Raportul de analiză
Yüklə 0,84 Mb.
|
|
INTRODUCERE Activitatea judecătorului reliefează faptul că acesta, pe lângă inteligenţă şi aptitudini înnăscute, trebuie să posede o cultură multidisciplinară, o educaţie profesională de excepţie, întrucât magistratura nu este o funcţie, iar magistratul nu-i un simplu funcţionar, ci un „misionar” pus în serviciul adevărului descoperit prin actul de justiţie. Stabilirea adevărului este o misiune extrem de dificilă pentru judecător, aceasta este deopotrivă o misiune pământeană, ce ţine de materialitate, dar şi una divină, ce ţine de conştiinţă şi spiritualitate. De aceea, cei ce o reprezintă, prin însăşi faptele acestora de zi cu zi, trebuie să fie cei mai integri, cei mai înţelepţi şi luminaţi, însă şi cei mai respectaţi, pentru ca legea să o interpreteze în limita şi spiritul ei, cu o imparţialitate de necontestat. Realizarea acestui scop permite îndeplinirea valenţelor de serviciu public ale justiţiei, şi implicit, restabilirea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, prin transmiterea către societate a unei viziuni coerente asupra sistemului judiciar. O justiţie eficientă şi eficace, aptă să genereze un act de justiţie corect, transparent, desfăşurat în termen rezonabil şi la un cost accesibil cetăţenilor şi statului este dezideratul pe care şi-l propune orice persoană implicată în înfăptuirea actului de justiţie. An de an, instanţele judecătoreşti obişnuiesc să aducă în faţa prestigiosului auditoriu rezultatele muncii acestora cu realizările care au adus un plus de valoare instanţei şi neîmplinirile care au întârziat realizarea proiectelor propuse. Şedinţele tradiţionale de analiză a activităţii desfăşurată de instanţele de judecătoreşti, se desfăşoară, în acest început de an, într-un context în care s-ar putea spune că este unul cu totul special, dacă nu s-ar întrevedea o tendinţă ca starea de criză să fie una obişnuită atunci când se discută despre justiţie. Pentru aceia care ar dori cu sinceritate să înţeleagă problemele cu care se confruntă aceasta, să măsoare dimensiunile activităţii sale şi să identifice cauzele nemulţumirilor exprimate din ambele direcţii, dinspre interiorul sistemului spre exterior şi reciproc, informaţiile cuprinse între paginile unei lucrări de „bilanţ” ar putea constitui un excelent material de documentare. Nu ne r4ămâne decât să nutrim speranţa că într-un viitor apropiat se vor găsi mijloacele necesare pentru a putea fi cunoscute şi înţelese, iar până atunci, aşa cum spunea André Gide, deşi toate lucrurile au fost spuse, pentru că nimeni nu le ascultă, este necesar să o luăm mereu şi mereu de la început. Chiar dacă zi de zi ne-am confruntat cu diverse realităţi de ordin social, material şi legislativ, care, fiecare în parte, au fost de natură a activa resursele materiale şi umane suplimentare, totuşi printr-un efort colectiv susţinut şi cu o corectă gestionare a acestora am reuşit să obţinem o serie de rezultate pozitive în activitatea noastră. În materialul de faţă ne-am propus să reliefăm activitatea Curţii de Apel Timişoara în adevăratele sale dimensiuni, prin punerea în evidenţă a aspectelor pozitive înregistrate, cu luarea în considerare a accentelor critice şi, uneori, autocritice care au marcat activitatea pe parcursul anului 2010. CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALĂ A CURŢII DE APEL TIMIŞOARA Curtea de Apel Timişoara are potrivit Legii nr. 304/2004, republicată, următoarea structură organizatorică:
A. Curtea de Apel Timişoara, cu sediul în municipiul Timişoara, în cursul anului 2009, a avut următoarea structură organizatorică:
Curtea de Apel Timişoara îşi desfăşoară activitatea, alături de Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara în Palatul Justiţiei din Timişoara, cunoscut sub denumirea de Palatul Dicasterial. Conducerea Curţii de Apel Timişoara este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi 5 preşedinţi de secţie, precum şi de colegiul de conducere alcătuit din 6 membrii aleşi de adunarea generală a judecătorilor, la care se adaugă preşedintele instanţei, membru de drept al colegiului. Adunarea generală a judecătorilor curţii, este compusă din 49 de judecători, conform statului de funcţii.
Tribunalul Arad îşi desfăşoară activitatea, alături de Judecătoria Arad în clădirea Palatului de Justiţie din Arad. Conducerea Tribunalului Arad este asigurată de un preşedinte, un vicepreşedinte şi 4 preşedinţi de secţie, precum şi de colegiul de conducere alcătuit din 7 membrii. C. Tribunalul Caraş-Severin
La Tribunalul Caraş-Severin funcţionează trei secţii, astfel:
Conducerea Tribunalului Caraş-Severin este asigurată de : un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii celor trei secţii (civilă, comercială, de contencios administrativ-fiscal şi litigii de muncă şi asigurări sociale şi penală) şi Colegiul de conducere constituit din 7 membri. D. Tribunalul Timiş
Conducerea Tribunalului Timiş este asigurată de un preşedinte, doi vicepreşedinţi, trei şefi de secţie, un colegiu de conducere format din 7 membrii. CAPITOLUL 2 ANALIZA ACTIVITĂŢII CURŢII DE APEL TIMIŞOARA – ASPECTE CANTITATIVE 2.1. Volumul de Activitate 2.1.1. Volumul total de activitate Curtea de Apel Timişoara şi tribunalele din raza sa de competenţă, au avut pe rol, în cursul anului 2010, un număr total de 65.785 dosare, după cum urmează: Tribunalul Timiş 25.764 dosare (mai mult cu 5.328 dosare) Tribunalul Arad 16.549 dosare (mai mult cu 3325 dosare) Tribunalul Caraş-Severin 9.605 dosare (mai mult cu 2054 dosare) Curtea de Apel Timişoara 13.867 dosare (mai mult cu 1258 dosare) Precizăm că, volumul de activitate de mai sus cuprinde cauzele nou intrate, precum şi stocul de dosare din anii precedenţi, după cum urmează:
Comparativ cu anul 2009, se constată că la toate instanţele din raza de competenţă a Curţii de Apel Timişoara s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate. Astfel, la Curtea de Apel Timişoara numărul de dosare a crescut cu 1258 dosare ( 9,98%), la Tribunalul Timiş numărul de dosare a crescut cu 5328 dosare ( 26,07%), la Tribunalul Caraş-Severin s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate, cu 2054 dosare (27,20 %), iar la Tribunalul Arad s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 3325 dosare (25.14%). VOLUMUL DE ACTIVITATE AL CURŢII DE APEL 
2.1.2. Curtea de Apel Timişoara – Volumul de activitate pe secţii – materii. a) Secţia civilă. În cursul anului 2010, la secţia civilă, s-a înregistrat un volum total de activitate de 3.023 dosare, din care 2.490 dosare noi, stocul din anul precedent fiind de 533 dosare. b) Secţia penală În anul 2010 la secţia penală au fost înregistrate 1.889 dosare noi, situaţia acestora pe grade de jurisdicţie fiind următoarea: primă instanţă – 321 dosare; apel – 194 dosare; recurs – 1.370 dosare. Comparativ cu anul 2009, când au fost înregistrate 1.807 dosare noi, anul 2010 prezintă o creştere cu 82 a numărului de dosare nou înregistrate. La cele 1.889 dosare înregistrate în anul 2010, se adaugă stocul de 216 dosare rămase nesoluţionate din anul 2009, rezultând un total de 2.105 dosare. În anul 2010 au fost soluţionate 1.841 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia fiind următoarea: 311 dosare în primă instanţă; 197 dosare în apel, 1.333 dosare în recurs. La finele anului 2010, secţia penală avea în stoc, rămase nesoluţionate 264 dosare, pe grade de jurisdicţie, situaţia prezentându-se astfel: 52 dosare în primă instanţă; 39 dosare în apel; 172 dosare în recurs. Anul 2010, comparativ cu anul 2009 înregistrează o creştere a numărului dosarelor nesoluţionate cu 48 dosare (264 – 216 = 48), creştere care este artificială, deci neimputabilă judecătorilor secţiei, deoarece: - în luna decembrie 2010, au fost înregistrate 60 dosare noi, care au primit primul termen de judecată în luna ianuarie 2011; - nestabilindu-li-se nici un termen de judecată în anul 2010, ele nu puteau fi soluţionate în perioada analizată, astfel că nesoluţionarea lor nu este imputabilă judecătorilor.
Activitatea de judecată la 1 ianuarie 2010 a început cu un stoc rămas din anul 2009 de 353 dosare care în urma amânării au primit termen de soluţionare după 01.01.2010, la care s-au adăugat cauze noi intrate pe parcursul anului 2010 de 2.222 dosare, fiind astfel sesizaţi spre judecată cu un număr total de 2.575 dosare. Din acestea, la finele anului (31.12.2010), se reţine ca fiind soluţionate 2.042 dosare şi suspendate în număr de 86 de dosare, rămânând un stoc de 447 de dosare pentru anul 2011. Precizăm că nu există în cadrul secţiei complete specializate care să soluţioneze numai un anumit tip de cauze şi de asemenea nu este o specializare pe materii. Fiecare complet de judecată constituit din trei judecători soluţionează în principal recursuri şi apeluri, în materie comercială şi insolvenţă, şi un număr mic de cauze de primă instanţă.
În cursul anului 2010, volumul de activitate al secţiei de contencios administrativ şi fiscal a fost de 2.755 dosare, dintre care 2.114 cauze noi şi 641 stocul din anul anterior. e) Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale In perioada 01.01.2010 – 31.12.2010 pe rolul secţiei s-au înregistrat un număr de 2.593 dosare fiind soluţionate un număr de 3.041 dosare. La cauzele noi înregistrate s-au adăugat un număr de 816 dosare provenite din stocul anului 2009, rezultând un număr de 3.409 dosare rulate şi o medie de 378,77 dosare rulate pe judecător.
Analiza volumului de activitate al secţiilor Curţii de Apel Timişoara, pe grade de jurisdicţie (primă instanţă, apel, recurs), urmează a fi observată în Anexa nr. 1. 2.2. Operativitatea la nivelul Curţii de Apel Timişoara 2.2.1. Indicele general de operativitate La Curtea de Apel Timişoara s-a înregistrat un procent de operativitate de 80,54%, determinat de soluţionarea unui număr de 10.501 dosare din totalul cauzelor aflate pe rolul curţii în cursul anului 2010 (13.867 dosare). Se constată că operativitatea a scăzut cu 6,86% faţă de anul 2009, când s-a înregistrat o operativitate de 87,40% Indicele de operativitate 
2.2.2. Operativitatea pe secţii – materii Secţia civilă Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor – demers tradiţional în activitatea instanţei şi materializat în bilanţul întocmit la fiecare început de an, reprezintă un moment deosebit de important. În spiritul responsabilităţii cu care suntem investiţi în interpretarea datelor statistice (scriptice), capitolul privind analiza activităţii judecătorilor şi a calităţii a făcut în mod necesar obiectul unei analize detaliate, de natură să conducă la finalitatea propusă. Câteva elemente ne determină să facem aceste aprecieri, în principal însă nivelul operativităţii scriptice calculate pentru Secţia civilă în situaţia statistică privind Volumul activităţii pe anul 2010 al instanţei. Calculul OPERATIVITĂŢII a fost efectuat în două variante de calcul: 1. VARIANTA I CU DOSARE NOU INTRATE ÎN ANUL 2010, INCLUSIV CELE CU PRIM TERMEN ÎN 2011. În această variantă, pe care nu o susţinem, dosarele nou intrate în 2010 şi cu prim termen în 2011, nu au putut fi gestionate efectiv (rulate) de judecători – respectiv 646 dosare din cele 2490 nou intrate în cursul anului 2010. Argumente:
În acest context, apreciem că numărul dosarelor nou înregistrate în cursul unui an calendaristic reprezintă un indicator al volumului de activitate, permiţând, între altele, stabilirea stocului real de dosare rămase nesoluţionate la finele anului. La calculul operativităţii însă, după cum se scad dosarele suspendate la finele perioadei (aflate în nelucrare din motive independente de voinţa judecătorului, în cazul de faţă 630) trebuie scăzute şi dosarele nou intrate şi nerulate în perioada de referinţă (aflate în această situaţie tot din motive independente de voinţa judecătorului, în cazul de faţă 646). La Secţia civilă, la finele anului 2010, în STOCUL rămas nesoluţionat (aflat pe rol) sunt incluse şi cele 646 dosare nou înregistrate în 2010 cu prim termen în 2011. Pentru aceste dosare (cu prim termen în lunile ianuarie, februarie, martie 2011) componenţa completului este cunoscută din planificările anticipate întocmite la nivelul secţiei, însă, componenţa reală poate suferi modificări de la data înregistrării până la data gestionării efective a dosarelor, fiind posibilă apariţia unor incidente (imposibilitatea de participare a judecătorului – uneori pentru întreaga şedinţă, incompatibilitatea sau recuzarea judecătorului, pensionarea, absenţa din instanţă, etc.). Pentru toate argumentele prezentate, apreciem mai fidelă calcularea operativităţii în cea de-a doua variantă, respectiv 2. VARIANTA A II-A DOSARE NOU INTRATE ÎN ANUL 2010 ŞI EFECTIV RULATE PÂNĂ LA 31.12.2010 (CU TERMEN DE JUDECATĂ ÎN 2010) Apreciem că această variantă reflectă activitatea şi operativitatea judecătorului, dat fiind că are în vedere dosarele efectiv gestionate cel puţin la un termen de judecată, fiind certă şi componenţa nominală a completului care a gestionat dosarele. Este varianta care permite corelaţii logice şi se confirmă şi prin alţi indicatori ai analizei calităţii activităţii, şi anume:
La nivelul Secţiei civile se constată un număr extrem de mic de dosare mai vechi de 6 luni şi 1 an (redus la 13 faţă de 20 cât era în anul precedent, deşi volumul de activitate a crescut) iar în prezent doar trei mai rămăseseră de soluţionat în perioada următoare. De asemenea, cu ocazia analizei duratei de soluţionare a dosarelor, s-a observat că nu există cauze imputabile judecătorilor privind vechimea acumulată a dosarelor respective, ceea ce denotă operativitate, iar nu tergiversare în procesul de judecare a cauzelor;
Din stocul rămas nesoluţionat la 31.12.2010, respectiv dintre dosarele rămase pe rol, trebuie să subliniem că doar 19% (152 dosare) fac parte din categoria celor amânate (care au mai avut termene), în timp ce diferenţa de 81% (646) o reprezintă acele dosare nou intrate în 2010 cu prim termen în 2011, deci care nu au fost rulate (nu au avut nici un termen în perioada de referinţă). Prin urmare stocul rămas nesoluţionat este aşa-zis „imputabil” judecătorilor doar în procent de 19%, diferenţa de 81% fiind, aşa cum am explicat mai sus, în afara posibilităţii reale de gestionare. Apreciem că, şi acest indicator, prin argumentele expuse, susţine ideea unei operativităţi ridicate, având un corespondent reprezentativ în Varianta a II-a de calcul, de 93,07%, nicidecum în aceea de 67,95%.
Situaţia comparativă de mai jos pune în evidenţă faptul că la nivelul secţiei, în mod constant în ultimii ani, a existat o preocupare permanentă pentru soluţionarea ritmică şi operativă a cauzelor venite spre soluţionare. Totodată, se poate observa că deşi numărul de dosare intrate a crescut, volumul de muncă fiind amplificat, el nu este susţinut de o schemă de judecători corelativ redimensionată.
La secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale s-a înregistrat o operativitate de 90,64 %, în varianta I şi de 97,65% în varianta II. Secţia penală: În perioada analizată, secţia penală a realizat o operativitate de 87,54%, faţă de anul 2009 (când operativitatea a fost de 89,19%), înregistrându-se o scădere cu 1,65%. Această scădere a operativităţii a fost generată de înregistrarea celor 60 dosare noi în anul 2010, care nu au avut în acel an nici un termen de judecată. La secţia comercială, constatăm o operativitate la finele anului 2010 de 82 % care este puţin peste indicele de operativitate general al instanţei şi mai mică faţă de anul precedent 2009, când operativitatea pe secţie a fost de 87,88% (Varianta I). Într-o altă variantă (varianta II) unde urmează a se scădea cele 345 de dosare înregistrate la finele anului 2010 şi care au ca prim termen de judecată în 2011, fiind astfel imposibil de a fi soluţionate în anul înregistrării lor, operativitatea pe secţie este de 95,19%, care reflectă în realitate dosarele cu care judecătorii au fost sesizaţi în 2010 şi au avut posibilitatea să le soluţioneze. Se observă în această variantă o creştere mică a operativităţii faţă de anul anterior când aceasta a fost de 94,54 %. La secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a înregistrat o operativitate de 73,40%, în varianta I şi 91,97% în varianta II unde s-au scăzut dosarele înregistrate în 2010 care au avut primul termen de judecată în anul 2011, respectiv un număr de 536 dosare. Ponderea cauzelor soluţionate pe materii la Curtea de Apel Timişoara 
Comparativ cu anul 2010 se constată o creştere a operativităţii în materie penală şi la secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale şi o scădere a operativităţii în celelalte materii. Yüklə 0,84 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
