Raport al comisiei către parlamentul european și consiliu raport anual privind punerea în aplicare a părții a patra din Acordul de asociere ueAmerica Centrală



Yüklə 108,31 Kb.
tarix13.12.2017
ölçüsü108,31 Kb.
#34717



RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Raport anual privind punerea în aplicare a părții a patra din Acordul de asociere UEAmerica Centrală

  1. Introducere

Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și America Centrală (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la 29 iunie 2012. Partea a patra din acord, care vizează schimburile comerciale, a fost aplicată cu titlu provizoriu începând de la 1 august 2013 cu Nicaragua, Honduras și Panama, începând de la 1 octombrie 2013 cu El Salvador și Costa Rica și începând de la 1 decembrie 2013 cu Guatemala1.

Comisia informează cu regularitate Parlamentul și Consiliul și le furnizează ultimele informații cu privire la punerea în aplicare a acordului. Ca o completare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 20/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 de aplicare a clauzei de salvgardare bilaterală și a mecanismului de stabilizare pentru banane din acord2 (denumit în continuare „regulamentul”), Comisia prezintă un raport anual Parlamentului European și Consiliului. Prezentul raport răspunde acestei cerințe.

În conformitate cu articolul 13 din regulament, raportul este alcătuit din trei secțiuni:


  • un rezumat al statisticilor și o evaluare generală a fluxurilor comerciale (partea a doua);

  • informații privind activitățile diferitelor organisme responsabile cu monitorizarea punerii în aplicare a acordului (partea a treia), inclusiv privind îndeplinirea obligațiilor care decurg din titlul acordului referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă (partea a patra);

  • informații privind activitățile de monitorizare menționate în regulament (partea a cincea).



  1. EVALUARE GENERALĂ: EVOLUȚIA SCHIMBURILOR COMERCIALE

2.1. Metodologie

Faptul că lipsesc anumite date care ar putea să fie utilizate pentru acest prim raport anual limitează posibilitatea de a desprinde concluzii clare cu privire la impactul acordului. Este dificil ca schimbările înregistrate la nivelul fluxurilor comerciale să fie atribuite doar punerii în aplicare a acordului, deoarece numeroși alți factori influențează aceste cifre, precum fluctuațiile cererii sau ale prețurilor mondiale. Ar trebui, de asemenea, reamintit faptul că, întrucât asimetria în nivelul de dezvoltare economică este reflectată în nomenclaturile lor tarifare, perioada de eliminare a tarifelor este mai lungă în cazul Americii Centrale decât în cazul UE. În consecință, în cursul primului an de aplicare, reducerea tarifelor în cazul importurilor UE din America Centrală este mai mare decât în cazul importurilor Americii Centrale din UE.

Ar trebui menționat faptul că, înainte de punerea în aplicare a acordului, țările din America Centrală au beneficiat de un acces preferențial pe piața UE, datorită sistemului generalizat de preferințe (denumit în continuare „SGP”) prin care se acordă concesii tarifare țărilor în curs de dezvoltare. În conformitate cu acest sistem, unele produse principale din America Centrală (cum ar fi cafeaua și fructele) au beneficiat deja de regimul de scutire de taxe vamale. Cu toate acestea, concesiile tarifare acordate în temeiul acordului vizează o gamă de produse mai largă decât cea prevăzută în cadrul SGP, iar aceste concesii devin permanente. Se preconizează că acordul va facilita creșterea diversificării exporturilor din America Centrală, însă va fi nevoie de timp pentru ca efectele să se facă simțite.

Analiza următoare a fluxurilor comerciale bilaterale se bazează pe o comparație a datelor pe o perioadă de 12 luni (octombrie 2013 - septembrie 2014), care sunt apoi comparate cu datele perioadei similare a anului anterior (octombrie 2012 - septembrie 2013). În continuare, primul an de punere în aplicare va face referire la o perioadă de 12 luni cuprinsă între 1 octombrie 2013 și 30 septembrie 2014. Cu excepția cazului în care se indică altfel, prezentul raport se bazează pe datele EUROSTAT.

Ar trebui remarcat faptul că statisticile EUROSTAT și ale Americii Centrale prezintă divergențe importante în ceea ce privește Panama (+ 255 %) și Costa Rica (+ 46 %). Aceste divergențe au fost discutate în cadrul Subcomitetului pentru accesul pe piață și s-a convenit să se efectueze o analiză comună în scopul constatării cauzelor care au condus la acest lucru.

2.2. Evoluția fluxurilor comerciale generale cu America Centrală (produse)

Datele noi obținute de la Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru America Latină și Caraibe indică faptul că investițiile străine directe în America Centrală au rămas la un nivel relativ stabil în cursul primului semestru al anului 2014 comparativ cu anul 2013. Cu toate acestea, schimburile comerciale3 între țările din America Centrală, precum și între această regiune și restul lumii s-au redus cu 1 %-2 %. În mod similar, fluxurile comerciale ale UE la nivel mondial au scăzut cu 3 %.

În pofida acestei scăderi globale a fluxurilor comerciale și deși este prematur să se extragă concluzii definitive, s-a înregistrat o tendință ascendentă a fluxurilor comerciale în cazul anumitor țări și al unor mărfuri specifice. Fluxurile comerciale ale UE cu regiunea au rămas stabile sau chiar au crescut, cu excepția celor cu Panama, situație în care schimburile comerciale au înregistrat o scădere semnificativă în comparație cu 2012 (- 11,9 %). Cu toate acestea, acest lucru poate fi rezultatul reducerii generale a exporturilor UE către America de Sud, unde zona de liber schimb din Panama joacă un rol esențial în calitate de centru regional.

Ca urmare a incertitudinilor cu privire la data aplicării provizorii din anul 2013, este posibil ca operatorii să se fi confruntat cu dificultăți în ceea ce privește integrarea în deciziile lor a avantajelor oferite de acord. În pofida acestui fapt, există elemente care arată că întreprinderile din anumite sectoare recurg din ce în ce mai des la acord.



Valoarea produselor importate de UE din America Centrală a crescut cu 3,4 % (6 629 milioane EUR), în timp ce exporturile UE către America Centrală au scăzut cu 6,3 % (5 106 milioane EUR). Prin urmare, în 2014, balanța comercială a UE a atins un deficit de 1 528 milioane EUR (în anul anterior, deficitul a fost de 962 milioane EUR).




Exporturi

Importuri

Totalul fluxurilor comerciale

Costa Rica

812

1,5 %

4 096

-0,7 %

4 908

-0,4 %

El Salvador

574

13,9 %

191

-6,0 %

766

8,1 %

Guatemala

829

7,7 %

619

4,0 %

1 448

6,1 %

Honduras

421

15,3 %

791

3,1 %

1 213

7,0 %

Nicaragua

165

0,0 %

305

28,7 %

470

16,9 %

Panama

2 305

-19,0 %

627

29,7 %

2 932

-11,9 %

Total

5 106

-6,3 %

6 629

3,4 %

11 736

-1,1 %

Fluxurile comerciale între UE și America Centrală și evoluția anuală a acestuia

(în milioane EUR – perioada 1.10.2013 - 30.9.2014)

Destinația principală a exporturilor UE către America Centrală a fost Panama (46 %), urmată de Guatemala și de Costa Rica (16 % fiecare). În conformitate cu categoriile CTCI, principalele produse exportate au fost utilajele și echipamentele de transport (32,7 %), urmate de produsele chimice (17,5 %). Exporturile UE sunt destul de diversificate și cele 15 produse care sunt exportate cu preponderență (ca valoare) reprezintă 28 % din exporturile totale. În total, 5 817 produse au fost exportate în America Centrală în cursul primului an de punere în aplicare (cu 0,5 % mai mult comparativ cu anul precedent).

Exporturile UE în America Centrală au scăzut cu 6,3 %. Această reducere, care vizează în principal Panama (- 19 %), ar putea să fie legată de tendința generală negativă înregistrată în regiunea Americii de Sud. Exporturile UE către America Centrală prezintă variații semnificative (atât pozitive, cât și negative) în cazul unor produse precum utilajele grele, materialul feroviar, avioanele și navele, care reprezintă o cotă mare din volumul total al exporturilor și ale căror fluxuri comerciale sunt legate de investițiile industriale sau de capital.

Pătrunderea pe o piață nouă poate necesita timp și acest lucru nu depinde exclusiv de existența unui acord de liber schimb, dar ar trebui remarcat faptul că, printre exporturile UE în America Centrală care au crescut cel mai mult în termeni relativi, 9 din 15 beneficiază de un regim tarifar preferențial în conformitate cu acordul, și anume:



  • părțile de aeronave au crescut de la 2,5 milioane EUR la 39,5 milioane EUR în cursul primului an de punere în aplicare (+ 1 431 %);

  • fotografiile și produsele tipărite au crescut de la 0,4 milioane EUR la 3,4 milioane EUR (+ 644 %);

  • paharele au crescut de la 0,3 milioane EUR la 1,6 milioane EUR (+ 432 %).

Principalele produse importate de UE din America Centrală au constat în utilaje și echipamente (42 %), urmate de produse alimentare și animale vii (39,4 %). Sursele principale ale importurilor UE din America Centrală sunt Costa Rica (62 %), urmată de Honduras și de Panama (11 % fiecare). Importurile de utilaje și echipamente din America Centrală provin în principal din Costa Rica (86 % din totalul utilajelor și echipamentelor importate din America Centrală).

În total, 2 281 de produse diferite au fost importate din America Centrală în cursul primului an de punere în aplicare (+ 3 % comparativ cu anul precedent). În pofida acestei evoluții pozitive, diversificarea produselor importate din America Centrală rămâne limitată: cele 4 produse cele mai importate reprezintă aproximativ 60 % din totalul importurilor UE din America Centrală: ansambluri electronice de mașini de prelucrare a datelor (plăci de bază pentru calculatoare: 32 %), cafeaua (10 %), bananele (10 %) și ananasul (7 %).

În general, importurile UE din America Centrală au crescut cu 3,4 % în cursul primului an de punere în aplicare, în pofida faptului că importurile celor două produse cele mai comercializate au scăzut (importurile de ansambluri electronice de mașini de prelucrare a datelor și de cafea au scăzut cu 7,2 % și, respectiv, cu 17 %). Aceste reduceri sunt legate probabil de factori externi: reducerea importurilor de ansambluri electronice de mașini de prelucrare a datelor poate fi un semnal timpuriu al reorganizării în curs de desfășurare a acestei industrii, ca urmare a anunțului recent al celui mai mare producător din America Centrală privind relocarea unității sale din Costa Rica în Asia de sud-est. Scăderea importurilor de cafea este legată de seceta puternică și de epidemia de „rugină” a cafelei (denumită „roya” în spaniolă).

Variații pozitive remarcabile la exporturile din America Centrală recent liberalizate s-au înregistrat la produse precum:



  • melasele din trestie, ale căror importuri au crescut cu 394 % (de la 8 milioane EUR la 41 de milioane EUR);

  • creveții congelați, ale căror importuri au crescut cu 63 % (de la 0,1 milioane EUR la 0,16 milioane EUR);

  • romul la sticlă, ale cărui importuri au crescut cu 205 % (de la 5,6 milioane EUR la 17 milioane EUR);

  • maniocul, ale cărui importuri au crescut cu 39 % (de la 10 milioane EUR la 14 milioane EUR).

2.5. Utilizarea contingentelor tarifare

Acordul prevede o serie de contingente tarifare, care constau în acordarea unui regim tarifar preferențial celeilalte părți până la pragul cantitativ al contingentului. Peste acest prag, se aplică taxa vamală a națiunii celei mai favorizate.

În general, analiza preliminară a utilizării contingentelor sugerează că operatorii au utilizat în mare măsură contingentele tarifare în cazul produselor care se comercializau deja înainte de aplicarea provizorie a acordului, în timp ce, în cazul produselor necomercializate înainte de punerea în aplicare a acordului, schimburile suscitate au fost nesemnificative.

UE a fost de acord să furnizeze opt contingente tarifare în favoarea Americii Centrale pentru produse care nu beneficiau de acces preferențial pe piața UE înainte de punerea în aplicare a acordului. În 2013, operatorii economici din America Centrală nu au folosit niciunul dintre aceste contingente tarifare, cu excepția celor pentru zahăr, care au fost utilizate în proporție de 95 %.



În 2014, contingentele tarifare au fost folosite numai pentru două categorii (zahărul din trestie de zahăr și romul). Din cele 166 860 de tone de zahăr din trestie de zahăr alocate, s-au utilizat 143 791 de tone (86 %). Din punctul de vedere al valorii, importurile UE de produse acoperite de contingentul tarifar pentru zahăr au crescut de la 47,5 milioane EUR la 84,7 milioane EUR (+ 78 %).

Origine

Produse

Unitate

Volumul contingentului tarifar

Importuri ale UE

Rata de utilizare

America Centrală

Usturoi

tone

550

0

0 %

Orez

21 000

0

0 %

Manioc

5 000

0

0 %

Carne de animale din specia bovine

10 450

0

0 %

Ciuperci

275

0

0 %

Porumb dulce

1 560

0

0 %

America Centrală, cu excepția Panama

Zahăr

154 500

135 243

88 %

Rom în recipient > 2 l

litri de alcool pur

1 022

153

21 %

Panama

Rom în recipient > 2 l

105

0

0 %

Zahăr

tone

12 360

8 548

69 %

Nicaragua

Carne de animale din specia bovine

550

0

0 %

Contingente tarifare acordate de către UE Americii Centrale - utilizare până la 26 noiembrie 2014

În plus față de contingentele tarifare, UE a acordat, de asemenea, Americii Centrale o derogare de la regulile de origine, în temeiul contingentelor specifice, pentru 118 linii tarifare. În esență, aceste derogări constau în acordarea unei oarecare flexibilități Americii Centrale în ceea ce privește originea produselor clar identificate, până la pragul cantitativ al contingentului. Peste aceste praguri se aplică reguli de origine mai stricte. Aceste modalități se referă în principal la produsele textile. Cu toate acestea, utilizarea acestor derogări este aproape nesemnificativă, iar cantitățile importate în conformitate cu aceste contingente rămân foarte limitate și se referă doar la o mică parte a fluxurilor comerciale care ar putea să fie eligibile pentru aplicarea unui regim preferențial. Această din urmă constatare confirmă o tendință generală remarcată în cazul acordurilor recent puse în aplicare, și anume că operatorii au nevoie de timp pentru a-și adapta canalele de comercializare la noul mediu.

America Centrală a acordat Uniunii Europene contingente tarifare pentru patru produse specifice. Toate exporturile UE acoperite de aceste contingente tarifare au crescut după cum urmează:


  • șuncă conservată: exporturile UE au crescut de la 1,2 milioane EUR la 1,5 milioane EUR (+ 22 %);

  • lapte praf: exporturile UE au crescut de la 2,9 milioane EUR la 5,7 milioane EUR (+ 96 %);

  • brânză: exporturile UE au crescut de la 7,1 milioane EUR la 9,3 milioane EUR (+ 32 %);

  • zer: exporturile UE au crescut de la 0,5 milioane EUR la 0,6 milioane EUR (+ 17 %);

  • preparate din carne de porc: exporturile UE au crescut de la 9,1 milioane EUR la 10,6 milioane EUR (+ 16 %).

În general, aceste contingente tarifare au fost utilizate ca stimulent pentru produsele care erau deja comercializate înainte de punerea în aplicare a acordului, deși există încă o oarecare marjă de creștere, întrucât exporturile nu depășesc pragurile.

2.6. Servicii

Datele privind comerțul cu servicii sunt stabilite cu un decalaj mare de timp și sunt prezentate în mod agregat, motiv pentru care este nerealist în acest stadiu să se realizeze o analiză comparabilă cu cea efectuată pentru comerțul cu mărfuri. În consecință, acest aspect va fi inclus în raportul anual de punere în aplicare de îndată ce vor fi disponibile date suficiente.



  1. ACTIVITĂȚILE ORGANISMELOR DE PUNERE ÎN APLICARE

Organismele de punere în aplicare create prin intermediul acordului sunt alcătuite dintr-un consiliu de asociere care se reunește în mod periodic la nivel ministerial, precum și dintr-un comitet de asociere și din șase subcomitete care se reunesc anual. Primele reuniuni ale acestor organisme au avut loc în Honduras, în mai/iunie 2014, cu excepția Comitetului pentru comerț și dezvoltare durabilă, care s-a reunit în perioada 17-18 noiembrie în Nicaragua.

3.1. Subcomitetul privind barierele tehnice în calea comerțului

În timpul reuniunii desfășurate la 13 mai 2014, America Centrală și UE au analizat:



  • punerea în aplicare a celor 4 regulamente tehnice puse în aplicare de către America Centrală (privind etichetarea băuturilor alcoolice, a smântânii pe bază de lapte și a încălțămintei);

  • două regulamente tehnice din Costa Rica (privind anvelopele și instalațiile electrice);

  • angajamentele luate de regiunea Americii Centrale de a-și continua integrarea economică prin adoptarea unor reglementări tehnice regionale.

UE a reamintit Americii Centrale angajamentul acesteia de a furniza răspunsuri în scris la observațiile scrise ale UE în cadrul procedurii de notificare a OMC referitoare la barierele tehnice în calea comerțului. America Centrală a luat act de solicitare și s-a angajat să răspundă.

Ca parte a angajamentelor sale legate de punerea în aplicare a reglementărilor tehnice în scopul favorizării integrării economice la nivel regional, America Centrală a fost de acord să introducă o înregistrare regională unică a produselor. Acest regulament nu a fost încă pus în aplicare, dar America Centrală a informat că această nouă lege este pe punctul de a intra în vigoare.



3.2. Comitetul pentru comerț și dezvoltare durabilă

UE și America Centrală au inițiat dialogul privind comerțul și dezvoltarea durabilă și și-au împărtășit experiențele în legătură cu mecanismele naționale de promovare a participării societății civile și a grupurilor angajate în punerea în aplicare a dispozițiilor acordului referitoare la comerț și la dezvoltarea durabilă (a se vedea partea a patra prezentată mai jos).



3.3. Subcomitetul pentru proprietatea intelectuală

Prima reuniune a subcomitetului privind proprietatea intelectuală, desfășurată la 2223 mai 2014, a avut ca obiectiv:



  • stabilirea de comun acord cu America Centrală a conținutului deciziei care enumeră indicațiile geografice protejate;

  • schimbul de informații cu privire la stadiul cel mai recent al procedurilor în curs relevante pentru protejarea indicațiilor geografice ale UE și ale Americii Centrale și, în special, al procedurilor de opoziție în curs cu privire la unele indicații geografice importante ale UE și

  • inițierea dialogului cu privire la modalitățile de simplificare a procedurilor pentru înregistrarea indicațiilor geografice în America Centrală.

Rezultatul reuniunii acestui subcomitet a fost pozitiv, întrucât părțile au convenit cu privire la o listă de indicații geografice protejate și au fost de acord că există premise pentru simplificarea și facilitarea procedurilor de înregistrare în America Centrală, în vederea stimulării unei abordări armonizate la nivel regional.

3.4. Subcomitetul pentru măsuri sanitare și fitosanitare

În cadrul primei reuniuni a subcomitetului, desfășurate la 17-18 iunie, subiectele discutate au inclus cerințele la import, verificările, măsurile legate de sănătatea animalelor și a plantelor, echivalența și asistența tehnică. Obiectivele principale au fost:



  • identificarea în continuare a problemelor posibile în ceea ce privește punerea în aplicare a acordului și analizarea soluțiilor;

  • abordarea barierelor în calea accesului pe piață și a noilor cererilor de autorizare a importurilor, precum și găsirea unor modalități de simplificare sau de deschidere a comerțului;

  • obținerea confirmării tuturor țărilor din America Centrală în ceea ce privește interpretarea și punerea în aplicare adecvată a articolelor referitoare la aprobarea listei unităților și la verificări, precum și a faptului că autoritatea competentă va suporta costul inspecțiilor efectuate în Europa de către autoritățile competente din America Centrală;

  • discutarea nivelului de integrare al Americii Centrale și continuarea discuțiilor în această privință în regiune.

În general, rezultatul lucrărilor subcomitetului a fost pozitiv, iar America Centrală și-a demonstrat angajamentul în ceea ce privește atingerea obiectivelor acordului.

3.5. Subcomitetul pentru procedurile vamale, facilitarea comerțului și regulile de origine

În cursul primei reuniuni a acestui subcomitet, desfășurată la 28-29 aprilie, părțile au discutat:



  • îndeplinirea angajamentelor Americii Centrale de integrare la nivel regional;

  • două note explicative în domeniul regulilor de origine și modul în care se pot soluționa problemele practice minore cu care se confruntă operatorii în cursul primelor luni de comerț preferențial prevăzut de acord.

UE și-a exprimat, de asemenea, preocupările cu privire la tendința țărilor din America Centrală de a introduce echipamente de scanare la granițele lor și de a percepe taxe ad valorem, pe care UE le consideră o posibilă încălcare a acordului.

3.6. Subcomitetul pentru accesul pe piață al mărfurilor

Punctele de pe ordinea de zi a primei reuniuni a acestui subcomitet, desfășurată la 19 iunie, au urmărit revizuirea:



  • legislației Republicii Costa Rica, care a introdus un preț minim de export pentru banane;

  • taxei care urmează să fie percepută de Nicaragua pentru scanarea produselor la fiecare punct de control la frontieră;

  • controlului administrativ introdus de UE pentru anumite produse din America Centrală acoperite de contingentele tarifare.

În ceea ce privește legislația referitoare la prețul minim de export pentru banane, Costa Rica a recunoscut că nu există dispoziții în acord care să-i permită în mod explicit să recurgă la această legislație. Cu toate acestea, Costa Rica a considerat că, dat fiind prețul de piață actual pentru banane, prețul minim de export nu constituie un obstacol în calea comerțului. UE a declarat că va continua să urmărească această problemă.

În ceea ce privește taxa de scanare aplicată de Nicaragua, UE a reamintit că taxele percepute ca urmare a acordului nu ar trebui să depășească costurile serviciilor prestate. Nicaragua a oferit asigurări Uniunii Europene cu privire la faptul că legislația sa va respecta angajamentele internaționale.

De asemenea, părțile au făcut schimb de informații privind viitoarele domenii de activitate posibile și au convenit să colaboreze pentru colectarea de statistici comune fiabile.

3.7. Comitetul de asociere

Comitetul de asociere reunit la 25 iunie a revizuit activitatea desfășurată în cadrul diverselor subcomitete și a discutat, de asemenea, alte aspecte referitoare la comerț. S-a pus un accent special pe problemele de integrare economică la nivel regional și pe necesitatea de a se evita ca măsurile luate de America Centrală să constituie un obstacol în calea liberului flux intraregional de mărfuri, întrucât principalul beneficiar al unor fluxuri comerciale mai ușoare ar fi, de fapt, America Centrală.

Părțile au discutat cererea de compensații formulată de America Centrală pentru aderarea Croației la UE, au identificat diferențele de abordare existente în prezent și au fost de acord să continue dialogul cu privire la acest punct, în vederea găsirii unui acord cât mai curând posibil. De asemenea, UE și-a exprimat preocupările referitoare la Legea Republicii Panama privind serviciile maritime auxiliare, care este discriminatorie față de operatorii străini. UE și Panama au discutat pentru a stabili dacă legea diminuează accesul pe piață și Panama a informat că noul său guvern va răspunde Uniunii Europene cu privire la acest aspect.

3.8. Consiliul de asociere

Consiliul de asociere reunit la 27 iunie a analizat activitatea realizată de Comitetul de asociere și a confirmat rezultatele sale. Consiliul de asociere a adoptat cinci decizii, inclusiv privind regulamentul de procedură al Consiliului de asociere și al diverselor structuri ale acestuia, privind lista de indicații geografice protejate și regulamentul de procedură referitor la mecanismul de soluționare a litigiilor.

Participanții din America Centrală au reiterat, de asemenea, importanța acordului pentru comerț, integrare regională și consolidarea relațiilor, considerând că acordul va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice și sociale a Americii Centrale. În plus, participanții din America Centrală și-au exprimat dorința unei ratificări rapide a acordului de către celelalte 19 state membre ale UE, pentru a obține, de asemenea, intrarea în vigoare a pilonilor privind politica și cooperarea. UE a prezentat situația actuală a procesului de ratificare în Europa. În plus, UE a evocat Acordul de dialog politic și de cooperare, intrat în vigoare în 2014.

4. ÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIILOR ÎN DOMENIUL COMERȚULUI ȘI AL DEZVOLTĂRII DURABILE

Activitățile din primul an de punere în aplicare a acordului au pus accentul pe înființarea structurilor instituționale prevăzute la titlul VIII privind comerțul și dezvoltarea durabilă.



4.1 Aspecte instituționale

Prima reuniune a Comitetului interguvernamental pentru comerț și dezvoltare durabilă s-a desfășurat la Managua, Nicaragua, la 18-19 noiembrie 2014. O reuniune a Forumului de dialog cu societatea civilă s-a desfășurat în paralel și a fost urmată de o sesiune comună a comitetului și forumului.

La reuniunea comitetului au fost prezenți reprezentanți ai Ministerelor Comerțului, Muncii și Mediului,din America Centrală. În timpul forumului de dialog cu societatea civilă, organizat de grupul consultativ al societății civile din Nicaragua, s-au realizat o serie de prezentări cu privire la teme cum ar fi drepturile lucrătorilor, schimbările climatice, schimburile comerciale echitabile și responsabilitatea socială a întreprinderilor. La reuniune au participat peste 100 de persoane.

Grupul consultativ al UE cuprinde reprezentanți ai Comitetului Economic și Social European (CESE) și ai organizațiilor societății civile care și-au exprimat interesul de a participa la acest grup, ca urmare a unei cereri de exprimare a interesului lansate prin intermediul bazei de date privind societatea civilă a DG Comerț. Secretariatul este asigurat de CESE.



4.2 Punerea în aplicare a Convențiilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM)

În cursul reuniunii comitetului, părțile au informat cu privire la punerea în aplicare a convențiilor OIM și în special a convențiilor fundamentale ale OIM. În ceea ce le privește pe acestea din urmă, accentul s-a pus pe măsuri destinate prevenirii muncii copiilor și consolidării dialogului social. Părțile au discutat despre importanța dialogului social și a sancțiunilor eficace și descurajatoare împotriva discriminării față de sindicate și împotriva violenței, inclusiv împotriva violenței împotriva liderilor sindicali, precum și despre necesitatea ca aceste sancțiuni să fie aplicate în mod efectiv.

În ceea ce privește munca copiilor, accentul a fost pus pe importanța intensificării eforturilor de combatere a acesteia, în special în economia informală, de consolidare a inspecțiilor muncii, de creștere a ratei de școlarizare, precum și de întărire a protecției sociale, îndeosebi a protecției copiilor.

UE a atras atenția asupra convențiilor și protocoalelor OIM recent adoptate și asupra stadiului de ratificare a acestora de către statele membre ale UE, în special asupra Convenției privind munca în domeniul maritim (MLC), asupra Convenției privind lucrătorii casnici (C189) și asupra noului protocol care completează Convenția privind munca forțată (C29).

În ceea ce privește consolidarea capacităților din aceste domenii, UE a menționat în special un program elaborat pentru a sprijini acțiunea privind munca decentă în Honduras.

4.3. Punerea în aplicare a acordurilor de mediu multilaterale

În cursul reuniunii comitetului, părțile au informat cu privire la punerea în aplicare a acordurilor de mediu multilaterale, axându-se în special pe schimbările climatice, pe speciile pe cale de dispariție (CITES) și pe transporturile de produse chimice și de deșeuri periculoase. Toate țările din America Centrală au informat că au ratificat deja Convenția de la Rotterdam (privind comerțul de produse chimice periculoase), precum și Amendamentul de la Gaborone la Convenția CITES.

UE a ținut să menționeze anumite acorduri de mediu încheiate recent, și anume Acordul de la Minamata privind mercurul și Protocolul de la Nagoya la Convenția privind diversitatea biologică (CDB) și a informat cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a acestor acorduri în cadrul UE. țările din America Centrală au evidențiat vulnerabilitatea regiunii la schimbările climatice, care afectează în mod direct culturile destinate exportului, cum ar fi cafeaua, precum și necesitatea de a acționa în vederea adaptării la aceste schimbări. De asemenea, unele dintre aceste țări au prezentat planuri ambițioase pentru creșterea cotei de energie regenerabilă în alimentarea cu energie.

4.4. Dezvoltarea unui program pozitiv în domeniul comerțului și al dezvoltării durabile

Atât în cursul reuniunii comitetului, cât și a Forumului pentru dialogul cu societatea civilă, au fost prezentate multe exemple de cazuri în care producția și comerțul au avut efecte pozitive asupra mediului și societății. Au fost descrise politicile guvernamentale de promovare a unor astfel de rezultate, precum și parteneriatele între întreprinderi, reprezentanți ai lucrătorilor, ONG-uri din domeniul mediului și comunități locale. Temele comune au inclus responsabilitatea socială a întreprinderilor, energia regenerabilă, producția agricolă durabilă, procesele de producție mai curate și turismul durabil.

Comitetul a decis să continue discuțiile pentru identificarea priorităților pe termen mediu. În acest context, va fi important să se garanteze articularea măsurilor actuale și prevăzute de cooperare pentru dezvoltare destinate regiunii, precum și implicarea societății civile de pe ambele coaste ale Atlanticului.

5. PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (UE) NR. 20/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DE APLICARE A CLAUZEI DE SALVGARDARE BILATERALĂ ȘI A MECANISMULUI DE STABILIZARE PENTRU BANANE

Regulamentul prevede procedurile adecvate pentru a se evita afectarea gravă a sectorului bananelor din UE în cazul în care, ca urmare a reducerii taxelor vamale, bananele ar fi importate în cantități atât de ridicate încât ar cauza sau ar amenința să cauzeze un prejudiciu grav producătorilor din UE.

Astfel, în conformitate cu articolele 3 și 13 din regulament, Comisia monitorizează evoluția importurilor de banane din țările din America Centrală, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în regulament pentru a iniția o anchetă de salvgardare sau a institui măsuri prealabile de supraveghere.

5.1. Evoluția importurilor de banane din America Centrală

În cursul primului an de punere în aplicare a acordului, Comisia nu a inițiat și nici nu a primit cereri de a iniția o anchetă de salvgardare sau de a institui măsuri prealabile de supraveghere, întrucât condițiile prevăzute în regulament pentru inițierea unei anchete de salvgardare sau pentru instituirea unor măsuri prealabile de supraveghere nu au fost niciodată întrunite.






2013

2014*




Importuri

Volum de declanșare

Rata de utilizare

Importuri

Volum de declanșare

Rata de utilizare

Costa Rica

131 519

1 178 750

11 %

856 007

1 230 000

70 %

Panama

58 935

431 250

14 %

203 737

450 000

45 %

Honduras

1 749

57 500

3 %

3 622

60 000

6 %

Guatemala

21

57 500

0 %

22 861

60 000

38 %

Nicaragua

0

11 500

0 %

0

12 000

0 %

El Salvador

0

2 300

0 %

0

2 400

0 %

(*) până la 10 decembrie 2014

Importuri de banane în cadrul mecanismului de stabilizare

6. CONCLUZII

Este prea devreme pentru a se efectua o evaluare concludentă a impactului părții din acord referitoare la schimburile comerciale.

În pofida mediului defavorabil la nivel mondial, inclusiv a reducerii generale a cererii la nivel mondial în 2014, schimburile comerciale ale UE cu America Centrală au rămas practic stabile, înregistrând creșteri semnificative în sectoare specifice. Fluxurile comerciale ale UE s-au intensificat cu majoritatea țărilor din America Centrală, cu excepția Panama. În plus, rata relativ redusă de utilizare a contingentelor tarifare disponibile indică posibilitatea de a crește în continuare fluxurile comerciale bilaterale între cele două regiuni.

În ceea ce privește bananele, importurile din țările Americii Centrale au rămas în general stabile și sub volumele de declanșare stabilite, astfel încât nu s-a considerat necesară inițierea niciunei suspendări a taxelor vamale preferențiale.

O revizuire tehnică a metodelor statistice și a datelor referitoare la fluxurile comerciale a fost convenită cu America Centrală; ea ar trebui să permită în viitor o analiză mai detaliată.

După primul an de punere în aplicare, concluzia generală a Comisiei este că s-a inițiat rapid organizarea și funcționarea cadrului instituțional al acordului și că procesul de punere aplicare este pozitiv în ansamblu. Procedura formală de punere în aplicare a acordului între părți va continua în contextul reuniunilor diferitelor organisme de punere în aplicare, care ar urma să aibă loc până la jumătatea anului 2015.



În al doilea an de aplicare, atenția trebuie acordată în continuare punerii în aplicare corespunzătoare a acordului, astfel încât operatorii economici din ambele regiuni să poată beneficia din plin de oportunitățile comerciale care decurg din acesta. Comisia a lansat acțiuni care au ca obiectiv creșterea nivelului de conștientizare al operatorilor economici cu privire la oportunitățile oferite de acord. Aceste acțiuni se desfășoară atât în UE, cât și în America Centrală, inclusiv prin intermediul proiectelor de cooperare cu aceasta din urmă.

1 Acordul se aplică cu titlu provizoriu în UE până la ratificarea de către toate statele membre. Evoluția ratificării este postată pe site-ul Consiliului: http://www.consilium.europa.eu/policies/agreements/search-the-agreements-database?command=details&lang=en&aid=2012001&doclang=EN

2 A se vedea: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32013R0020

3 Date de la FMI.

RO RO

Kataloq: afaceri europene
afaceri europene -> Lista părții ue rezerve aplicabile în Uniunea Europeană
afaceri europene -> Dintre canada, pe de o parte
afaceri europene -> Introducere
afaceri europene -> Rezumat Error: Reference source not found
afaceri europene -> Rezumat Error: Reference source not found
afaceri europene -> O strategie în domeniul aviației pentru europa I. Introducere – aducerea aviației pe un nou palier 1 Importanța aviației pentru ue
afaceri europene -> 1. Introducere
afaceri europene -> Anexă anexa VIII acord de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte Anexa XVI privind achizițiile publice
afaceri europene -> Expunere de motive
afaceri europene -> Comisia europeană Bruxelles, 27 2010

Yüklə 108,31 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə