 6;

  • PAVEL, N., 2007, „Definirea conceptului de egalitate şi nediscriminare din perspectiva teoriei valorilor juridice” in revista Studii de drept românesc, an 19 (52), nr. 3-4;

  • RAŢIU, E., 2007, „Diversitate culturală” in revista Contemporanul, v. 18, nr. 3, p. 25;

  • RĂDUŢ, C., 2006, Egalitate şi nediscriminare – reguli fundamentale ale convieţuirii într-o societate democratică, Editura Universitaria Craiova;

  • ROTHSCHILD, J., 1998, Introducere în diversitate, Editura Antet, București;

  • SZAKÁTS, Rarița, 2005, Minorități în tranziție - Raport privind politicile publice în domeniul minorităților naționale și etnice din România, Cluj;

  • TODOROV, T., 1999, Noi şi ceilalţi: despre diversitate, Editura Institutul European, Iași;

  • VLĂDESCU-LUPU, Andreea; BECHET, Florica; CIOBANU, Estella Antoaneta, 2010, Omogenitate, diversitate, identitate: spaţiul european şi integrare. Vol. III – Întoarcerea acasă, Editura Universităţii din Bucureşti, București;



Resurse web:

  • Resurse web:

  • http://www.antidiscriminare.ro, accesat in iunie 2012;

  • Convenţia Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, document disponibil la adresa: http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Conventia_Cadru_pentru_Protectia_Minoritatilor_Nationale.pdf, accesat în iunie 2012;

  • www.convorbiri-literare.dntis.ro, interviu cu Christian Tremblay, președintele Observatorului European al Plurilingvismului, accesat în martie 2013;

  • www.europa.eu, accesat în iunie 2012;

  • http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2011/221/ro/1/EF11221RO.pdf, accesat în iunie 2012;

  • http://www.europeana.ro/index.php/2011/01/05/diversitatea-culturala/, accesat în iunie 2012;

  • http://www.intercultural.ro/rom/about/projects.html#completed , accesat în iunie 2012;

  • http://www.mediadiversity.eu/ro.html, accesat în iunie 2012.



Kataloq: 2013
2013 -> Amerikalılarda Azərbaycan haqqında daha geniş təsəvvür yaratmağa çalışacağam
2013 -> Adpu, Böyük akt zalı, 19 oktyabr 2013, saat 1000
2013 -> Diş texniki Bölmə Qarışıq Diş texniki 1 Hansı hallarda çıxan protezlər hazırlanır?
2013 -> Şək İnsanın təsərrüfat fəaliyyətinin yayılması
2013 -> Rayon layihələndirilməsi fənni üzrə intahan sualları
2013 -> Şəki şəhər Mədəniyyət və Turizm şöbəsi Mərkəzləşdirilmiş Kitabxana sistemi Metodika və biblioqrafiya şöbəsi
2013 -> Diş texniki ixtisası üzrə nümunəvi test sualları Bölmə Qarışıq Diş texniki 1 Hansı hallarda çıxan protezlər hazırlanır?
2013 -> ­Soylu Atalı Həyat üfüqləri (L. N. Tolstoyun “Hərb və Sülh” əsəri üstə düşüncələr)
2013 -> RÜSTƏM İbrahiMBƏyov ultimatum iki hissəli ölüm dastanı Başlıca iştirakçılar: O, bir də Onun üç Məni
2013 -> Güntay Gəncalp (Cavanşir) Səfəvilər

Yüklə 474 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə