Repere istorice ale talmaciului



Yüklə 0,81 Mb.
səhifə3/13
tarix31.10.2017
ölçüsü0,81 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13

Bibliografie cap 2
1.Iuliu P. Noi descoperiri arheologice in revista Transilvania nr.7/1973 pagina 25-26;

2.Dicu P. Paleoliticul inferior in piemontul Cotmeana si depresiunea Sibiului..

in SCIVA,1979,pagina 48

3.Albescu I. Boita –monografie istorica pagina 15.

4.X X X Repertoriu arheologic al muzeului de istorie Sibiu.

5.Pirvan V. Getica,Ed.Meridiane

Bucuresti 1982, pag 262

6.Albescu I. Boita - monografie istorica pg 21

7.Albescu I. Boita – monografie istorica pg 23

8.Stratulat C.N Monografia Talmaciului pagina 18

9.Armbruster A. Romanitatea Rominilor,istoria unei

Idei, Ed, Enciclopedica

Bucuresti 1993,pg 95

10. A;bescu I. Boita monografie istorica pg.18

11.Albescu I. Boita-monografie istorica pg.19

12.Macrea M. M.C. VI 1960,pg430

13.Panaitescu P.P. Interpretari rominesti,Editura

Enciclopedica, Bucuresti 1990, pg 19

14.Radoiu N. Istoria tarilor surori Dacia si Moesia

Publicata in SUA, 2001, pg 16

15 Florescu R. Dacia -Veche Romania, pagina

internet


16.Panaitescu P.P. Interpretari romanesti Editura

Enciclopedica, Bucuresti 1994, pg 16

17.Balcescu N. Romini subt Mihai Voda V.

Opere volumul II,Editura Acadeniei

Bucuresti 1960,pg215

18.Nagler Th. Asezarea sasilor in Transilvania

Ed, Kriterion Bucuresti 1992,pg 114

19.Nagler Th. Asezarea sasilor in Transilvania

Kriterion Bucuresti 1992,pg 119

20.Nagler Th. Asezarea sasilor in Transilvania

Ed Kriterion,Bucuresti 1992 pg 144

21. Documente de istorie a germanilor din Transilvania,

Vol I,pagina 109.

22.Pascu S. Voivodatul Transilvanie,Cluj 1971

pg,128

23.Puscariu I,Lupas I etc-Contributii istorice la trecutul



rominilor pe pamintul craiesc

Sibiu 1913,pagina 267.

24. Schneider Fr. Talmaciu,comuna saseasca din

Transilvania/volum I 12oo-1936,

Wiesabaden,1990 pagina51.

25. Documente de istorie a germanilor din Transilvania,vol

Vol II,pagina 727.

26.Documente de istorie a germanilor din Transilvania,

Vol II,pagina 74

27.Documente de istorie a germanilor din Transilvania,

Vol II,pagina 725

28.Documente de istorie a germanilor din Transilvania

Vol II,paginile 521,524,548 si 566.

29.Puscariu I,Lupas,etc Contributii istorice privitoare la

trecutul rominilor pe pamintul craiesc,

Sibiu 1913 pagina 233.

30. Teutsch G.D. Istoria sasilor transilvaneni

Vol 1,pagina 77.


31. Lebel J. De oppido Talmacs carmen

historicum pg.9

32.Documente de istorie a germanilor din Transilvania

Vol II,paginile 7219,880,944;

33 .Schneider F. Talmaciu,comuna saseasca din

Transilvania/volum I 12oo-1936,

Germania 1990 pagina. 58

Capitolul 3 CETATILE DE GRANITA
3.1 Preliminarii la construirea cetatilor

Primele date referitoare la construirea unor fortificatii in defileul Turnu Rosu dateaza de pe vremea romanilor.Asa numitele „limes” si „castres” aveau rolul de a supraveghea circulatia in defileu si de a pazi drumurile comerciale.1) Amintirea marii invazii mongole de la 1241 a staruit mult timp in constiinta localnicilor de la Talmaciu.Preotul Schneider aminteste in cartea ,,Talmaciu comuna saseasca din Transilvania 1200-1936,scrisa in 1990,ca locul din Padurea Bisericii numit „la plugul de aur’ar fi numit asa pentru ca aici si-au ascuns localnicii bunurile de valoare in timpul invaziei.Deasemenea,in aproprierea de Podul Olt la locul numit ‚Fracker Kaulen”ar avea accest nume deoarece aici au fost inmormitati toti cei care au cazut prada invaziei,atit localnici,cit si decedatii, din partea invadatorilor.2) In aceasta jumatate de secol al XIV-lea in sud-estul Europei isi face aparitia un nou pericol pentru pacea,linistea si bunastarea localitatilor acestei zone –Imperiul Otoman.Dar,pina la aparitia acestora pe melegurile Talmaciului sa subliniem,ca dupa luptele de la Posada,relatiile dintre regatul maghiar si Tara Romaneasca s-au ascutit,deosebit de mult,victime acestor rafuiele, fiind locuitorii romini ai domeniului Talmaciu din satele apartinatoare acestuia.

Familia lui Conrad isi pierduse proprietatile de Tirnave, Hirtibaciu,Secase si Amlas,dar nu pierduse satele de la intrarea in defileu si Tara Lovistei,In acelasi timp se pierduse si stirpea pe linie barbateasca a contilor Conrad care sa continue opera de zidire a cetatilor din defileu. Perioada anilor 1350 in plin proces de construire a a fortului de la Lotru (?) si a ridicarii”cetatii de veghe„din apropriere Oltului a adus multe probleme a caror rezolvare s-au continuat mai multe secole,iar unele nu au fost rezolvate niciodata.

S-au deteriorat raporturile dintre regii unguri si comunitatea saseasca prin cresterea taxelor si obligatiilor catre rege,rezultat al aplicarii Andeanumului din 1224,aparitia primelor nentelegeri in legatura cu proprietatea asupra terenurilor , dintre sasii si populatia romineasca si implicarea si a populatiei rominesti in plata darilor catre rege ,desi acestea nu erau prevazute in nici un document al timpului .

Politica regilor unguri de catocilizare a continuat si cu domnul de peste munti,din Tara Romineasca .Ca masura incurajatoare Regele Ludovic I al Ungariei a acordat drept „danie” principelui Vlaicu(Vladislav sau Ladislau in denumirea catolica) Tara Fagarasului si Tara Amlasului.,insa,din motive necunoscute, la 10 octombrie 1366 ii ia inapoi satele Orlat,Sacel,Tilisca si Aciliu din domeniul Amlasului,lasindu-i doar satele Saliste,Gales,Vale,Cacova si Sibiel.3) .Nemultumit de masurile impuse si de atitudinea pe care o aveau sasii fata de populatia romineasca din satele care le avea in proprietate ,in 1369 ,principele Vlaicu face o incursiune de pedepsire peste munti,in zona Talmaciu,ocazie cu care darima zidurile cetatii(aflata in constructie) si arde din temelii minastirea Sf.Nicolae,din interiorul localitatii .4)

Documentele timpului de atunci(care se gasesc in arhivele sasesti de la Sibiu) nu vorbesc de modul cum si cind s-a construit minastirea Sf Nicolae,cetatea Landskrone(Coroana Tarii)si fortul de pe Lotrioara ci doar amintesc in treacat de existenta lor,ceea ce ne facem sa concluzionam ca la posibilitatile timpului si la populatia existenta in satele dinprejur capabila sa lucreze,constructia lor,ar fi trebuit sa dureze cel putin 50-100, de ani si sa ajungem la la constatarea ca aceste constructii au inceput inca din timpul primului Corardus si au fost continuate de urmasul acestuia si de nepotul sau,comitele Nicolaus de Talmaciu.5)

Inaintea construirii cetatii de pe „Dealul Furcilor”(asa cum este cunoscuta azi) au existat alte forme de aparare impotriva jafurilor si incursiunilor de distrugere,precum;prevenirea, mascarea,semnalizarea si ascunderea oamenilor si bunurilor,ceea ce in zona defileului era posibila datorita padurilor existente

Se crede ca anterior,construirii „cetati”,existau amenajate puncte de observatie care preveneau populatia cu cel putin 1-2 zile inaintea producerii invaziei.

Aceste puncte se gasesc pe”delul Barcului” in locul care i se spune „cetatea de veghe”(intre castru Caput Stenarum si Cetate)si care semnaliza catre Sibiu prin punctul de la Dealul Turnului,din Talmacel si continuind cu dealul Mohului,catre Sibiu si pe o alta directia catre Tara Oltului,prin punctele de la Racovita,Avrig,Arpas,Oltet 6)

Dar rolul cetatilor de granita nu era numai acela de a semnala un pericol iminent ci si acela de a crea din timp de pace ,,provizii „pentru cei care plecau sau soseau prin defileu,iar pe timp de razboi de a adaposti si stoca oameni si armament

In sfirsit,cetatile de pe Valea Oltului,trebuiau sa reprezinte si locuri sigure pentru adapostul comerciantilor,locuri de vama,de unde se obtineau venituri destul de mari si mentinerea unui bastion militar adinc infipt in defileul Turnu Rosu.

Defileul Turnu Rosu a reprezentat o problema pentru regii unguri de la Andrei al II –lea incoace si continuat cu principii transilvaneni si cu imparatii austrieci.Documentele vremurilor amintesc de prezenta in defileu a tuturor marilor imparati si regi cunoscuti in istorie,fiecare lasindu-si propria sa amprenta asupra realizarii cetatilor de aparare.

Ca si astazi si in trecut defileul Turnu Rosu reprezinta un punct de legatura dintre estul si vestul Europei,dintre civilizatia rasariteana si cea apuseana pe care il strabate o importanta cale de comunicatie.Primi care au inteles imporanta drumului au fost romanii care au construit asa zisul ‚drumul lui Traian 7),Apoi au urmat drumul facut de Matei Corvin in 1473 8) ,iar in anul 1717,un oarecare Friederich Schvartz reuseste modernizarea drumului,care se parcurgea intre Cozia si Talmaciu in 36 ore 9)

In sfirsit cea mai ampla lucrare de renovare si imbunatatire a drumului are loc in 1852,la inaugurarea sa participind imparatul austriac Frantz Josef si domnitorul Tarii Romanesti Barbu Stirbei,care au lasat o amintire vie,in cinstea acestui eveniment, la intrarea in localitatea Boita,un izvor de apa amenajat si numit „fintina imparatilor”

Cu disparitia urmasilor contelui Corrard in 1339,invazia princepelui transalpin Vlaicu in 1369, amenintarile otomane din sud si intarirea rolului celor sapte scaune sasesti de la Sibiu,problema construirii si/sau fortificarii cetatilor de granita capata alta dimensiune.In locul contelui de Talmaciu,al carui titlu il purta mostenitorii lui Nicolaus,problema construirii si intariri cetatilor existente a fost preluata de „castelanul de Talmaciu”,incepind cu anul 1407, un titlu nobiliar nou aparut, care avea raspunderi mai putine fata de rege si mai multe fata de Scunul Sibiului.10) Acest,castelan isi avea sediu in apropriere cetatii ,avea numai raspunderi limitate in legatura cu cetatile de granita si se ocupa de acestea in functie de resursele umane si financiare pe care i le da Univesitatea.Sunt amintiti in treacat citiva castelani de Talmaciu precum Johann von Scharfenec,Emich,Simion Gross,Matihas,etc 11)dar fara stralucire si contributii majore ,astfel ca la vizita lui Matei Corvin in 1464,acesta gaseste „cetatile in ruine’12)si dispune darimarea unora si construirea altora.In perioada de 100 de ani de la invazia lui Vlaicu la vizita lui Corvin trebuie avut in vedere ca principala preocupare a Universitati Sasesti a fost intarirea si fortificarea Sibiului,cetate pe care dealtfel nu a reusit sa o cucereasca in evu mediu nici un atacator.

Inceputul secolului al XV lea aduce in defileu primele incursiuni importante ale turcilor in Transilvania.Dupa prapadul din 1393- 13),urmeza cele din 1420 -14), 1423-15), si 1431- 16) .Dar cea mai pustiitoare invazie ramine cea din anul 1438,cind turcii au trecut prin foc si sabie Sebesul-17) ,Sighisoara si Mediasul.In luna martie 1442,turcii navalesc pe valea Muresului si are loc batalia de Sintimbru sub conducerea lui Iancu de Hunedoara.Peste trei saptamini sunt alungati si li se iau prazile in defileul Turnu Rosu 18)

Nemultumiti de modul cum evoluau lucrurile in defileu,in toiul luptelor de aparare impotriva turcilor,a avut loc un eveniment important privind viitorul constructiilor din pasul Turnu Rosu.Insusi regele Ladislau al IV-lea s-a deplast ,la sfatul lui Iancu de Hunedoara,voivodul Transilvaniei,pentru a inspecta fortificatiile si a dispune masurile ce se impun. In accest fel la 3 februarie 1453 se emite o diploma a regelui Ungariei, prin care sunt atribuite(„incorporate”) sasilor din Scaunul Sibiului spre a fi reparate si intretinute Cetatea de pe Lotru,Castelul de la Turnu Rosu si cetatea Coroana Tarii de pe Dealul Furcilor.19)

Se pare ca in acest fel se implineau dorinta regelui de a indeparta indatoririle curtii fata de apararea granitelor si pe de alta parte vointa slujbasilor sasi de la Universitatea Saseasca(in curs de formare) de a dispune de noi teritori,in special padurile din masivele Lotru si Cindrel,precum si de obtinerea de taxe si impozite de la populatia din zona si de la negustorii care treceu marfuri in /si/din Tara Romaneasca,catre Transilvania si invers..20).Odata cu cetatile se predau spre administrare si tirgul Talmaciului,satele Talmacel,Plopi(azi disparut)Boita, Porcesti(azi Turnu Rosu)Sebesul de sus,Sebesul de Jos,domeniul minastiri Cimpul crucii(probabil ruinele si terenul care au apartinut minastiri sf.Nicolae) si jumatate din Racovita.21) .Aceasta este practic prima atestare documentara scrisa,a satelor din compunerea domeniului Talmaciu,de fapt momentul in care se impun taxe si contributii pe tot ce se producea in gospodariile taranesti.Exista o mentiune a unui alt rege Vladislav al II lea,care in 1496 intervine si da porunca autoritatilor din comitatul Albei ca posesiunile dela „Tholmacz” sa fie scutite de de taxe,intocmai ca si in cazul sasilor de la cele sapte scaune.22).Intelegem prin aceste scutiri ca in satele din domeniu Talmaciu avem de a face pina la aceea data de o dubla impunere cea a autoritatilor sasesti si cea a autoritatilor regale maghiare.

Mai sunt semnalate importante lupte cu turcii in in anul 1457 si 1460 cind cetatile din defileu au fost martore unor inclestari crincene 18).Ultimele doua mari batalii le retine istoria ca avin loc in 1479 si 1493 in care se presupune ca au fost „spoite”cu singe turcesc castelul de la Turnu Rosu.19) De remarcat ca majoritatea actiunilor militare purtate de turci in Transilvania se faceau la ducere, pe vaile riurilor Prahova si Jiu iar,la intoarce din campanie,acestia foloseau trecatoarea Turnu Rosu. Cronicile acestui secol al XV consemneaza o scadere dramatica a populatiei in special barbati datorate luptelor duse cu turcii.Pina la transformarea Ungariei in pasalic in 1526, mai sunt consemnate lupte .cu mai putina importanta pe zona defileului.„ In ,,secolul de urgie” (1420-1520) in defileul Turnu Rosu s-au ridicat si/sau reparat 5 cetati de aparare,aici fiind cel mai sigur drum pentru comercianti,dar si cel mai fortificat punct de granita.

3.2. Cetatile de granita vechi
Cind grupam cetatile de granita ca fiind vechi avem in vedere cetatile (forturi,castele)construite sau care s-au pus bazele construiri lor in timpul administrari domeniului de catre contii de la Talmaciu,inaintea aparitiei pericolului turcesc sau inaintea infiintari scaunului filial Talmaciu (1453)

Nu se cunoaste sa fi existat un plan de construire a cetatilor de aparare in defileu,dar asa cum arata vechimea construii lor,precum si amplasarea in diferite puncte ale Vaii Oltului,putem crede ,ca,,probabil,primul Corrard trimisul regelui la hotarul imperiului,a conceput un sistem de aparare bazat pe trei baraje .Un fort puternic la varsarea riului Lotrioara in Olt,o garnizoana militara puternica in cetatea Landscrone si o a treia centura de fortificatii construita in jurul minastirii sf.Nicolae ,din interiorul localitatii Talmaciu.

FORTUL(CETATEA) DE LA „LATHORWAR”, „LAUTERBURG” (LOTRU,LOTRIOARA,LOTRISOR
Este cel mai inaintat punct din interiorul defileului privit din perspectiva contilor de la Talmaciu si avea rolul de a instiinta prin foc si calauze despre iminenta aparitie a unor raufacatori in defileu precum si/sa bareze sau sa limiteze si intirzie patruderea in defileu.Constructia lui a inceput,probabil ,inca din timpul primului Corrard(1235)2o) si a continuat ani buni de atunci,fiind in nenumarate rinduri distrus si din nou refacut. Istoricii inca nu au cazut de acord asupra locului unde s-a gasit acest fort S-au conturat doua pareri,una sustinuta de istoriologul sas Gustav Bedeus 21)si care sustine ca acest fort s-ar fi aflat la varsarea riului Lotru in Olt si o alta sustinuta de I.Albescu 22) care sustine ca aceasta constructie s-ar afla la varsarea riului Lotrioara in Olt.Ambii istorici au un punct de vedere comun,acest fort se gasea pe malul unui riu la varsarea acestuia in Olt.Dar care ?Cercetind memoria colectiva a locuitorilor de pe Lotru si Lotrioara si toponimia locurilor s-a ajuns la concluzia ca aceast fort se afla la varsarea Lotrioarei in Olt,la o inaltime de 150 m desupra Oltului la locul numit de localnici „LA DOMNISOR” unde si astazi,se gasesc urme de constructii din piatra si caramida

Existena lui incepe undeva in vremea lui Corrard I si se termina pe la 1850,cind odata cu construirea drumului de pe Valea Oltului,este distrus ,marginalizat” si lasat in paragina.Ramine nerezolvata problema numelui de „domnisor”,care in dictionarul limbi romine desemneaza pe fiul necasatorit al unui nobil,conte. 23) .Dar care este acel nobil ? sa fi fost primul fiu al lui Corrard sau poate chiar contele Nicolaus ?

Despre fort ,din documentele timpurilor retinem urmatoarele date mai importante.In 1407 este atestat pentru prima data in documentele timpului si aflam ca administratorul(castelanul nobil Mychael Lengel) al acestui fort, da in judecata la rege,pe reprezentantii celor sapte scaune sasesti, deoarece suferise pagube importante din pricina lor 24).Unsprezece ani dupa aceee. in 1418,regele Sigismund de Luxemburg a poruncit voivodului si episcopului de Transilvania sa apere minastirea cisterciana de la Cirta impotriva abuzurilor castelanilor de la „Tholmach si Lotherwar” 25)

Un an mai tirziu,in 1419,aflam ca s-a construit un turn in cadrul acestui castel,cerindu-se aprobarea sa se continue lucrarile cu bani obtinuti din taxe 26),lucru care nu s-a aprobat de rege.La actul de danie din 1453 este mentionat ca fiind trecut in proprietatea celor sapte scaune,iar in 1489,Matei Corvin,le-a poruncit sibienilor sa darime Coroana Tari si repare forturile de Lotrioara si Turnu Rosu 27).Apoi fortu este amintit din nou in documentele timpului in 1837 si in 1849 ca fiind locul unde s-au retras revolutionarii romini din Transilvania,pentru a se apara in fata trupelor generalului Bem.

Ultima mentiune documentara dateaza din 7 august 1970 cind in ziarul de limba germana „Hermannstadter Zeitung” se anunta ca resturi ale fortului de la Lotrioara au fost distruse de un concasor care inaugura o cariera de piatra.

In mod normal ,importanta acestui fort rezida din atentia care au acordato autoritatile de la cel mai inalt nivel pentru paza si aparare defileului. Nu mai prezinta importanta ,atunci cind, problemele defileului devin cele de natura comerciala,de incasare a taxelor si mai ales odata cu aparitia in vecinatatea fortului, a asezarii de la Lazaret.

CETATEA LANDSKRONE(COROANA TARII)

Primele marturii despre existenta cetati de pe „dealul furcilor” (denumirea dealului pe care este construita)numita si”coroana tarii(Landskrone)sunt mentionate abia in anul 1369,cind o comisie regala vine „ad civitatem Tholmach eiusdem comitates”28).Exista si probabilitatea ca aceasta cetate sa fi fost inaintea construirii ei ,urmele vechiului castru roman „Caput Stenarum”,altfel nu se justifica cantitatea imensa de roca existenta, pe virful dealului pentru construirea cetatii si timpul rapid in care a fost construita.Apoi avem in vedere si faptul ca majoritatea cetatilor si bisericilor sasesti din tinutul dat de regele Andrei al II-sasilor,au fost ridicate pe vechii basilici romane.In mod cert,desi nu avem documente (documentele au fost distruse odata cu incendiul care a distrus minastirea sf.Nicolae)aceasta cetate-castel are legatura cu contii de la Talmaciu,probabil primul Corrard,cel care i-a dat numele de „coroana tarii” in cinstea trimiteri sale ca reprezentant special al regelui in acest tinut de granita. Prin pozitia sa fata de defileu,fata de munti si soare si nu in ultimul rind dimensiunile planului de la suprafata superioara,in care este inclus si numarul magic 64,putem considera ca pe vremea dacilor si chiar inaintea acestora putea fi folosita ca sanctuar in relatiile cu divinitatile acestor popoare. Daca avem in vedere ca in antichitate si evu mediu drumurile se construiau pe malurile riurilor(soseaua care trece azi pe linga,,dealul furcilor” s-a construit abia in 1721)atunci trebuie sa admitem ca odata iesit de pe Valea Oltului,drumul care ducea la Sibiu,urma cursul riului Cibin si trecea prin spatele cetatii Coroana Tarii,dar destul de aproape de accesul in cetate.Apoi,din punct de vedere natural,terenul ales pentru stabilirea unei garnizoane militare,cum este dealul furcilor,reprezenta locul ideal al oricarui strateg militar din antichitate si evu mediu. Astfel,pe un promontoriu inalt de 650 m,in forma unui trunchi de piramida ,cu suprafata planului de sus de aproximativ 65 de arii ,a fost amenajata una dintre cele mai impunatoare cetati din Ardeal.Cetatea avea forma unui dreptunghi cu latura mare (de la nord la sud)de 100 de metri si latura mica(est-vest) de 64 de metri,inconjurata de 3 rinduri de ziduri inalte de cinci metri si groase de 1,5 metri,prevazute cu santuri de aparare, intre ele

.Deasupra zidurilor se ridicau 3 turnuri de obsevatie ,care supravegeau la est si vest circulatia pe Valea Oltului si la nord circulatia spre Sibiu.In interiorul zidurilor se aflau cladiri pentru garnizoana militara,pentru catelan si curtea sa si pentru alti functionari.29).

Cetatea de la Talmaciu,de pe dealul furcilor este contemporana cu cetatea-castel din muntii Rodnei (despre care Brad Stoker a scris romanul Dracula) si atestata documentar cu 7 ani inaintea castelului Bran.Probabil,construirea acestor cetati-castel sa fi fost prevazute intr-un plan al regilor unguri de aparare a trecatorilor din Carpatii,astfel justificindu-se si numele sau ,ca simbol al legaturii sale cu regalitatea si ca importanta realizare tehnica,unica in vremurile acelea. Numai ca,administrarea ulterioara a cetatilor-castel,au lasat in istorie monumente de arta,cum este castelul Bran sau ruine cum este cazul cetatii de la Talmaciu.

Cele mai importante momente ale istoriei cetati Landskrone,arata ca ,aceasta, a trecut inca de la inceputurile existentei sale prin nenumarate evenimente.Astfel,in anul 1369,principele Tarii Rominesti,Vlaicu Voda(Vladislav sau Ladislau ,in documentele catolice),nemultumit de faptul ca i-au fost luate unele sate din ducatul Amlasului,trece muntii si arde minastirea Sf.Nicolae si darima partial zidurile cetati Talmaciu.30) .In perioada 1369-1376 sunt mentionate aici mai multe sedinte ale reprezentantilor celor sapte scaune sasesti,prezenta voivodului Transilvaniei Nicolas Apor si chiar in citeva rinduri a regelui ungur Ludovic cel Mare (1342-1382)31). Administrarea reala a cetati-castel se realiza de catre un nobil-cavaler,numit castelan,care reprezenta regele la adunarile scaunelor sasesti si in acelasi timp valida hotaririle acestora.Asa a fost cazul nobilului Johann de Scharfeneck care in 1378,participa si la Adunarile contilor de Brasov,carora le propune asocierea la scaunele sasesi din zona Sibiului32).In perioada anilor 1410-1445,relatiile dintre castelanul de Talmaciu si sasii celor sapte scaune se racesc,chiar devin ostile.Un anume Corrard(probabil urmas al contilor de Talmaciu) in 1411 si 1412,este pirit la rege de catre scaunele sasesti,deoarece impune taxe pe marfurile aduse de peste munti ,negutatorilor sasi si solicita terenuri care au apartinut minastiri de la Cirta si comunei Selimbar.33)

Din anul 1418,cetatea nu va mai fi pomenita in documente,,Landskrone” ci Cetatea Talmaciu.34).La 22 mai 1443,pentru fapte de vitejie contra turcilor,lui Simon Magnus,fiul lui Egidius,administratorul cetatii Talmaciu(castri Thulmacz)i se daruieste de catre voivodul Transilvaniei,Iancu de Hunedoara,jumatate din localitatea Racovita.35).

Neintelegerile dintre castelani de la „coroana tari „si fortul Lotrioara pe de o parte si scaunele sasesti pe de alta parte si mai ales desele incursiuni ale turcilor prin defileu au slabit rezistenta acestor cetati,ceea ce a impus prezenta personala a regelui Ladislau al IV-lea in zona defileului pentru luarea masurilor necesare de intarire a apararii granitelor.Astfel,ca la 3 februarie 1453,acesta emite o celebra diploma prin care atribuie intretinerea si apararea cetatilor de granita sasilor din cele sapte scaune si odata cu acesta pomeneste si de existenta a 6 sate rominesti (Boita,Talmacel,Plopi,Porcesti,Sebesul de sus si Sebesul de Jos),care sunt scutite de darile regesti,dar sunt obligate sa participe la intretinerea, cetatilor si la paza granitelor.36)V .Se realiza astfel,o mai veche dorinta a casei imperiale maghiare de a preda grija pazirii granitelor si in acelasi timp erau multumite si scaunele sasesti ca aveau control asupra comertului prin defileu(sasi din Sibiu exportau armament catre Tara Romaneasca) si mai ales incasau taxele de acces a marfurilor din afara granitelor,situatie care a durat pina in 1762.

In anul 1489,Matei Corvin,inspecteaza paza granitelor si recomanda fortificarea cetatilor de aparare de la Lotrioara,Turnu de la Meghis si Turnu Rosu si renuntarea la reconstruirea si intretinerea cetatii de la Talmaciu.37) Practic din acel moment cetatea de la Talmaciu nu mai reprezenta o prioritate si o piesa de rezistenta in sistemul de fortificatii si nici nu s-au mai alocat fonduri pentru repararea si reconstruirea ei.Motivele acestei hotariri nu au fost mentionate nicaieri,dar se banuieste ca sasi din cele sapte scune au socotit costurile intretinerii cetatilor din defileu este mai mic decit intretinerea cetatatii de la Talmciu.

In documentele care au urmat hotaririi lui Matei Corvin ,cetatea Talmaciu este amintita sporadic.In 1535,Stefan Mailath,partizanul princepelui transilvanean Ioan Zapolia,in lupta pentru obtinerea tronului Ungariei,stapineste cetatea mai multi ani.38).

Documentele istorice nu mai mentioneaza alte date referitoare la aceasta cetate dupa anul 1550 (sau inca nu sunt cunoscute)dar memoria colectiva a locuitorilor din satele inconjuratoare,retine ca aici ar fi functionat una sau mai multe spinzuratori,pe timpul reginei Maria Tereza.Dealtfel,de pe locul in care se afla cetatea se poate observa foarte bine orice miscare care se face in cele 6 sate mentionate in diploma din 1453.Astazi,se pot identifica drumuiri,pietruite,care au acces de la baza cetatii catre satele apartinatoare fostului domeniu Talmaciu,probabil,pentru transportul celor necesare traiului celor din cetate si rinduite sa fie duse de catre sateni acolo.

Lipsa oricaror masuri de conservare a arealului cetati,a facut ca in timp sa se degradeze marturiile unui trecut atit de zbuciumat pe care la avut cetatea.Astazi,niste ruine amplasate pe partea de vest ne amintesc de existenta acestei faimoase cetati,in timp ce in interiorul zidurilor si-a gasit utilitatea un punct meteorologic si mai multe antene de retransmisie a telefoniei mobile.
CETATEA DE VEGHE
S-a pastrat in traditia orala a locuitorilor de la Talmaciu amintirea ca, in locul pe care localnici l-au botezat „Groapa cerbului”,ar fi existat o veche cetate de observare,inaintea cetati de la Ladskrone,care avea rolul de a furniza date despre eventualele miscari ale navalitorilor din susul sau josul Vaii Oltului.Despre existenta acestei cetati se fac unele mentiuni de catre Albert Bielz in anul 1899,cind la locul respectiv se mai vedeau urme si existau ramasite de ziduri si tigla 39)
MINASTIREA SF.NICOLAE
Intr-un document din anul 1369,Johannes,fiul lui Peter Tschech din Cisnadie,nepot al lui Nicolaus ultimului conte de Talmaciu(decedat in 1339)

acuza ,catre Adunarea canonicilor de la Alba Iulia,pe calugarii de la Minastirea Sf.Nicolae din Talmaciu de rea vointa si neimplicare lor in apararea minastirii distrusa de domnul muntean Vlaicu Voda.40).

Aceasta minastire,construita din vremea familiei de conti Corard,adapostea importante documente de proprietate ,ale acestei famili de conti,carti de cult,efecte bisericesti si alte lucruri de valoare.Ea reprezenta ordinul religios al cistercienilor(cinstitorii zilei de marti),care se asezase pe meleagurile transilvanene in jurul anului 1240(odata cu primul conte Corrard si mai avea o”abatie”in localitatea Cirta. Distrugerea minastiri de catre Vlaicu Voda venise ca urmare a deposedari voivodului muntean de 4 din satele din ducatul Amlasului 41).Dupa distrugerea minastirii,calugarii de aici s-au mutat la Cirta,dar in afara pretentiilor lui Johannes de Cisnadie,in anul 1412 un alt urmas al familiei contilor de Talmaciu,a revendicat bunuri si proprietati care au apartinut inaintasilor lor.42). Ultimele urme ale minastirii sf.Nicolae au fost vazute in anul 1911 de istoricul sas Kurt Horedt.43)si se presupun a fi existat in locul unde astazi functioneaza libraria veche..La aceea data mai exista un zid gros de 3-4 m si lung de 10m,care se termina in partea sa nordica cu un turn cu ziduri groase de 2-3m si un diametru intre ziduri de 8m.Daca s-au pastrat timp de 550 de ani zidurile acestei minastiri,fara a fi folosite,ne inchipuim ce valoare de cetate a avut aceasta asezare umana in 1370.Mai mult,pe timpul navalirii tatarilor in 1241 si in cei 100 de ani de invazii turcesti,aceste ziduri au folosit la adapostire bunurilor si oamenilor din comunitatea saseasca de la Talmaciu,deoarece biserica evanghelica,de aici,nu a fost construita cu ziduri de aparare.



Yüklə 0,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə