Proiect de lecţIE

PROIECT DE LECŢIE

DATA: 23 noiembrie 2007

ŞCOALA: Colegiul Tehnic „Al. Roman”, Aleşd

CLASA: a IX- a D

PROFESORUL: Florica Gabriela Dumiter

OBIECTUL: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: Mara – caracterizarea personajului

TIPUL LECŢIEI: însuşire şi asimilare de noi cunoştinţe

OBIECTIVE GENERALE:

- utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare ;

- folosirea instrumentelor de analiză tematică şi structurală a diferitelor texte literare;

- argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar.

OBIECTIVE SPECIFICE:

• 
  analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare;
  
• 
  aplicarea conceptelor operaţionale în discutarea textului( caracterizare directă şi indirectă şi modalităţile de realizare)
  
• 
  susţinerea argumentată, oral sau în scris, a unui punct de vedere propriu.
  

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

să încadreze personajul în opera şi autorul acesteia; să identifice trăsăturile fizice şi morale ale personajului şi să le evidenţieze prin citate; să distingă trăsăturile pozitive de cele negative ale personajului şi să evidenţieze importanţa acestora; să indice mijloacele de caracterizare ale personajului principal şi relaţia cu alte personaje ale romanului; să prezinte un punct de vedere personal referitor la importanţa personajului în literatura română şi opiniile criticii literare.

METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, problematizarea, lucrul cu fişa de citate şi volumul, demonstraţia, analiza literară, dezbaterea.

RESURSE UMANE: 24 de elevi

POTENŢIAL: 2 - f bine

10 - bine

12 - mediu

MATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: volumul, manualul, fişa de lucru.
1. Slavici, Ioan, Mara, 1967, Bucureşti, Editura pentru literatură,
2. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, 1980, Bucureşti, Editura Minerva,
3. Popescu, Magdalena, Slavici, 1977, Bucureşti, Editura Carte Românească,
4. Paicu, L., Lazăr, M., Literatura română pentru bacalaureat. Eseul, 2007, Bucureşti, Editura Art,
5. Ruşti, Doina, Scriitori români, 2007, Bucureşti, Editura Niculescu,
6. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă,
7. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002, Cluj-Napoca, Editura Dacia
8. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1986, Bucureşti,
9. Pop, Ion, Dicţionar analitic de opere literare româneşti, 2007, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă,
10. Şindrilaru, Florin , Gh, Crăciun, Mari teme literare. Dicţionar – antologie de texte pentru clasa a IX-a, 2006, Piteşti, Paralela 45.


Desfăşurarea lecţiei

Mo- mentele lecţiei	Activitatea profesorului	Activitatea elevului	Evaluare
Mo-men- tul orga-nizatoric 2min	Notarea absenţilor. Pregătirea pentru lecţie.	Pregătirea pentru lecţie
Verifica- rea temei şi a lecţiei anterioare 7min	Lecţia anterioară: Modalităţi de expunere în roman. Prezentaţi modurile de expunere întâlnite în romanul Mara! Se verifică tema în care elevii aveau de identificat descrierea Marei.	Elevii vor prezenta: Naraţiunea , care stă la baza romanului, evidentă în prezentarea succesivă a întâmplărilor şi a acţiunii; Naraţiunea se realizează la pers a III-a, iar naratorul pare uneori ironic, perfid, insinuant. Se remarcă stilul indirect liber. Descrierea ilustrează modul în care Mara îşi pregăteşte şi îşi vinde produsele, sentimentele de dragoste care îi cuprind pe Naţl şi Persida. Arta descrierii lui Slavici este evidentă în prezentarea târgului de toamnă de la Arad sau culesul viei. Dialogul susţine veridicitatea şi concentrarea epică, evidenţiază trăsăturile de caracter ale personajelor.	Frontală şi individuală
Captarea atenţiei 5min	Exprimaţi-vă părerea în legătură cu următorul citat: “Mara e asemenea arborelui vieţii, e viaţa însăşi, pătimaşă, puternică, rea, lacomă, generoasă, vorace şi darnică, animată de tensiunile cele mai obscure, dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile; neiertătoare, aspră, severă şi blândă” (Popescu, M., Slavici) Ce modalitate de expunere se foloseşte în fragmentul dat!	Mara este comparată cu viaţa însăşi, luptând cu patimă pentru câştigarea unui trai mai bun, dovedind putere, lăcomie şi generozitate în acelaşi timp, severitate şi blândeţe, ceea ce denotă complexitatea personajului. Este energică, voluntară şi optimistă. Voracitatea femeii reiese din: Serile, Mara, de cele mai multe ori, mănâncă ea singură, deoarece copiii, obosiţi, adorm, în vreme ce ea găteşte mâncarea. Mănâncă însă mama şi pentru ea, şi pentru copii. Păcat ar fi să rămâie ceva pe mâine. Descrierea.	Dezbatere
Anun ţarea noii lecţii şi a obiec-tive-lor 30 min	Lecţia nouă: Caracterizarea Marei - se anunţă obiectivele - 2min. Pe baza fişelor primite şi a conversaţiei, elevii vor încadra opera în ansamblul creaţiei lui Slavici şi personajul în operă. Argumentaţi faptul că Mara este personajul principal al romanului! Argumentaţi faptul că personajul e prezentat în evoluţia sa! Se va scrie citatul la tablă: G. Călinescu vede în Mara „tipul comun al femeii de peste munţi şi în genere al văduvei, întreprinzătoare şi aprige, la care apare proporţia aceea de zgârcenie şi de afecţiune maternă, de hotărâre bărbătească şi de sentiment al slăbiciunii femeieşti.” N. Manolescu o consideră „prima femeie capitalist din literatura noastră” Din ce îşi câştigă Mara existenţa? Identificaţi în fişa de lucru trăsăturile fizice ale femeii! Prin ce modalitate de caracterizare sunt evidenţiate însuşirile fizice? Autorul prezintă mediul în care trăieşte eroina, precum şi preocupările acesteia. Identificaţi-le! Autorul pune accent pe trăsăturile morale ale personajului. Precizaţi motivul strădaniei femeii! Dorinţa de a-şi vedea copii mari şi frumoşi e evidenţiată încă de la început: Există însă în comportamentul ei, pe lângă dorinţa de a câştiga cât mai mult şi o vizibilă zgârcenie, pe care o dovedeşte chiar şi faţă de copii. Evidenţiaţi această trăsătură printr-un citat! Mara strânge bani sub pretextul că sunt pentru copii, însă ea tezaurizează banii pentru prestigiul pe care aceştia i-l conferă în faţa comunităţii. Exemplificaţi! Unde aţi mai întâlnit scena sărutului banilor? Prin ce se diferenţiază cele două personaje? În timp ce Hagi Tudose este un tip al avarului, Mara este numai un caz. Mara oscilează mereu între dragostea pentru copiii ei şi cea pentru bani. Demonstraţi această afirmaţie! Indicaţi modalitatea de expunere folosită! Banul îi dă încredere, distingându-se: „Vorbea însă mai apăsat, se certa mai puţin, călca mai rar şi se ţinea mai drept decât odinioară. Se simte omul care are şi-l vezi cât de colo pe cel ce se simte.” Evidenţiaţi mijlocul de caracterizare! Descurcăreaţă şi inventivă, Mara găseşte mereu modalitatea optimă de a depăşi un impas financiar: îi asigură Persidei, prin maica Aegidia, o educaţie aleasă, fără vreun efort financiar. De asemenea, ştie să depăşească greutăţile vieţii: Totodată, Mara întruchipează femeia simplă, credincioasă: “De aceea se închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna îi poartă cu dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: "Închinaţi-vă şi voi, sărăcuţii mamei!" Deşi mama, li se adresează copiilor prin diminutivul sărăcuţii , orgoliul matern reiese din gândurile eroinei. Identificaţi acest orgoliu! Alteori, femeia îşi analizează propriul comportament, încercând să repare greşelile făcute. Precizaţi modalitatea de caracterizare! De la început până la sfârşit, Mara e prezentată într-o încordare a puterilor ei fizice şi sufleteşti , canalizate spre agonisirea, tezaurizarea şi păstrarea banilor. Astfel, îi spune Persidei: „ Banul, dragu mamei,….e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile, iar tu ai bani, destui bani, mulţi bani! Nu eşti tu orişicine” Calculată şi chibzuită, harnică şi inteligentă, cu o mare voinţă şi stăpânire de sine, Mara întruneşte toate virtuţile ce compun viziunea etică a lui Slavici, care construieşte o eroină demnă de toată preţuirea şi faţă de care îşi manifestă simpatia şi înţelegerea.	Elevii notează titlul noii lecţii Apărut în 1906, Mara este cel mai reuşit roman al lui Slavici, în care autorul prezintă psihologia şi comportamentul feminin, precum şi efectele pasiunilor asupra Marei şi a Persidei. Cele două se dovedesc a fi în final vârste ale aceluiaşi prototip: mama şi fiică – Mara matură şi Mara juvenilă. Aşa cum arată şi titlul, personajul principal este Mara, întrucât participă la toate momentele acţiunii, fiind prezentată în evoluţie. Destinul copiilor ei este prezentat tot prin prisma acestui personaj. Mara porneşte de la mărunta negustorie ambulantă, intră apoi în afaceri de tot mai mare anvergură, pentru ca în final să practice cămătăria Elevii vor nota în caiete afirmaţiile. Mara este o precupeaţă de la Radna care îşi câştigă existenţa din arenda podului şi din negustorie. Încă de la început aflăm că Mara este o văduvă cu doi copii, tânără şi voinică, înaltă, spătoasă, greoaie, cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt. De asemenea, este „soioasă şi nepieptănată”. Însuşirile fizice sunt evidenţiate direct prin descriere. Elevii vor identifica preocupările personajului din fişă şi din volum: Femeia vinde ce poate şi cumpără ce găseşte. Ea „stă ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce. Duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova” Mara dovedeşte o pasiune nemăsurată pentru copiii ei, dar şi pentru bani, astfel, încât îşi păstrează economiile în trei ciorapi: „unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare, altul pentru Persida şi al treilea pentru Trică” “dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place şi ca fire, şi ca stare, şi ca înfăţişare, ea-şi zice cu tainică mulţumire: "Aşa are să fie Persida mea!" Iar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-şi zice: "Aşa are să fie Trică al meu!" “Când poate să pună florinul ea-l sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe în cele din urmă să plângă” Nu îi răscumpără lui Trică stagiul militar obligatoriu, lăsându-i pe alţii să plătească pentru el şi determinându-l astfel să plece la război. La Hagi-Tudose în nuvela cu acelaşi nume. Hagi Tudose este , pe lângă zgârcit, şi avar, el nu vrea să-l ştie lumea că are bani, ajungând să-l dezumanizeze patima banului, în timp ce Mara adună tocmai pentru a-şi câştiga o poziţie înaltă în societate: „banul te ridică şi în sufletul tău şi în gândul altora, dar banul agonisit e dovadă de vrednicie”. Aflând că fiica ei urmează să nască, ea „ se porni ca alungată de iele şi fără ca să mai închidă uşile în urma ei”, iar când îşi aminteşte că a lăsat casa descuiată şi cineva i-ar putea fura banii: „Deodată, ea se opri şi rămase cu ochii sticloşi ca ieşită din fire. Vai de mine! Vai de mine! Uşile casei au rămas deschise şi tainiţa din perete nu-i acoperită! Strigă ea şi ieşi ca dusă de frica morţii” Însuşirea este evidenţiată indirect (descriere şi dialog), prin gestul făcut „ieşi ca dusă de frica morţii” Încrederea în propria-i fiinţă este evidenţiată indirect de autor, dovada acestei siguranţe de sine o constituie mersul apăsat şi rar, precum şi poziţia dreaptă a corpului. “când simte greul vieţii, Mara nu plânge, ci sparge oale ori răstoarnă mese şi coşuri. Ea îşi dă însă seama cât a avut când a rămas văduvă, cât are acum şi cât o să aibă odată” Deducem aşadar, că Mara îşi exteriorizează nemulţumirile, fiind impulsivă, însă găseşte mereu forţa interioară de a merge mai departe. „ Tot n-are nimeni copii ca mine” repetă mama ori de câte ori are ocazia. Când fata e în chinurile naşterii, aleargă repede pentru a-i fi de ajutor, reproşându-şi: „ Eu am fost mamă rea, femeie cu inimă câinoasă! „ îşi zise ea , bătându-se cu pumnii în cap. Se foloseşte autocaracterizarea. Lui Trică îi spune: „ am să te dau la o altă şcoală mai bună! Am să te scot om, om de carte, om de frunte… Eu pot, eu am …mi-a dat Dumnezeu şi are să-mi mai deie”	Evaluare frontală Evaluare individuală Evaluare individuală Evaluare frontală Evaluare frontală
Fixa-re şi consolidare 5min	Exprimaţi-vă părerea vizavi de această pendulare a personajului între dragostea maternă şi cea pentru bani!	Elevii îşi argumentează părerea.	Dezbaterea
Tema 1min	Realizaţi o compunere de două pagini în care să caracterizaţi personajul principal al romanului!	Elevii îşi notează tema în caiete.