Program pentru implementarea Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii ngn


Estimările EUROSTAT cu privire la comunicaţiile de bandă largă din România



Yüklə 0,59 Mb.
səhifə8/26
tarix03.01.2019
ölçüsü0,59 Mb.
#88765
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   26

2
.6. Estimările EUROSTAT cu privire la comunicaţiile de bandă largă din România

Conform datelor Eurostat25 cu privire la gradul de penetrarea a conexiunilor de internet de bandă largă în 2012, România continuă să rămână sub media europeană, atât în ceea ce priveşte agenţii economici şi instituţiile publice, cât şi segmentul rezidenţial.



F
igura 13 – Diagramele gradului de penetrare

Motivele pentru care penetrarea rămâne scăzută pare să fie, în primul rând, legate de costul total – atât al serviciului de acces cât şi a echipamentului folosit.






3. Ţintele Agendei Digitale pentru România 2020

Obiectivele specifice şi ţintele României pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale europene 2020 se regăsesc în Strategiaei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020.





Obiectiv specific 2020

Ţinta EU

Ţinta RO

2020

Situația RO

2014

Acoperire cu broadband fix (total populație)

100% (2013)

100%

90% (2013)

Acoperire cu broadband peste 30 Mbps (% gospodării)

100% (2020)

80%

66% (2013)

Conexiuni broadband peste 100 Mbps (% total conexiuni broadband)

50% (2020)

45%

25% (2013)

Populaţie care cumpără online

50% (2015)

30%

10%

Populaţie care cumpără online trans-frontalier

20% (2015)

5%

1%

IMM-uri care vând online

33% (2015)

20%

7%

Utilizatori frecvenţi de Internet (săptămânal), per total populaţie

Utilizatori frecvenți de Internet, dintre populaţia defavorizată



75% (2015)

60% (2015)



60%

45%


48%

28%


Populaţie care nu a utilizat niciodată Internetul

15% (2015)

30%

39%

Cetăţeni care utilizează servicii de eGuvernare

Cetăţeni care returnează formulare completate



50% (2015)

25% (2015)



35%

20%


10%

3%



Sursa: Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020

3.1. Analiză SWOT - Infrastructura de broadband în România




Puncte tari

Puncte slabe

România este o piaţă atipică din punct de vedere tehnologic, cu nivel ridicat de disponibilitate a soluţiilor de acces la Internet broadband de mare viteză (NGA) pentru consumatori De asemenea, rata mare de penetrare a conexiunilor la Internet broadband de foarte mare viteză (>100Mbps) este atribuită tarifelor accesibile ca rezultat al competitivităţii pieţei şi în egală măsură sofisticării şi apetitului consumatorilor (mai ales segmentul tânăr).

Mobilitatea este de asemenea încurajată de gradul ridicat al acoperirii 3G (96%) şi a recentei dar rapidei dezvoltări a reţelelor LTE,.



Totuşi, puterea redusă de cumpărare, structura demografică a populaţiei, precum şi nivelul redus de competenţe digitale specific populaţiei mai vârstnice se traduc într-o rată redusă de penetrare a Internetului chiar şi în zonele gri ori negre (acoperirea cu Internet broadband fix în zonele rurale, în 2013, este de 78%); mai mult, există încă un număr considerabil de puncte albe care nu sunt acoperite prin investiţii private şi necesită intervenţia sectorului public (în special în zonele rurale).

Această rată redusă de penetrare este specifică atât conexiunilor fixe de acces la Internet, cât şi reţelelor mobile, ceea ce descurajează investiţiile private, care conduc la rândul lor la lipsa de disponibilitate pentru finanţarea start-up-urilor şi a operatorilor existenţi.



Oportunităţi

Ameninţări şi constrângeri

Proiectul RONET dezvoltat pe baza Backhaul va completa în mod armonios Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii de NGN al României.

România este una dintre cele mai de jos pieţe în ceea ce priveşte preţurile pentru conexiunile în bandă largă şi triple play, ceea ce conduce la o competiţie serioasă între operatori.

Un număr destul de mare de companii utilizează platforme de e-procurement.

Fondurile structurale sunt în continuare disponibile pentru România; în pofida unui grad redus de absorţie, este de aşteptat ca aceste fonduri să asigure finanţarea pe viitor a dezvoltării acestei pieţe.

Reţeaua de acces la Internet existentă asigură viteze de transfer mari, ceea ce reprezintă un avantaj României atunci când vine vorba de ţara noastră ca destinaţie pentru Shared Service Centers şi hub-uri de dezvoltare IT/software, precum şi ca furnizor de servicii de Cloud pentru alte pieţe europene.


Întârzieri ale notificărilor privind ajutorul statului.

Întârzieri administrative în adaptarea cadrului legal necesar; asigurarea asistenţei şi sprijinului pentru dezvoltarea infrastructurii în bandă largă atât în mediul urban cât şi în cel rural.

Dificultăţi în implementarea iniţiativei RONET.

Implementarea reţelelor 4G necesită investiţii semnificative, iar operatorii sunt prudenţi în ceea ce priveşte planurile de acoperire (România are o bună acoperire 3G, dar cea 4G este sub medie – 25%).





Yüklə 0,59 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   4   5   6   7   8   9   10   11   ...   26




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə