Raport săPTĂMÂnal energie, 17-23 August 2015



Yüklə 39,04 Kb.
tarix17.08.2018
ölçüsü39,04 Kb.
#71703

RAPORT SĂPTĂMÂNAL ENERGIE,

17-23 August 2015

17 august, Zf.ro: Petrom vs. Rompetrol, etapa pe rafinare. Petromidia iese din pierderi, iar Petrobrazi şi benzinăriile generează mai mult profit decât rezervele de petrol

Cele mai mari două rafinării din România, Petromidia, controlată de kazahii de la KazMunayGas, şi Petrobrazi, singura unitate de procesare a petrolului rămasă în portofoliul Petrom, au bifat rezultatele semnificativ mai bune în prima jumătate a anului, ambele capacităţi beneficiind de o revenire spectaculoasă a marjelor pe fondul ieftinirii materiei prime şi al creşterii consumului, dar la nivelul rezultatelor se remarcă diferenţe majore.

Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, a finalizat în vara anului trecut un program de investiţii de 600 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi. Deşi în urma finalizării investiţiilor, care s-au derulat în perioada 2010-2014, capacitatea de rafinare a unităţii a scăzut de la 4,5 milioane de tone la 4,2 milioane de tone, structura rafinăriei s-a modificat astfel încât producţia de motorină a crescut de la 0,9 milioane de tone la 1,5 milioane de tone.

Acest lucru a poziţionat mai bine unitatea pentru cererea din România în care 75% din consum reprezintă motorină.



18 august, gazetadedimineata.ro: Extracția de huilă în scădere. Crește însă producția de cărbune și importurile

Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primul semestru al acestui an, 2,229 milioane tone echivalent petrol, fiind cu 3,4% (73.800 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

Astfel, centralizarea datelor arată că producţia de cărbune net a crescut cu 3,4% în primul semestru din 2015. Importurile s-au majorat și ele cu 43,3%

În perioada menţionată, România a importat 248.500 tep cărbune net, cu 75.100 tep (43,3%) mai mult comparativ cu cantitatea importată în ianuarie – iunie 2014.

În timp ce raportările INS arată că a crescut producția de cărbune, producția de huilă este în descreștetre totală. Minele viabile din cadrul CEH abia produc zilnic 3500 de tone de huilă, cantitate care nu s-a înregistrat niciodată. Din cauza lipsei pentru inevstiții în echipamente, dar și în deschiderea unor noi fronturi de muncă, există posibilitatea ca producția de huilă să scadă și mai mult în perioada următoare. Minerii nu au cu ce lucra, inspectorii ITM recunoscând și ei că există lipsuri mari în subteranele din Valea Jiului.

”Deşi în ultimii ani producţia naţională de huilă a avut o tendință descrescătoare, România ocupă locul 7 între producătorii de huilă din ţările membre ale Uniunii Europene.  Şi la nivelul Uniunii Europene producţia de cărbuni superiori s-a redus cu 12% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, de la 128,5 milioane tone la 113,7 milioane tone.  (…) Începând cu anul 2018, Divizia Minieră a Complexului Energetic Hunedoara va rămâne singurul producător de huilă din România. Oferta de huilă la nivelul actualilor producători din România este mai mică decât cererea, iar gradul de asigurare la nivelul actual de producție (1,5 mil tone anual) este de 36 ani”, se arată în strategia energetică întocmită pe mandatul lui Răzvan Nicolescu.

Deși huila ar ajunge pentru încă cel puțin 36 de ani, așa cum rezultă din strategia energetică întocmită pe mandatul ministrului Răzvan Nicolescu, strategie ce a fost aruncată la gunoi pe mandatul lui Andrei Gerea, statul român nu dă semne că este interesat să își valorifice această resursă. Costurile de extracție sunt ridicate pentru că de 20 de ani nu s-a investit în acest sector, iar statul a fost aplicat numai pe închidere nu și pe dezvoltare. Așa se face că în 2015 s-a ajuns ca minele din Valea Jiului să nu poată produce huila necesar funcționării, pe timp de vară, a celor două termocentrale: Mintia și Paroșeni.

Guvernul cere divizare CEH, nu oferă sprijin și nici soluții pentru activitatea minieră, ceea ce însemnă că minele din cadrul structurii se vor închide și ele.



19 august, gazetadedimineata.ro: Fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, atac la Guvernul Ponta: Siguranța sistemului energetic național – o necunoscută

Deputatul PNL Lucian Bode atacă Guvernul Ponta pe tema siguranței sistemului energectic naționale, precizând că Executivul n-a luat măsurile necesare pentru a consolida acest domeniu. Fostul ministru al Economiei, Lucian Bode, este de părere că Guvernul neglijează importanța termocentralelor pe cărbune, mai ales în zilele de secetă profundă, dovedindu-se rolul acestora în ultimele săptămâni.

Fostul ministru al Economiei afirmă că în 2012, an în care Hidroelectrica a activat de două ori clauza de forţă majoră din cauza secetei, termocentralele au livrat în sistemul energetic naţional (SEN) 55,8% din întreaga cantitate de energie produsă în România.

”Ce se întâmplă când nu bate vântul şi e secetă? Cam ceea ce sa întâmplat în lunile precedente şi ce s-a întâmplat cu câţiva ani în urmă: hidrocentralele nu mai produc decât foarte puţină energie, eolienele mai mult stau, iar Cernavodă se închide, pentru că nu e destulă apă de Dunăre şi apar probleme la răcirea reactoarelor. În zile de secetă profundă s-a văzut cât de importante sunt termocentralele pe cărbune! Complexul Energetic Oltenia livrează, aproape constant, 50.000 MWh pe zi, iar Complexul Energetic Hunedoara – până la 6.500 MWh/zi, în timp ce eolienele au ajuns să producă 44 MWh/zi. Singurii producători ce pot livra indiferent de condiţiile meteorologice şi pe care se poate baza economia naţională rămân termocentralele pe cărbune. Practic, este vorba de siguranţa sistemului energetic naţional şi, în consecinţă, de securitatea naţională a României”, a spus Lucian Bode, potrivit psnews.ro.

Fostul ministru afirmă că marile ţări occidentale şi-au anunţat intenţiile: Germania se va baza pe gaze naturale, Franţa – pe nuclear, SUA – pe „un coş” în care gazele de şist şi cărbunele vor avea un loc esenţial. Dintre ţările europene ex-comuniste doar Polonia şi-a anunţat intenţia – de a nu renunţa la cărbune.

”România, în schimb, încă nu ştie ce vrea! De fiecare dată când sunt întrebaţi, reprezentanţii Guvernului Ponta spun că poziţia României la COP 21 (cea mai importantă reuniune internaţională din ultimii ani legată de domeniul schimbărilor climatice-n.r.) va fi cea a Uniunii Europene. Dar cine împiedică Guvernul Ponta să aibă o poziţie în cadrul UE?! Ce face Cabinetul Ponta pentru a asigura livrările de energie electrică în condiţii limită? Absolut nimic! Nici măcar o strategie energetică naţională, adaptată condiţiilor actuale. Marii producători de energie pe bază de cărbune sunt unul în pragul falimentului (Complexul Energetic Hunedoara), iar celălalt – „cu un picior în groapă” (Complexul Energetic Oltenia). Fără să mai punem la socoteală problemele sociale, având în vedere că în aceste complexuri lucrează aproximativ 25.000 de angajaţi”, continuă fostul ministru al Economiei.

Bode spune că România trebuie să aibă o poziție fermă la COP21, opinia PNL Iar opinia fiind aceea că NU SE POATE RENUNŢA LA CĂRBUNE, mai ales că avem rezerve pentru câteva zeci, dacă nu sute de ani, ceea ce înseamnă siguranţă în aprovizionare.

România nu are nici la acest moment o strategie energetică națională, actualul ministru al Energiei, Andrei Gerea, declarând pentru GDD, că se lucrează la caietele de sarcini.



20 august, Capital.ro: Petrolul se prăbuşeşte! Este la o distanţă de câţiva cenţi să scadă sub 40 de dolari barilul

Cotaţiile petroliere au ajuns la noi minime istorice. Petrolul West Texas Intermediate s-a prabuşit rapid, pierzând miercuri peste 5%, ajungând la nivelul de $ 40.45 dolari.

Minima istorică a fost stabilită la 40.40 dolari. Scăderea bruscă a cotaţiilor petrolului vine după raportul săptămânal al Energy Information Administration, care arată că stocurile de ţiţei au crescut cu 2,6 milioane de barili săptămâna trecută, deși producția a scăzut.

Stocurile de petrol rămân în această perioadă la cel mai înalt nivel înregistrat în ultimii 80 de ani.

Prețurile la petrol au scăzut cu aproximativ 30% în ultimele săptămâni după ce piețele continuă să lupte cu surplusurile, iar raportul de miercuri arată că această problemă este departe de a fi rezolvată curând.

21 august, agerpres.ro: Enel va lua în scurt timp o decizie cu privire la vânzarea diviziei sa din Slovacia

Grupul chinez China National Nuclear Corporation (CNNC) ar urma să prezinte, până la finele acestei luni, o ofertă angajantă pentru pachetul majoritar de acţiuni pe care grupul italian Enel îl deţine la compania slovacă de utilităţi Slovenske Elektrarne, a declarat joi ministrul slovac al Economiei, Vazil Hudak, transmite Reuters.

Enel

Enel a scos la vânzare, anul trecut, participaţiile sale la companiile din Slovacia şi România în cadrul unui plan destinat reducerii datoriilor pentru a putea susţine investiţiile şi dividendele. Recent, însă, Enel a hotărât să oprească procesul de vânzare a activelor sale de distribuţie din România, dar a decis să continue cu vânzarea activelor Enel din Slovacia.



În prezent, există doi candidaţi oficiali la preluarea pachetului de 66% din acţiunile Slovenske Elektrarne deţinute de Enel: un consorţiu compus din MVM Group şi MOL precum şi compania Energeticky a prumyslovy holding (EPH), controlată de omul ceh de afaceri Daniel Kretinsky.

'China National Nuclear Corporation (CNNC) este şi ea interesată şi derulează procedurile de due diligence urmând să-şi prezinte oferta către Enel la finele lunii august. Ne aşteptăm ca Enel să se decidă asupra unui partener preferat. După informaţiile mele acest partener ar urma să fie selectat la finele lunii august sau la începutul lunii septembrie', a declarat Vazil Hudak.

Vânzarea activelor Enel face parte dintr-un program mai larg de vânzări de active în valoare de şase miliarde de euro, început în 2013, şi care vizează reducerea datoriilor Enel. Până în prezent, acest program a generat suma de 1,6 miliarde de euro. Activele din Slovacia, împreună cu alte active non-strategice, ar urma să contribuie cu peste 4,4 miliarde de euro la acest program.

În România, Enel deţine 64,4% în Enel Distribuţie Muntenia şi Enel Energie Muntenia, 51% în Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea şi Enel Energie şi 100% din acţiunile Enel România. Aceste companii care gestionează o reţea de 91.000 de kilometri ce distribuie aproximativ 14 TWh pe an (cu o cotă de piaţă de 34%), care vând aproximativ 9 TWh/an unui număr de aproximativ 2,6 milioane clienţi, dintre care 2,4 milioane sunt clienţi rezidenţiali (aproximativ 20% din piaţa de retail) şi 200.000 sunt companii.



21 august, hotnews.ro: Pretul petrolului, pe cale sa consemneze cele mai multe saptamani consecutive de scadere din 1986 si pana acum

 Preturile americane ale petrolului se pregatesc pentru ce-a de-a opta saptamana consecutiva de scaderi, cea mai lunga perioada de corectii din 1986 si pana acum, dupa ce datele privind scaderea activitatii manufacturiere au ingrijorat investitorii in privinta sanatatii economice a celui mai mare consumator de energie din lume.

Activitatea din fabricile chinezesti a consemnat cea mai abrupta reducere din ultimii sase ani si jumatate in august in conditiile in care cererea interna si la export a slabit ridicand semne de intrebare privind consumul de titei al tarii.

Cotatiile petrolului sunt la minimelor ultimilor sase ani si jumatate, cele pentru "US Crude” fiind aproape de cea mai lunga serie de scaderi saptamanale din ultimii 29 de ani.

“Piata este blocata in acest neobosit trend descrescator”, a declarat Reuters Robin Bieber, director al firmei de brokeraj londoneze PMV Oil Associates.

La sfarsitul anului 1985 au scazut de la nivelul de 30 de dolari pe baril pana la 10$/baril in cinci luni in conditiile in care OPEC crescuse productia pentru a-si mentine cota de piata deoarece tari non-OPEC isi majorasera si ele extractiile.

“US Crude” cu livrare in octombrie a scazut cu 25 de centi pana la 41,07$/baril.

22 august, digi24.ro: Complexul Energetic Oltenia, garanţii fără acoperire: Prejudiciul estimat este de două milioane de euro

Complexul Energetic Oltenia a primit garanţii fără acoperire, în valoare de 780.000 de euro, depuse de o firmă care a câştigat un contract cu Complexul. Conducerea companiei de stat a vrut să execute garanţia după ce a constatat că firma nu a respectat înţelegerea, însă în cont nu mai este niciun ban. Contractul este unul controversat, iar Curtea de Conturi estimează că, în urma lui, Complexul Enegetic a pierdut două milioane de euro.

Contractul dintre Complexul Energetic Oltenia şi BVA Coal, o firmă de apartament din Constanţa, a fost încheiat la sfârșitul anului trecut și prevedea cumpărarea a peste un milion de tone de cărbune. Prețul era de 13 de euro pe tonă, mai mic decât costul de producție, după cum a stabilit Curtea de Conturi. BVA Coal vindea mai departe cărbunele în Serbia, cu 35 de euro pe tonă.

„Ar fi trebuit să fie 1,2 milioane de tone. Din păcate, după ce s-au luat aproximativ 500.000 de tone s-a sistat din motive pe care nu le cunoaştem”, a spus Laurenţiu Ciurel, director CEO.

Răspunsul firmei a venit prin avocaţi.

CE Oltenia nu a reuşit să ne pună la dispoziţie, zilnic, cantitatea de până la 10.000 de tone de cărbune tip energetic, la granulaţia de 0,60, aşa cum a fost contractată. Practic, ne-au înşelat la momentul în care s-a semnat contractul că vor fi în stare să ne asigure cărbune energetic la granulaţia solicitată”, a declarat Briggita Niţoi, avocatul BVA COAL.



Contractul s-a încheiat în pe 30 aprilie anul acesta, după ce numai jumătate din cantitatea de cărbune a fost livrată. Complexul Energetic consideră că este vina partenerului şi a decis, după apropae patru luni, să încaseze garanţia de 780.000 de euro depusă de acesta la câştigarea contractului.

„La momentul respectiv, executăm garanțiile acestei firme. Păi e o firmă de apartament. Nouă ne-a pus la dispoziţie nişte bilete la ordin. Astea nu au nicio valoare”, a spus Laurențiu Ciurel, directorul CEO Oltenia.



Până la urmă, biletele nu au avut nicio valoare, pentru că firma din Constanţa a golit contul în care depusese banii. În plus, a dat în judecată compania de stat.

Cu doar o zi înainte de data la care Complexul Energetic Oltenia ar fi putut executa garanţia de 780.000 de euro depusă de BVA Coal, avocaţii firmei au apelat la magistraţii Tribunalului Gorj. Mai exact, au cerut instanţei să stabilească dacă, potrivit contractului, CEO are dreptul să intre în posesia garanţiei. În lipsa unui răspuns afirmativ al judecătorilor, societatea anunţă că nu va pune la dispoziţia Complexului suma respectivă.



În luna mai, un raport al Curţii de Conturi a stabilit un prejudiciu de aproape două milioane de euro pentru CEO, provocat de acest contract.

„Pe durata cât el s-a desfăşurat, Complexul Oltenia a făcut din el un profit care poate fi arătat de 500.000 de euro. Atât am câştigat”, a spus directorul CEO.



Modul în care BVA Coal a obținut contractul ridică multe semne de întrebare. Înființată în octombrie 2014, a participat după doar o lună și jumătate la licitația organizată de Complexul Energetic. N-a avut succes, dar procedura a fost reluată și societatea, care nu avea niciun angajat la acea dată, a fost declarată câștigătoare.

Începând din aprilie anul acesta, unul dintre acţionarii societăţii este Iacob Oniga, condamnat în 1999 pentru omor. Contractul dintre Complexul Energetic Oltenia şi BVA Coal este verificat şi de procurorii DNA, care au început urmărirea penală in rem, pentru infracțiunea de abuz în serviciu.




23 august, agerpres.ro:
Aproape 3.100 de cazuri de sustrageri din instalațiile de gaze sau energie electrică gestionate de E.ON Distribuție

Aproximativ 3.100 de cazuri de intervenții neautorizate asupra instalațiilor de gaze naturale sau energie electrică în scopul consumului fraudulos au fost constate pe parcursul acestui an de echipele specializate ale E.ON Distribuție România, care au efectuat controale vizând depistarea sustragerilor din rețelele de distribuție, a declarat duminică pentru AGERPRES Corneliu Zaiț, purtător de cuvânt al companiei.

Potrivit acestuia, 700 de ilegalități au fost semnalate în domeniul gazelor naturale, iar 2.382 în domeniul energiei electrice, prejudiciul total aferent fiind estimat la peste 8 milioane de lei.

"Cantitățile sustrase astfel, cifrate la aproximativ 25 GWh, ar fi fost suficiente pentru a asigura funcționarea timp de aproape patru ani a celui mai mare spital de urgențe din Moldova", a precizat Corneliu Zaiț.

Statistica E.ON Distribuție România relevă faptul că anul trecut, furturile de gaze și energie electrică au generat companiei un prejudiciu de 22,5 milioane de lei, numărul cazurilor identificate fiind de aproximativ 6.000, iar cantitatea sustrasă a fost de cca. 57 GWh.

Corneliu Zaiț a afirmat că sustragerile energetice constatate s-au efectuat prin modificarea unor componente din instalațiile de gaze naturale sau energie ori prin realizarea de improvizații.

"Intervențiile neautorizate expun pericolelor de incendii, explozii sau electrocutări atât persoanele care comit asemenea fapte, cât și cele care se află în vecinătate. Totodată, consumatorii sunt afectați direct, prin întreruperea alimentării cu gaze naturale sau energie electrică", a mai spus purtătorul de cuvânt al E.ON Distribuție.

Potrivit legislației în vigoare, intervențiile asupra echipamentelor de măsură a consumului de gaz sau energie electrică în scopul înregistrării unui consum mai mic reprezintă furt calificat, infracțiune prevăzută și sancționată ca atare de Codul Penal.

"Tocmai de aceea colaborăm strâns cu instituțiile statului pentru identificarea acestor situații. Este atât în interesul consumatorilor onești, cât și al companiei, ca orice consum fraudulos să fie descoperit, dovedit și pedepsit conform legilor în vigoare. În context, consumatorii nu trebuie să accepte 'ofertele' venite din partea anumitor persoane și să nu permită accesul acestora la instalațiile de gaze naturale sau energie electrică în vederea efectuării unor modificări de orice natură, menite să împiedice înregistrarea cantităților reale de gaze naturale sau energie electrică consumate", a mai spus Corneliu Zaiț.

În prezent, pe rolurile instanțelor băcăuane se află în derulare un proces în care persoane din conducerea filialei E.ON Moldova, dar și specialiști din cadrul companiei sunt acuzați că în complicitate cu patroni de firme au contribuit la comiterea de sustrageri de curent electric.



Pagina din

Kataloq: wp-content -> uploads -> 2015

Yüklə 39,04 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə