Raport de consultare publică



Yüklə 333,48 Kb.
səhifə1/4
tarix01.08.2018
ölçüsü333,48 Kb.
  1   2   3   4






2011





Executanti:
SYNERGETICS CORPORATION RE-ACT NOW STUDIO SPACE SYNTAX KXL DC COMMUNICATION IGLOO ARHITECTURE STUDIO BASAR ASTIL MACARIE O’LOONEY ARCHITECTS SOARE&YOKINA ARHITECTI ASOCIATI REPUBLIC OF ARCHITECTS POLARH DESIGN KVB ECONOMIC




[Raport de consultare Publică]

Plan Integrat de Dezvoltare Urbană – Zona Centrală Bucureşti


Beneficiar







municipiul bucuresti

Splaiul Independentei nr. 291-293, sector 6, Bucuresti






CUPRINS

Context ............................................................................................................................................. 3

Principalele rezultate ........................................................................................................................ 4

Etapele consultării publice

Lansare oficială a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană – Zona Centrală ....................................... 22

Publicarea pe site-ul Primăriei ......................................................................................................... 24

Lansarea oficială a site-ului de consultare publică www.centralbucuresti.ro.................................... 24

Întâlnire cu societatea civilă ............................................................................................................ 26

Informare populaţie ........................................................................................................................ 27

Întâlnire cu ONG-uri, membri ai Platformei Bucureşti ...................................................................... 28

Întâlnire cu potenţiali investitori..................................................................................................... 29

Întâlnire cu artitecţi, urbanişti, membri Ordinului Arhitecţilor din Romănia ..................................... 31

Anexa 1 Invitaţii .............................................................................................................................. 32

Anexa 2 Liste participanţi .................................................................................................................. 37

Anexa 3 Hărţi propuse cu noi delimitări PIDU .................................................................................... 44

Anexa 4 Articole apărute în on-line ................................................................................................... 45

Anexa 5 Pliant PIDU .......................................................................................................................... 46

Context
Obiectivele specifice ale Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru centrul Bucureştiului pe care îl propunem urmăresc: (i) punerea în valoare a caracterului eclectic al centrului Bucureştiului ca marcă identitară a oraşului, (ii) reintegrarea şi restructurarea ţesutului urban, (iii) crearea unui sistem de circulaţii eficient, (iv) revigorarea reţelei de spaţii publice, (v) dezvoltarea durabilă a activităţii economice şi (vi) asigurarea unui climat social divers şi sigur. Realizarea acestor obiective vor avea ca efect creşterea calităţii vieţii locuitorilor zonei şi ai întregului oraş şi sporirea atractivităţii pentru investitori şi turişti, creând un centru vibrant, dinamic, atractiv pentru Bucureşti, capitală europeană.
Pentru atingerea obiectivelor, se propune un număr de proiecte şi sub-proiecte conexe, repartizate pe toate subzonele ariei de intervenţie. O parte din proiecte sunt condiţionate de achiziţii de teren sau de parteneriate cu instituţii, precum Parlamentul. În plus, pentru anumite proiecte de o complexitate ridicată, precum reconfigurarea unor spaţii publice majore cu importante probleme de design şi conectivitate, se recomandă realizarea unor concursuri de soluţii. Este esenţial de precizat ca lista acţiunilor propuse prin PIDU va fi definitivată de către Primăria Municipiului Bucureşti, în funcţie de priorităţile, obiectivele şi politicile urbane existente.

Principalele rezultate
Consultarea publică a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană s-a desfaşurat în mai multe etape, pe parcursul a două luni de la lansarea oficială.
Au fost organizate o serie de prezentări la care au participat arhitecţi, funcţionari ai Primăriei, oameni de afaceri şi invesitori, oameni de cultură, istorici, sociologi, politicieni, membri ai organizaţiilor non-guvernamentale interesate, locuitori ai Capitalei.
Principalele obiecţii şi propuneri ale participanţilor:


Organizaţia

Întrebare/ Comentariu

Răspunsul echipei de proiect

Fundatia Propatrimonio, Asociatia Arhiterra, Grupul Arhitectii Voluntari

PIDU trebuie extins (vezi hărţile)
PIDU se referă la zona centrală bucureşteană, fără să includă Gara de Nord. Zona centrală a unei capitale europene nu poate fi concepută fără gara principală – care este poarta de acces în oraş. Excluderea gării este cu atât mai nejustificată cu cât în principiile enunţate de PIDU este şi cel al Modelului de transport alternativ, durabil. Aceasta nu se poate realiza în absenţa celui mai important nod de transport în comun din Bucureşti, care face legătura cu toata zona metropolitană şi cu tot restul ţării. Propunem regândirea limitei – vezi schemele ataşate.


Deşi arealul Gării de Nord nu a făcut parte din Zona de Acţiune Urbană propriu-zisă a PIDU, ea este tratată ca una din principalele zone de influenţă a PIDU, motiv pentru care este inclus în strategie un concurs internaţional de soluţii exact pentru această zonă, cu precădere Piaţa Gării de Nord, precum şi reconfigurarea spaţiului public în zona Căii Griviţei şi reconversia cinematografului Dacia într-un centru comunitar.

Menţionăm că zona Gării nu a fost inclusă iniţial în ZAU şi din cauza existenței proiectului axei Buzeşti-Berzei, care are la baza documente aprobate prin Hotărâre a Consiliui General al Municipiului Bucureşti si Hotărâre de Guvern.

În afară de acest Plan Integrat pentru zona centrală a oraşului, există o strategie a Bucureştiului care tratează întreg oraşul şi care integrează proiectele propuse pentru zona centrală.


Fundatia Propatrimonio, Asociatia Arhiterra, Grupul Arhitectii Voluntari

Parcarea subterană din Grădina Icoanei
Nu se ţine cont de studiile şi proiectele avizate şi aflate în vigoare pentru această zonă (PUZ Traseu cultural Strada Episcopiei – Strada Pictor Verona – Grădina Icoanei). De asemenea, nu se ţine cont de zona protejată şi de monument istoric al Grădinii Icoanei (B-II-a-B-18301, cod LMI 2010). Nu se ţine cont de faptul că o parcare subterană sub un parc distruge vegetaţia şi rolul acesteia în oraş – diminuarea poluării, asigurarea circuitului natural al apei în natură, menţinerea de ecosisteme naturale în mediu urban, menţinerea biodiversităţii.


Propunerea de parcare nu se află sub parcul Gradina Icoanei, ci sub o porţiune din strada A. Xenopol.

Acest proiect este în faza de fișă de proiect, nu este definitivată tema de proiectare şi cu siguranţă va ţine cont de PUZ-urile aprobate în vigoare la momentul respectiv.



Fundatia Propatrimonio, Asociatia Arhiterra, Grupul Arhitectii Voluntari

Participare constructivă
Cum pot participa constructiv în cadrul PIDU Bucureşti şi alte propuneri de proiecte, idei sau soluţii importante pentru crearea şi menţinerea identităţii oraşului. Nu a fost făcut public modul în care Primăria Municipiului Bucureşti şi-a asumat proiectul PIDU conceput de un grup limitat de specialişti, echipa PIDU nefiind rezultată în urma unui concurs public.

Va puteţi exprima opiniile şi propunerile pe site-urile de consultare publică.


Echipa de elaboratori a proiectului include un număr mare de specialişti din toate domeniile vizate şi a fost contractată de PMB în urma procedurii „CONCURS de soluţii pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană “Zona centrală “ şi elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru proiectele individuale prin care Planul integrat va fi implementat”, lansate în data de 13.04.2010 prin publicarea anunţului de participare în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

PIDU încă nu a fost supus aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti.




Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România


PIDU nu are intervenţii difuze la nivel zonal
PIDU a rezultat din abordarea unei reţele de amplasamente şi mai puţin din cea a problematicii teritoriului considerat în întregime, astfel că, proiectele cu impact difuz, destinate zonelor, sînt mai putin reprezentate.



Acest PIDU este un ansamblu de proiecte integrate cu rol de catalizator pentru o transformare a zonei centrale care va avea loc în timp. Proiectele punctuale concretizează un număr de obiective şi priorităţi bine definite şi sunt concepute exact pentru a avea un impact la nivelul întregii zone prin încurajarea investiţiilor în zonă, ameliorarea condiţiilor de trafic pietonal şi auto, îmbunătăţirea calităţii spaţiilor publice şi nu în ultimul rând prin măsuri de îmbunătăţire a coeziunii sociale (ex. crearea de centre comunitare/culturale) şi dezvoltarea a activităţilor economice locale (ex. Curtea Mesteşugarilor). Cu privire la nereprezentativitatea în Planul Integrat a unor proiecte cu impact difuz, menționăm cu titlu de exemplu reabilitarea Hanului Solacolu şi reconfigurarea Căii Moşilor, care au exact un impact difuz asupra zonei 3 a ZAU PIDU, cu rol de catalizator de regenerare urbană.

Acest Plan Integrat propune o strategie de dezvoltare pentru zona centrală, de aceea orice alt proiect „cu impact difuz” poate fi realizat în zonă dacă nu contravine obiectivelor PIDU.



Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România


PIDU trebuie să conducă la apariţia de noi parcuri
În zonă se manifestă un deficit de 15,5 ha parcuri şi 6,3 ha aliniamente şi scuaruri (cf. tabel 5, p. 78 ). “În concluzie, una din marile disfuncţionalităţi ale ZAU PIDU este reprezentată de insuficienţa spaţiilor verzi.”(p.80), “Reabilitarea şi amenajarea spaţiilor verzi, crearea unei reţele verzi, […] vor conduce la un oraş mai sustenabil […]”(p.144).
Având în vedere terenul nefolosit al fostelor incinte industriale, menţionat în mai multe părţi ale studiului, ar fi de gîndit achiziţia de către primărie sau realizarea de parteneriate de tip public-privat care să conducă la apariţia unor noi zone verzi.


Prin PIDU se urmăreşte introducerea unui surplus de spaţiu verde în zona centrală prin introducerea unor aliniamente de pomi şi creşterea de spaţiu verde administrat, cum ar fi Cheiul Dâmboviţei, zona Palatului Parlamentului, zona Academiei Române. Propunerea de noi achiziţii de terenuri în alte zone industriale este binevenită pentru întregul Bucureşti, dar ea este realizabilă doar prin alocarea unui buget în acest scop, fapt ce rămâne la aprecierea Consiliului General.

Zona centrală are nevoie mai puţin de noi parcuri si mai mult de o administrare eficientă şi utilă, din punct de vedere funcţional, a celei existente.

Este mult mai important pentru Zona centrală crearea unor spaţii verzi cu identitate, legate direct de cerinţele funcţionale ale zonei. De aceea, recomandăm utilizarea corespunzătoare a spaţiilor existente şi punerea accentului pe calitatea amenajării unui spaţiului public.

Ideea unor parteneriate public-privat este binevenită în ceea ce privește spațiile verzi private.



Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să conducă la ameliorarea microclimatului prin încurajarea plantării grădinilor private (vizibile sau nu din spaţiul public) şi prin realizare de acoperişuri-grădină. O altă contribuţie la îmbunătăţirea microclimatului este realizarea de fântâni.
Plantarea grădinilor zonelor preponderent rezidenţiale private vizibile din spaţiul public a fost modul în care Bucureştiul şi-a realizat o imagine de oraş verde de-a lungul istoriei sale.
Una dintre recomandările Raportului privind implementarea măsurilor de gestionare a calităţii aerului adoptat prin HCGMB 116/2011 este creşterea suprafeţei de acoperişuri verzi (în respectivul raport se face referire la o fiscalitate diferenţiată pentru clădirile cu acoperişuri verzi, dar pot exista şi alte programe).


PIDU îşi propune rezolvarea anumitor aspecte, prioritare fiind cele socio-economice care vor asigură o dezvoltare sustenabilă a oraşului, dar nu poate adresa exhaustiv toate problemele pe care le are oraşul.
În măsura în care este posibil, vom lua în considerare această propunere, însă proiectele propuse se rezumă la domeniul public şi se concentrează asupra proiectelor ce se pot asigura din surse de finanţare publică şi, dintre acestea, le prioritizează pe cele cu impact maxim.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să conducă la realizarea de locuinţe sociale
Ne bazăm această solicitare pe următoarele afirmaţii din PIDU: “Un proces de segregare rezidenţială pe criterii economice este în plină desfăşurare, contrar cu principiile europene care promovează mixitatea socială” (p. 7) “Aceasta însă poate fi rezolvată prin acţiuni ale primăriei de realizare de locuinţe sociale inclusive în zona de proiect, prin negocieri de astfel de spaţii cu dezvoltatorii de proiecte” (p.168).
Realizarea unui stoc de locuinţe sociale se poate face şi prin achiziţie de pe piaţă sau prin construcţie.


Deşi mixitatea socială este promovată în cadrul proiectului, există mai multe motive pentru care nu a fost abordată aceasta temă.
Din punctul de vedere al finanţării din fonduri europente, construirea de locuinţe nu este eligibilă. În acelaşi timp, în acest moment, PMB nu dispune de terenuri şi nici de suficiente fonduri proprii pentru a achiziţiona şi construi locuinţe în aceasta zonă.

De aceea, soluţia sugerată prin planul integrat prevede atragerea de capital privat pentru realizarea acestui tip de locuinţe.




Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să vizeze atît crearea de grădiniţe, cât şi de cluburi pentru seniori
Capitolul 1.5. Populaţia arată o tendinţă semnificativă de îmbătrînire a populaţiei. Capitolul 1.7.5 Educaţia arată “insuficienţa locurilor din grădiniţe” (p.131)


PIDU propune realizarea de centre comunitare şi culturale care sa includă activităţi dedicate juniorilor şi seniorilor.
Crearea de grădiniţe poate fi susţinută de PMB, însă trebuie aprobată de direcţiile de administrare a învăţământului preuniversitar din cadrul Primăriilor de sector.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să răspundă într-un mod mai clar problemei clădirilor supuse unui risc seismic ridicat
“Majoritatea imobilelor afectate de risc seismic se concentrează în zona centrală […]” (p. 74) “Întreaga acţiune necesită peste 50 de ani la ritmul actual, iar costurile sînt de sute de milioane de euro” (p.75) “[…] reabilitarea cu succes a imobilelor colective […] poate atrage investiţii pe termen lung ale sectorului privat […]” (p.77)


Primăria Municipiului Bucureşti are în prezent un program de consolidare a clădirilor afectate de risc seismic, limitat la fondurile disponibile pentru această acțiune.

Activitatea de reabilitare a clădirilor afectate de risc seismic nu este eligibilă pentur finanțare din moduri europene, de aceea Planul Integrat a semnalat problema, dar nu include proiecte individuale pentru rezolvarea acesteia.




Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să se adreseze mai multor clădiri clasate monument istoric, aflate în proprietatea PMB
Este probabil ca PMB să poată gestiona restaurarea şi a altor clădiri (şcoli, muzee, etc) monument istoric. Un număr crescut de clădiri reabilitate într-o zonă poate duce la apariţia unei mase critice de restaurări şi astfel la instituirea unei tendinţe.


Propunerea este binevenită. La nivelul strategiei pentru zona centrală, se vizează acest lucru. PIDU include reabilitarea şi renovarea unui număr de monumente istorice, care se doreşte un catalizator pentru transformările ulterioare.

Acţiunea de restaurare a monumentelor este o activitate care nu trebuie legată în mod implicit de realizarea proiectelor prioritare PIDU, PMB are în derulare proiecte de restaurare a monumentelor care fac parte din patrimoniul propriu.




Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să încurajeze intervenţiile în zona protejată pentru protejarea valorii ambientale a acesteia (în graficul de la p. 145);
Prezentăm cu titlu exemplificativ cîteva proiecte ce pot corespunde acestei direcţii:

  • reabilitarea faţadelor;

  • detalierea reglementărilor în zonele protejate;

  • popularizarea reglementărilor zonei protejate în rîndul locuitorilor;

  • fiscalitatea diferenţiată în funcţie de caracteristicile morfologice ale construcţiilor şi de poziţionarea acestora pe parcelă (în funcţie de parametrii stabiliţi prin PUZ Zone Construite Protejate ca definitorii pentru zonă);

  • identificarea unor străzi care păstrează în mod compact un patrimoniu construit şi reabilitarea prioritară a acestora + organizarea de evenimente (crearea unor „străzi ale tradiţiei”).



Se poate propune crearea unei politici a Primăriei Municipiului Bucureşti care să susţină reabilitarea zonelor protejate, mai ales în zona centrală a oraşului. Însă mare parte dintre aceste lucrări nu vor putea fi finanţate din bugetul PMB, multe dintre clădiri (şi implicit faţadele acestora), fiind în domeniul privat, şi ca atare nefinanţabil prin fonduri europene.

PIDU include însă un proiect de semnalizare a zonelor protejate prin panouri informative amplasate în spaţiul public.


Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să răspundă într-un mod mai clar tendinţei de degrada prin nefolosire clădiri din zonele construite protejate pentru raţiuni de speculă imobiliară;
Generalizarea observaţiilor din teren privind nefolosirea unor clădiri este confirmată de figura 68 (p.71), unde există areale întinse cu o densitate minimă (străzile de la sud de str. Sabinelor, din parcelarea Gramont, din zona Maria Rosetti sau Popa Tatu).


Ținând cond de condițiile prevăzute de Ghidul de finațare pentru acest tip de Plan Integrat, nu se pot propune intervenții asupra unor proprietăți private.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să vină în sprijinul punerii în valoare a patrimoniului construit de tip zonă construită protejază (valoare ambientală) în subzona 7 (în special cartierul Armenească)
În ciuda afirmaţiei “Pentru atingerea obiectivelor prezentate, se propune un număr de proiecte şi sub - proiecte conexe, repartizate pe toate subzonele ariei de investiţie” (p.7) observăm că în subzona 7, numărul proiectelor este mai scăzut şi este concentrat în aproprierea Bd. Magheru. Pe de o parte, în subzona 7 se păstrează un număr însemnat de reşedinţe de standard ridicat, construite la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, pe de altă parte, intervenţiile care nu respectă caracterul zonelor protejate, definit prin PUZ Zone Construite Protejate sunt mai puţine aici ca în alte părţi ale oraşului.


Este adevărat ca în subzona 7 sunt propuse prin Planul Integrat mai puține proiecte. Acest fapt reflectă priorităţile alese pentru prima etapă de intervenţie în zonă. Prin PIDU s-au propus astfel o serie de proiecte cu impact maxim şi în acelaşi timp finanţabile, fie din fondurile europene, fie din cele proprii ale Primăriei, o serie de alte proiecte putând fi propuse a fi incluse în strategia Bucureştiului pe un termen mediu şi lung.

Rezultatele analizelor făcute pentru PIDU au evidenţiat că anumite zone din ZAU au necesităţi pregnante, precum zona 3 sau zona 9, prin urmare acestea au fost prioritizate ca acțiuni ale PIDU.



Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să conecteze ţesutul urban al Subzonei 9 de restul oraşului prin alternative la str. Uranus
În analiza Subzonei 9 (p.39) se remarcă “Accesibilitate globală şi locală redusă. Permeabilitate redusă cauzată de prezenţa arealelor industriale întinse. Zonă înconjurată de areale impermeabile.” “Arealul poate să rămînă segregat şi enclavizat în lipsa unor intervenţii care să modifice ţesutul urban.” Pentru a depăşi aceste probleme PIDU propune revitalizarea axelor str. Uranus şi Calea Rahovei - veche. Chiar dacă ambele intenţii se vor realiza, zona rămâne un cul-de-sac (cele două propuneri asigură doar relaţia nord-est şi practic sînt periferice nucleului de locuire al zonei 9.
Este de văzut cum poate fi modificat ţesutul urban al arealelor industriale care duc la enclavizarea zonei.


Într-adevăr, se încearcă prin PIDU reconectarea acestei zone periferice a centrului în special cu zona centrală din nordul Căii Unirii şi a Splaiului Unirii, prin intermediul celor două poduri, a traversării B-dului Unirii în continuarea străzii George Georgescu, traversarea pietonală a curţii Palatului Parlamentului prin faţa MNAC-ului. În acelaşi timp, se poate propune crearea de conexiuni (la nivel de reglementare urbană PUZ) în aria ex-industrială din sudul acestei subzone, dar într-o etapa ulterioară, întrucât în momentul de faţă această zănă este proprietate privată.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să realizeze o ramură a “traseelor cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti” pe direcţia est-vest, la est de Bd. Magheru în zona cuprinsă între Bd. Dacia şi Bd. Regina Elisabeta;
PIDU propune crearea unor străzi cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti. Sînt prezente două planşe cu trasee diferite (pp. 161 şi 162, exemplu de neconcordanţă: în prima planşă se alege ca axă nod-sud, la est de Bd. Magheru, str. J. L. Calderon, iar în a doua străzile Dionisie Lupu - Tudor Arghezi). Observăm şi faptul că planşa de la p. 162 este mai bogată în trasee cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti şi le prezintă integrat în strucura generală a oraşului. În această planşă este prezentă o axă est - vest la vest de Bd. Magheru între Bd. Dacia şi Bd. Regina Elisabeta. În partea estică a Bd. Magheru o astfel de axă nu există. Menţionăm necesitatea unei conexiuni pe direcţia est-vest, la est de Bd. Magheru în zona cuprinsă între Bd. Dacia şi Bd. Regina Elisabeta în planşa de analiză a transportului în comun (p. 59).


Mulţumim pentru comentariu.

Este o eroare care va fi corectată prin refacerea hărții de la pagina 161.




Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

PIDU trebuie să contecteze spre est Parcul Carol I la reţeaua “traseelor cu prioritate pentru pietoni şi biciclişti”;

Se va lua in considerare, echipa va analiza propunerea.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

Rugăm să fie studiate următoarele posibilităţi de ameliorare a transportului în comun:


  1. Trasee pe străzile secundare pentru tramvai scurt, silenţios, ce se deplasează la viteze reduse (posibilă urcarea din mers) sau de minibuse, soluţii întîlnite în alte centre; istorice şi în acord cu memoria istorică a Bucureştiului (pe străzile secundate existau, la 1900, linii pentru tramcar / tramvai);

  2. Un astfel de traseu de tramvai scurt ar putea asugura conexiunea est-vest la est de Bd. Magheru în zona cuprinsă între Bd. Dacia şi Bd. Regina Elisabeta, marcată ca absentă în planşa de analiză a transportului în comun de la p. 57 (lipsă nesuplinită în planşele de propuneri);

  3. Conectarea traseelor de tramvai pe axa NE-SV prin Bd. Mărăşeşti.

  4. Îmbunătăţirea accesibilităţii în jurul Palatului Parlamentului prin transportul în comun prin: crearea de noi staţii (de. ex în Piaţa Constituţiei în acest moment nu există nici o staţie), aducerea în zonă a unor noi linii (pe latura de nord şi sud a incintei Palatului Parlamentului circulă cîte un singur traseu, în ambele cazuri cu revenire a vehiculelor la intervale orare relativ crescute)

  5. Îmbunăţirea relaţiei Calea 13 Septembrie/ Ghencea - Piaţa Unirii (în acest moment există un singur traseu de autobuz cu intervale orare relativ crescute). Remarcăm şi faptul că traseul de tramvai de pe Calea 13 Septembrie ar putea fi prelungit spre centru.

  6. Renunţarea la bucla de tramvai de la Sf. Gheorghe şi mutarea nodului intermodal propus de PIDU la Sf. Vineri.

  7. Propunerea de proiecte pentru un număr mai mare de noduri intermodale (PIDU propune doar trei la: Piaţa Romană, Piaţa Rosetti şi Piaţa Sf. Gheorghe, p. 144)

Unul din obiectivele acestui proiect este încurajarea mersului pe jos sau cu bicicleta. Prezenţa pietonală în zona studiată are rolul de a influenţa în mod pozitiv regenerarea urbană a zonei. De exemplu, lipsa unor circuite pietonale a condus la închiderea multor magazine pe bd. Unirii (între Pţa Unirii şi Pţa Constituţiei).

Plecând de la aceste considerente s-a identificat o reţea de străzi colectoare, pe care sa se dezvolte traseul prioritar pietonal și pentru bicicliști propus prin PIDU.


PIDU propune reconectarea reţelei de tramvaie în zona centrală şi indică necesitatea unro studii de specialitate privind ameliorarea acestor legături. La nivel de strategie, prin Planul Integrat se fac recomandări, fără să propună soluţii concrete, acestea fiind responsabilitatea Direcţiei de Investiţii şi Transport în comun a PMB, în urma studiilor de specialitate.


Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România


Rugăm să fie restudiat sistemul de parcări.
Sistemul de parcări este preluat în mare parte din documente anterioare ale municipalităţii, aflate la un nivel de aprofundare nesatisfăcător (de ex. Master-Planul de Transport conţine în mai multe fişe de proiect sintagma “va fi continuat de către Delia”). Parcările din PIDU nu respectă principiul “Sistemul de parcări subterane şi supraetajate dispuse pe întregul inel central va permite eliminarea parazitării spaţiului public de către maşini parcate.” Parcările de pe str. Tonitza şi de la Domniţa Bălaşa sînt chiar în centrul zonei, nu pe inel. Dacă diametrele simbolurilor de parcare din planşa de la p. 161 sînt proporţionale cu dimensiunea parcării, atunci, parcajul din zona Uranus, fiind singurul care se află pe inelul principal de circulaţie, ar trebui să fie cel mai mare.
Probabil că definirea parcajelor “mici” la maxim 500 de locuri, ar trebui modificată prin scăderea numărului de locuri.
Tarifele crescute în centru şi o bună irigare a mijloacelor de transport alternativ ar trebui să reducă dramatic problema parcării pe străzile din nucleul centralul, astfel că argumentarea potrivit căreia, parcările de aici sînt necesare pentru absorţia maşinilor parcare pe trotuare

să nu mai fie valabilă.




În prezent pe reţeaua de străzi din PIDU sunt organizate o serie de parcări ad-hoc atât de către riverani ( în intervalul orar 19 - 07) cât şi de către personalul firmelor care au imobilele închiriate în zona (în intervalul orar 7-19). Astfel, s-a ajuns ca spaţiul rezervat pietonilor să dispară treptat, iar străzile sa aibă un aspect estetic precar. Prin proiectele din cadrul PIDU se doreşte eliminarea parcărilor ad-hoc de pe
reţeaua de străzi analizate. Locaţia parcărilor s-a analizat în funcţie de poziţia punctelor de atracţie ale zonei, accesabilitate, spații publice disponibile. Dimensionarea locurilor de parcare s-a realizat pe baza contorizării parcărilor ad-hoc existente.

Numărul locurilor de parcare depinde de zona de colectare a parcării. S-a dorit limitarea locurilor de parcare la maxim 500 locuri pentru a uşura managementul circulaţiei in zona.



Una din concluziile studiului de trafic este reprezentată că oricâte proiecte de infrastructură (lărgiri de străzii, penetraţii, pasaje, etc) s-ar executa în oraş, nu se poate realiza o decongestionare a zonei centrale decât pe termen scurt. Rezolvarea problemelor de trafic în zona centrală necesită regândirea strategiei de transport în Municipiul Bucureşti prin descurajarea traficului de tranzit și asigurarea unei regularităţii a liniilor de transport în comun. Finalizarea concretă a unor astfel de idei depăşește limita studiului înaintat pentru consultări publice.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

Rugăm ca etapizarea PIDU să fie mai aprofundată.
În acest moment etapizarea se referă doar la realizarea pistelor de ciclism şi a parcărilor (pp. 164-165), în PIDU existînd multe alte proiecte.


Etapizarea are în vedere realizarea proiectelor ce pot fi finanţate din fonduri structurale, urmate apoi de cele realizabile din fonduri proprii ale PMB. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte infrastructura, se propune într-o primă etapă realizarea sistemului de parcări, urmată de modificarea secţiunilor străzilor afectate de proiecte.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

Rugăm să fie studiată introducerea unui proiect care să ducă la constituirea unei structuri interinstituţionale de implementare şi monitorizare a PIDU.
Necesitatea acesteia apare la p. 163. Menţionăm că între instituţiile strategice publice şi private enumerate la pc. b al listei principalilor parteneri strategici pentru implementarea PIDU (p. 163) se pot număra şi Direcţa pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional a Municipiului Bucureşti şi Institutul Naţional al Patrimoniului.


Prin Dispoziţia Primarului General nr. 225/2011 a fost înfiinţată Unitatea de Implementare a Proiectului <>.

Observatorul Urban Bucuresti, Uniunea Arhitecţilor din România

Rugăm să fie publicate fişele proiectelor.
Documentul supus dezbaterii publice pe pagina web a PMB afirmă “La fiecare proiect în parte s-a făcut descrierea impacturilor pozitive şi negative.”
Aceste descrieri nu se află în documentul supus dezbaterii publice pe www.pmb.ro. La adresa www.centralbucuresti.ro se pot vedea descrieri doar pentru o parte din proiecte (cîteva exemple: la 14 noiembrie nu erau încărcate descrierile pentru Reconfigurare nod intremodal de transport in comun - Piata Rosetti, Restaurarea Hanului Solacolu, Biblioteca Nationala - reconfigurare spatiu public prin concurs de arhitectura). Chiar şi aşa, descrierile proiectelor încărcate pe această pagină web nu sînt structurate pe modelul impact pozitiv vs. impact negativ.


Fișele proiectelor propuse au fost realizate, însă în următoarea etapă acestea vor fi actualizate în urma consultării publice şi a consultării cu departamentele din interiorul PMB referitoare la fonduri, regim de proprietate, posibilităţi de achiziţie a terenurilor etc.

Platforma Bucuresti

Se doreşte transformarea străzii Arthur Verona în stradă pietonală


Se va analiza propunerea.

Ca principiu general, PIDU prioritizează pietonii si bicicliştii pe anumite trasee, dar nu exclude traficul auto. Este de evitat cazul Centrului Istoric, unde în lipsa traficului auto, etajele clădirilor nu sunt utilizate şi clădirile ajung într-un stadiu avansat de degradare.



Platforma Bucuresti

Parcările din centru: rezidenţii ar trebui să aibă prioritate în cumpărarea locurilor de parcare; populaţia din zonă nu va avea niciun avantaj deoarece zona va deveni foarte zgomotoasă.



Populaţia din zonă va beneficia de un mediu mai prietenos pentru pietoni, de un ţesut revitalizat, de un acces mai facil cu transportul public şi cu bicicleta, de servicii socio-culturale, de investiţii noi în zona în care locuiesc şi nu în ultimul rând de mai multa siguranţă în zonă.

Investitori

Managementul parcărilor existente: preţul locurilor de parcare este foarte mic pentru rezidenţi, care nu folosesc acele locuri (vezi cazul parcării de la Hotel Intercontinental), ci preferă să parcheze pe carosabil, foarte aproape de casă.


Acest lucru va fi rezolvat de reglementările ce trebuie impuse în zonă şi nu doar de prezenţa parcărilor.

Investitori

Utilizarea pe intervale orare a unui anumit spaţiu: anumite străzi trebuie utilizate diferit în timpul zilei faţă de timpul nopţii.


Aceste spaţii trebuie în primul rând amenajate pentru a oferi siguranţă şi flexibilitate.

Investitori

Limitarea accesului în centru


Acest lucru se poate face numai prin construirea Inelului median în etape, cu o bună planificare.

Investitori

Spaţiu verde: Nu există suficient spaţiu verde, trebuie acordate facilităţi pentru cei care le creează.


În primul rând este nevoie de un spaţiu public de calitate. Există spaţiu verde, poate nu chiar în centrul istoric (Bucureştiul nu este o excepţie în acest sens), însă acesta trebuie mai bine amenajat în unele cazuri, în special în ceea ce privește spațiul verde din domeniul privat. În acest sens, trebuie încurajate parteneriatele public-privat sau inițiativele private, inclusiv prin elaborarea unui set de măsuri de stimulare a creării de spații verzi.


Investitori

În PIDU trebuie pus mai mult accent pe dezvoltare durabilă




Proiectele incluse în PIDU vin în sprijinul unei dezvoltari durabile, a unui mediu socio-economic sănătos.

Site-ul www.centralbucuresti.ro


Transport integrat: recomandare - culoarele de autobuz trebuie sa fie comune cu pista de biciclete, exact cum sunt în alte capitale europene.


Situaţia descrisă în alte capitale Europene este o rezultantă a acceptării bicicletei ca mijloc alternativ de transport. Până şi pentru a se ajunge la această situaţie, trebuie în primul rând creată o cultură a bicicletei, iar participanţii la trafic trebuie să se obişnuiască cu prezenţa bicicliştilor în trafic.

Se consideră că acest lucru se poate face doar având, cel puţin într-o prima fază, piste exclusiv pentru biciclişti pe carosabil.




Site-ul www.centralbucuresti.ro

Proiect Cheiul Dâmboviţei: exploatarea cheiului Dâmboviţei este esenţială, toate primăriile de oraşe care sunt străbatute de o apă au folosit spaţiile pentru promenadă.


Mulţumim pentru apreciere.



Site-ul www.centralbucuresti.ro

Reconstrucţia podurilor pietonale trebuie să fie prioritară în acest Plan pentru reconectarea zonelor de interes din proiect.



Mulţumim pentru apreciere.




Site-ul www.centralbucuresti.ro

Monumentele istorice
recomandare - reinstalarea statuii lui I.C. Brătianu în Piaţa Universităţii şi pe cea a lui Lascăr Catargiu în Piaţa Romană; Reconstruirea Palatului Sturdza şi Hotelului Francez.


Vă rugăm detaliaţi propunerile.
Ambele situri menţionate (Palatul Sturdza şi Hotelul Francez) sunt ocupate cu alte clădiri (Palatul Victoria, respectiv Bancorex).

În ce fel vedeţi posibilă/ importantă reconstrucţia acestor obiective?





Site-ul www.centralbucuresti.ro


Ansamblu Dâmboviţa – Pod Mihai Vodă, pod pietonal şi pentru biciclişti şi parcaje subterane
recomandare - includerea unor elemente anti-vandalism şi grafitti întrucât, în lipsa acestora, construcţia ar fi în scurt timp de la înfiinţare acoperită de grafitti şi afişe.


Se va ține cont de recomandare.


Site-ul www.centralbucuresti.ro

Cheiul Dambovitei Unirii - Izvor - Splaiul Independenţei, de la Pod Unirii - Pod Izvor, refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre strada 11 Iunie
Proiectul de transformare a Dâmbovitei dintr-un canal într-o esplanadă este foarte binevenit. Consiliul General prin hotararea 113/2011 a adoptat indicatorii tehnico - economici pentru acoperirea cu panouri de vegetaţie a malurilor de beton, un proiect care însă nu se ocupa de crearea unor spatii publice care să pună în valoare râul, asa cum o face proiectul PIDU. Este necesară schimbarea proiectului CGMB.


Se va ține cont de corelarea celor două proiecte.


Site-ul www.centralbucuresti.ro

Parcare supraetajata automatizată - str. N. Tonitza 7-9
Vă rog să încercaţi descrierea proiectului care să încludă un număr aproximativ al locurilor din parcarea subterană şi un plan de localizare a acesteia. Un parcaj subteran care să atragă mai mult trafic în zonă nu este potrivit (în Piaţa Naţiunile Unite apar frecvent ambuteiaje).


Descrierea proiectului a fost încărcată pe site.


Site-ul www.centralbucuresti.ro

Parcul Izvor Haşdeu - Proiect de amanajare şi modernizare.
Este probabil cel mai frumos proiect propus pe www.centralbucuresti.ro. Este absolut necesar atât memoriei şi sănătăţii psihice a Bucureştiului, cât şi ca amenajare a parcului (acum cu prea puţină personalitate). Realizarea lui alături de alte proiecte pe axa Piaţa de Flori - Uranus MNAC - Lipscănie va conduce la recucerirea unui teritoriu în mentalul bucureştenilor.
În unele simulări suprafaţa mineralizată este poate prea mare.


Mulţumim pentru apreciere.


Site-ul www.centralbucuresti.ro

Piaţa Romană „pe covor” (Nod intermodal de transport Piaţa Romană)
Ideea proiectului, de a elibera un spaţiu public de amenajările redundante şi de a-i adauga alte funcţiuni componentei de tranzit, inerente (a se vedea gradenele) este foarte bună. Sper ca municipalitatea să nu deformeze ulterior proiectul prin comasarea acestuia cu un altul din zonă, studiat de ea în trecut, de realizare a unui pasaj auto pe direcţia Bd. Dacia (proiect de pasaj pe care îl consider inoportun).


Mulţumim pentru apreciere.

Site-ul www.centralbucuresti.ro

Pod Pietonal şi ciclist în Parcul Izvor şi Curtea MNAC
Proiectul va contribui în mod semnificativ la atingerea obiectivului general propus. Cred că zona are nevoie de un landmark de arhitectură contemporană, în acest sens simulările ar putea fi mai mult studiate.


Mulţumim pentru apreciere, se va studia soluţia propusă.

Site-ul www.centralbucuresti.ro

Podul Calicilor - Ansamblu Urban Domniţa Balaşa şi parcaj subteran. Amenajare urbană Palatul de Justiţie
Vă rog să completaţi descrierea proiectului cu un număr aproximativ al locurilor din parcarea subterana şi cu un plan de localizare a acesteia. Un parcaj subteran care să atragă mai mult trafic în zonă nu este potrivit (pe splai şi Bd. Unirii apar în mod frecvent ambuteiaje).


Întreaga strategie PIDU propune parcări de mici dimensiuni tocmai pentru a descuraja traficul auto. Interesul nu este de a atrage trafic auto, ci doar de a oferi o posibilitate de parcare decentă rezidenţilor şi celor care folosesc oricum automobilul personal pentru deplasare.

Puteţi vedea în acest sens partea de studiu de trafic din PIDU.



Site-ul www.centralbucuresti.ro

Restaurarea Hanului Solacolu
Restaurarea ar fi un semnal absolut necesar al intenţiilor municipalităţii într-o zonă teoretic protejată, cu clădiri în stare fizică proastă. Aceeasi necesitate acută este si în cazul unui alt obiectiv propus a fi restaurat prin PIDU, Hala Matache.


Mulţumim, vom lua in considerare.

Site-ul www.centralbucuresti.ro

Restaurarea Palatului Voievodal Curtea Veche
Este imperios necesara reabilitarea Palatului Curtea Veche. Unul din principiile arheologiei este lasarea sansei generatiior viitoare (care poate vor gândi altfel, care vor avea o altă tehnologie pentru cercetare) a unor locuri nederanjate de explorarea arheologică făcută astăzi. Încercarea de a face o cercetare exhaustivă la Curtea Veche este dăunătoare. Din textul de prezentare a proiectului nu sunt acord cu punctul referitor la descărcarea de sarcină arheologică a terenului. Partea desenată a proiectului arată faptul că acesta se află într-un stadiu avansat de elaborare. Data fiind importanţa obiectivului, consider necesară realizarea unui concurs (a se vedea concursul pentru Hanul Gabroveni)


Nu se poate organiza un alt concurs de soluţii întrucât acest proiect face obiectul contractului de realizare PIDU. Vom ţine seama de observaţiile dumneavoastră.

Site-ul www.centralbucuresti.ro

Spatii recreative prin amenajarea şi modificarea spaţiilor publice din curtea şi vecinătatea liceului Dinu Lipatti
Într-adevăr, intervenţiile asupra liceelor ar trebui să fie mai ample prin crearea unor spaţii destinate comunităţii şi promovarea organizării unor evenimente în ele. Ar trebui să existe activităţi principale care să se lege direct de acest obiectiv. Modificarea şi schimbarea sistemului de garduri să nu afecteze gardul din str. Principatele Unite.

Mulţumim pentru sugestie.

Asociaţia Nea Caliţa

Restaurarea şi revitalizarea Palatului Bibescu
Asociaţia doreşte să o transforme în „Casa Negustorului” cu toate obiceiurile culturale, istorice şi spirituale a castei negustorilor


Este o propunere foarte bună. În măsura în care se identifică un spaţiu public adecvat, aflat în proprietatea PMB, se poate include această propunere în lista de proiecte individuale prin care PIDU va fi implementat.

Asociaţia Nea Caliţa

Restaurarea şi revitalizarea Palatului Dimitrie Ştirbei
Asociaţia doreşte ca în acest spaţiu sa se organizeze târguri care vor cuprinde expoziţii meşteşugăreşti, manifestări culturale, tipografie cu manifestările şi reclamele negustoreşti, cu sărbătorile şi hramurile româneşti, devenind loc de referinţă, vizitat de toată Europa


Propunerea dumneavoastră se încadrează în tipul de proiecte promovate de PIDU. Singura dificultate constă în disponibilitatea bugetului necesar pentru achiziţia acestui imobil, având în vedere că se află în proprietate privată. Chiar daca această iniţiativă poate fi considerată oportună din punctul de vedere al strategiei PIDU, trebuie să fie luat în considerare faptul că nu se pot finanța proiecte asupra unor imobile aflate în proprietate privată.

Asociaţia Nea Caliţa

Restaurarea şi revitalizarea clădirii de patrimoniu Bumbeşti Zahana
Asociaţia doreşte să refaca istoria tuturor cârciumilor vechi, locantelor de altădată şi pivniţelor cu vinuri


Propunerea dumneavoastră se încadrează în tipul de proiecte promovate de PIDU. Singura dificultate constă în disponibilitatea bugetului necesar pentru achiziţia acestui imobil, având în vedere că se află în proprietate privată. Chiar daca această iniţiativă poate fi considerată oportună din punctul de vedere al strategiei PIDU, trebuie să fie luat în considerare faptul că nu se pot finanța proiecte asupra unor imobile aflate în proprietate privată.

Asociaţia Nea Caliţa

Restaurarea şi revitalizarea Hanului Nicola



Propunerea dumneavoastră se încadrează în tipul de proiecte promovate de PIDU. Singura dificultate constă în disponibilitatea bugetului necesar pentru achiziţia acestui imobil, având în vedere că se află în proprietate privată. Chiar daca această iniţiativă poate fi considerată oportună din punctul de vedere al strategiei PIDU, trebuie să fie luat în considerare faptul că nu se pot finanța proiecte asupra unor imobile aflate în proprietate privată.

Asociaţia Nea Caliţa

Refacerea Bazarului Bucureştilor
Readucerea în timp şi spaţiu a spiritului reprezentativ negustoresc al brutarilor şi covrigarilor, al băcăniilor si metelarilor, al măcelăriilor şi pescarilor, ce pot fi refăcute în vechile locaţii din Strada George Georgescu nr. 23, 25, 31, 34


Este o propunere foarte bună. În măsura în care se identifică un spaţiu public adecvat, aflat în proprietatea PMB, se poate include această propunere în lista de proiecte individuale prin care PIDU va fi implementat.

Muzeul Ţăranului Român

Introducerea conceptului de „Triunghi al Muzeelor” în strategia PIDU
Dorim ca în unul dintre proiectele propuse în PIDU Zona Centrală - Reabilitarea Pieţei Victoriei – să fie integrat nou concept de „Triunghi al Muzeelor”, care priveşte spaţiul dintre trei muzee: Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa şi Muzeul Naţional de Geologie.
Cele trei muzee au iniţiat, printr-un parteneriat, crearea unui spaţiu public comun denumit „Triunghi al Muzeelor”, zonă pe care o considerăm polul cultural cel mai important din Piaţa Victoriei. Este necesar ca această zonă să fie conectată la reţeaua de transport în comun, sistemul de parcare şi de fluxuri pietonale, la funcţionalitatea Pieţei Victoriei în general.

Propunerea dumneavoastră va fi luată în considerare, astfel încât în zona definită în PIDU ca Piaţa Victoriei să fie cuprins şi spaţiul public delimitat de arealul celor 3 muzee.

OAR

Cum a fost delimitată zona? De ce nu a fost inclusă zona Bucureşti – Buzeşti




Deşi arealul Gării de Nord nu a făcut parte din Zona de Acţiune Urbană propriu-zisă a PIDU, ea este tratată ca una din principalele zone de influenţă a PIDU, motiv pentru care este inclus în strategie un concurs internaţional de soluţii exact pentru această zonă, cu precădere Piaţa Gării de Nord, precum şi reconfigurarea spaţiului public în zona Căii Griviţei şi reconversia cinematografului Dacia într-un centru comunitar.

Menţionăm că zona Gării nu a fost inclusă iniţial în ZAU şi din cauza incertitudinii privind proiectul axei Buzeşti-Berzei, care are la bază documente aprobate prin Hotărâre a Consiliui General al Municipiului Bucureşti si Hotărâre de Guvern.

În afară de acest Plan Integrat pentru zona centrală a oraşului, există o strategie a Bucureştiului care tratează întreg oraşul şi care integrează proiectele propuse pentru zona centrală.


OAR

Se poate lua în considerare un inel mai central decât cel existent?


Având în vedere configuraţia actuală a Zonei Centrale şi a MasterPlanului de circulaţie aprobat în anul 2007 si reactualizat în 2010, o astfel de soluţie nu există şi PIDU nu a luat în considerare o astfel de variantă.

Asociaţia Frontului Negustoresc Obor

Propunere la PIDU privind oranduirea unor piete:
Piata Unirii

1.Limitarea traficului auto pana la interzicerea lui in interiorul zonei, poate asigura o schimbare de perceptie si redefinirea pietonilor in locuitori sensibili la viata metropolei.

2.Parcul ar trebui sa devina accesibil, sa fie o gazda a unor evenimente culturale ample avand asigurat accesul cetatenilor prin multiplele statii de Metrou, de transportul in comun si de parcarea de la Magazinul Unirea.

3.In imediata apropiere este necesara refacerea vechii piete publice. Putem veni cu nenumarate dovezi si argumente juridice, insotite de considerentele economice privind dezvoltarea unei strategii de marketing pentru refacerea pietei publice din zona, careia se cuvine sa-i redam vechea denumire de Piata Bibescu Voda.


Pietele publice

Pentru o mai buna functionare a acestora sunt necesare atributii si functiuni noi in piete cu rezervare de locatii cum ar fi:

1.Eliminarea politiei locale din piete, dovedit obedienta si ineficenta. Se impune asigurarea unui post de politie permanent pentru siguranta si ordine.

2.Directorul pietei are un rol deosebit de important si dorim sa se acorde o atentie sporita pregatiri profesionale a acestuia. Principala preocupare a acestuia o constituie mentinerea vadului comercial prin atragerea producatorilor si nu distrugerea lui in vederea privatizarii. Prezenta sa permanenta in piata necesita un punct de lucru permanent.

3.Asociatiile de comercianti, respectate si incurajate in promovarea unor activitati caritabile, pot fi ajutate in baza unei publicitati pozitive, cum se practicau in trecut la Hramurile negustoresti. Mentionam ca si In Pietele Regina Maria si Matache Macelaru existau sectiuni active ale Sfatului Negustoresc. Asociatiile au nevoie de un sediu in apropiere.

4.Pentru pietele publice, in conditiile unei metropole, noile planuri pot prevede marirea suprafetelor. Suprafetele de depozitare devin necesare, pot fi subterane si in zona trebuiesc gasite solutii de cazare si parcare. Altfel producatorii nu mai sunt tentati sa vina in Bucuresti si populatia ramane fara libera concurenta, la dispozitia intermediarilor.

5.Pastrarea profilului fiecarei piete, dar modificata strategia de aprovizionare cu marfa in baza contractelor de inchiriere cu termene clare de minim un an. Pietelor publice trebuie sa li se asigure un spatiu suplimentar pentru organizarea de expozitii cu vanzare. Cu sprijinul primariilor de sector se pot realiza contacte cu primarii comunelor limitrofe unde se cultiva produse agro-alimentare.

6.Primarii impreuna cu asociatiile comerciantilor pot accesa si programe europene, prin care pietele publice pot fi cu mult mai atractive decat cele private. Astfel reusim sa-i dezvoltam si populatiei interesul pentru sustinerea pietelor publice.


Pietele Volante

Daca in acest proiect se va accepta revenirea la piata publica, traditional-romaneasca a Pietei Bibescu Voda atunci putem considera ca ar fi suficiente intre 5 si 7 piete volante

Ca model de piata volanta, care rezista desi nu are indeplinite toate criteriile, este cea de la intersectia dintre strada Sfanta Vineri cu Calea Mosilor care functioneaza vinerea, sambata si duminica. In aceasta piata din sectorul 3 vin producatorii din comunele Baleni Sarbi si Baleni Romani renumiti pentru seriozitate si calitatea legumelor. Ulterior au venit si producatorii de mere de la Voinesti.

Consideram ca o piata volanta ar trebui sa respecte urmatoarele criterii:

1.Aplicarea strategiilor similare cu cele folosite in pietele volante din Europa.

2.Folosirea unor panouri permanente, tip mercurial in care sa se precizeze zilele si orele de functionare, cine sunt producatorii si intermediarii fideli. Este necesara o publicitate insistenta pe caracterul permanent al programului si locatiei pietei volante.

3.Locatia pietelor volante trebuie stabilita in conformitate cu planurile de urbanism general, cu consultarea asociatiilor comerciantilor si a consumatorilor, potrivit H.G.nr. 348/2004 (art.4 alin.2).

4.Este necesara o alta programare a zilelor de functionare a pietelor volante. O familie de regula face cumparaturile joia si vinerea. Mancarea se gateste sambata. Duminica este sarbatoare. Se merge la biserica. Apoi se serveste masa traditionala de sarbatoare.

Se mai fac cumparaturi si martea dupa terminarea alimentelor consumate sambata si duminica. Singurii care au alt program sunt pensionarii. Acestia insa prefera pietele clasice si nu le sunt afectate interesele.

5.Cu sprijinul primariilor se pot realiza contacte cu primarii comunelor limitrofe ce au producatori. Pentru inceput pana la formarea vadului comercial sunt necesare contracte de inchiriere cu taxe cat mai mici, care sa asigure celor care formeaza vadul o continuitate atractiva a activitatii comerciale

6.Sunt necesare: alimentarea cu apa, existenta canalizarii si depozitarea provizorie a gunoiului, locuri de parcare disponibile in imediata apropiere a pietei volante.


Vă mulţumim pentru propunerile dumneavoastră privind Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – Zona Centrală. Acestea vor face parte din strategia PIDU revizuită, alături de celelalte propuneri primite în timpul Consultării Publice.

Propunerile dumneavoastră sunt foarte interesante, iar o parte dintre ele sunt cuprinse deja în strategia actuală PIDU. De exemplu, reamenajarea Pieţei Unirii şi transformarea ei din sens giratoriu în piaţă publică este prioritară în strategia PIDU. Dorim ca piaţa să fie gândită ca un spaţiu activ pentru diverse manifestări ale Bucureştiului gen târguri şi festivaluri culinare. Am preluat propunerile şi le vom introduce în tema concursului de arhitectură care se va desfăşura pentru reabilitarea Pieţei Unirii, astfel încât sa vină cu soluţii viabile şi să fie în consens din punct de vedere arhitectonic.

În ceea ce priveşte a doua propunere - pieţele publice - Piaţa Amzei, Piaţa Matache şi Piaţa de Flori, acestea sunt parte dintr-un proiect care va avea soluţii de reabilitare. Din analizele PIDU reiese nevoia organizării a mai multor pieţe volante în zonă şi această temă este luată în considerare de către Primărie. În faza a doua, de definire a tipurilor de intervenţie, se va încerca identificarea şi programarea unor astfel de spaţii, care să fie corect dimensionate şi cu infrastructură adecvată.


Etapele consultării publice


  1. Lansare oficială a Planului Integrat de Dezvoltare Urbană – Zona Centrală


Locaţie: Sediul Primăriei Generale a Municiupiului Bucureşti

Data: 21 septembrie 2011



Yüklə 333,48 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə