Repere istorice ale talmaciului


CAPITOLUL 8.ACTIVITATEA ECONOMICA



Yüklə 0,81 Mb.
səhifə7/13
tarix31.10.2017
ölçüsü0,81 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   13
CAPITOLUL 8.ACTIVITATEA ECONOMICA


8.1. Productia manufacturiera.
De la fabrica hirtie la fabrica de pulbere

Talmaciu se poate mindri cu faptul ca este printre primele orase din Romania care a produs hirtie.Spun documentele timpului ca inca din 1574,,pe pamintul Talmaciului,de linga apa Sadului’’s-a ridicat din initiativa lui Jerg Berger din Germania si cu aprobarea princepelui Transilvanean Stefan Bathori,o fabrica de hirtie care acoperea necesarul de tiparit din aceea vreme ( 1)

Lucrarile de constructie ale fabricii au inceput la 25 martie 1573,cind s-au platit 100 de guldeni,pentru asezarea temeliei fabricii.Se mai consemneaza ca la 29 sept 1573 un orecare Naghi Paul de Torosczo,daruieste fabricii,,placi de otel pentru valterele de de presat” (2)

Fabrica a dat rezultate foarte bune in primii ani de activitate,dar incepind cu 1587,din cauza decesului fabricantului,a intrat intr-o perioada de regres.Nu se cunosc date despre dotarea tehnica si nici despre productia obtinuta ,ci doar ca incepind cu anul 16oo nu mai este amintita in documentele timpului.

Pe aceleasi locuri in care a functionat fabrica de hirtie,gasim in anul 1703 ,,pe haturile Talmaciului la apa Sadului”,o fabrica de pulbere ( 3)Existenta acestei fabrici este trecuta sporadic prin evidentele timpului si este foarte posibil sa fi functionat si inaintea anului 1703.Lipsa de publicitate din documentele timpului se datoreaza importantei sale strategice in contextul faptului ca era singura fabrica (cunoscuta) in zona care producea materiale de razboi.De productia ei s-au folosit,mai mult ca sigur,breslasii sibieni,cunoscuti in epoca ca mari producatori si exportatorii de materiale de uz militar.La timpul sau,aceasta fabrica a produs pulbere pentru tunurile domnitorilor munteni,pentru tunurile armatei otomane si pentru armata austriaca.Un episod important s-a consumat in anul 1848,cind armata lui Avram Iancu primea pulbere de la aceasta fabrica.

Probabil ca pentru acest motiv,dupa anul 1850,nu se mai cunosc date despre functionarea ei.Totusi,a ramas personalul care deservea aceasta fabrica,deoarece,in

,,Almanahul statistic al bisericii evanghelice din anul 1879” este consemnata existenta ,, a 5 persoane la fabrica de pulbere”(4)


Morile de cereale

Pe teritoriul Talmaciului sunt cunoscute mai multe morii.In principiu ele functionau datorita fortei apei,dar,in timp,datorita scaderi volumului de apa,din timpul verii,acestea au functionat si cu curent electric.

Cea mai importanta si mai veche moara este cea din mijlocul orasului,ea fiind in functiune si astazi.Pina la aparitia curentului electric,moara a functionat prin forta apei.Se aduce aminte datorita memoriri colective a locuitorilor,ca actualul canal care strabate Talmaciu,de la nord-vest , la sud-est,,ar fi fost construit special pentru a fi folosit la macinis,inca din 1369,deoarece moraritul era principala preocupare a calugarilor de la minastirea sf.Nicolae,(5)

Moara Boitei,o alta moara de macinat era situata pe piriul Talmacelului la varsarea acestuia in Cibin.A fost construita aici deoarece,apa care curgea prin Boita era insuficienta sa intretina functionarea unei asemenea instalatii,iar morile construite pe Olt erau niste investitii prea riscante pentru mijlocul secolului al XIX lea.Astfel,ca prin aprobarea autoritatilor sasesti de la Talmaciu s-a permis construirea acestei morii.(6) Aceasta moara a functionat de la 1860 pina prin 1925,iar paralel cu aceasta s-a amenajat si o instalatie de batut postavul.Cladirea care adapostea instalatiile a fost folosita dupa anul 1930 ca sediu de cazarma pentru jandarmii care pazeau podurile de cale ferata peste Cibin.

Moara de malai sau moara de pe riul Sadului este cunoscuta sub acest nume,instalatia care macina numai porumbul si se afla undeva pe riul Sadului, in interiorul actualei fabrici Romanofir.A utilizat numai forta apei care venea pe canal si a functionat in perioada 1880-1920,fiind proprietatea unei bresle din Sibiu a industriasului Martin Spengler( 7)Dupa anul 1920,odata cu modernizarea fabricii din centru,prin posibilitatea acesteia de a functiona si cu ajutorul curentului si mai mult si a produce si faina de malai,a redus activitatea morii de pe Sadu care a obligat propietarul sa vinda constructia unui anume Taute,din Cisnadie,care a transformat moara in fabrica de postav.



Fabrica de postav si piua de batut postav
Pe,,canalul morii”derivat din riul Sadu a existat in perioada interbelica o fabrica de postav si paturi si o piua de batut postav.Acestea au functionat separat una de celalta nu numai ca timp,dar si ca spatiu.

Fabrica de postav si paturi militare cum era cunoscuta in epoca,aflata pe malul drept al canalului,in interiorul fabricii actuale,s-a amenajat pe locul fostei mori de malai.Istoria ei a fost nu numai scurta(1920-1935),dar si una lipsita de faima si renume.Pina in anul 1923 fabrica a produs postavuri si paturi pentru armata,apoi din acel an a fost vinduta industriasului german Cristian Metz,care dupa reorganizarea din 1926, s-a profilat pe productia de matase artificiala si ata de cusut.Este considerata predecesoarea fabricii de ata Rominofir.

Piua de batut postav a functionat in perioada 1925-1945,pe locul care actualmente se afla strandul de vara.

Fabrica era proprietatea unui fabricant de stofe din Sibiu,care mai detinea astfel de fabrici la Sibiu si Cisnadie.Acesta a ales,,apa limpede si curata a riului Sadu” pentru ,,a curata de resturi si impuritatii” si a da desime stofelor fabricate in fabricile sale (8)Aparitia si cresterea puterii economice a fabricii de ata din bumbac,din aproprierea acesteia,a falimentat piua si a obligat proprietarul sa abandoneze afacerea.



Gaterele de lemne.

Existenta padurilor din apropierea Talmacilui si a cursurilor de apa care sa asigure functionarea unor instalatii de taiat,a dat posibilitatea amenajarii a mai multor gatere de taiat si fasonat cherestea

La varsarea piriului Talmacel in Cibin,in aval de ,,moara Boitei”,a functionat incepind cu anul 1900,un mic gater care folosea forta apei,proprietatea locuitorului Simon Roth.Acesta,a functiona cu precadere,toamna si primavara cind apa Talmacelului crestea in volum.Dupa 1935 acest gater a disparut

Un al doilea gater este atestat ca functionin dupa piua de postav,pe canalul morii,intre 1920 si 1930.9)

Un al treilea gater este consemnat tot pe canalul morii,in aval de moara de cereale.Acesta apartinea localnicului Johann Schneider si a functionat neintrerupt intre 1880 si 1935.Ulterior acestei date,cladirea in care a functionat gaterul a fost vinduta cetateanului Ioan Ritivoi din Sebes ,care a folosito ca vopsitorie si depozit.

8.2.Productia industriala
Prelucrarea firelor si fibrelor textile

In traditia Talmaciului au existat din cele mai vechi timpuri precuparea localnicilor de a prelucra firele textile naturale(lina),in tesaturi necesare consumului casnic.Existenta a numeroase oii in imprejurimile Talmaciului a determinat ca in fiecare casa sa existe in secolele XIX si XX,a cite unui razboi de tesut .Chiar daca nu s-au ridicat la nivelul de performanata al producatorilor din Sibiu si Cisnadie,alaturi de acestia,au constituit,in toate timpurile portdrapelul industriei textile din tara noastra.Ulterior,odata cu aparitia si utilizarea pe scara larga a tesaturilor din bumbac si industria textila s-a adaptat noilor necesitati,trecind la fabricarea firelor si fibrelor din bumbac.Astfel ca,industria firelor si fibrelor de bumbac de la Talmaciu,a devenit in secolul trecut,mai cu seama dupa anul 1935,principala preocupare a circa jumatate din populatia Talmaciului.

Mai mult,chiar existenta fabrici de fire si fibre a determinat ,atragerea la Talmaciu,de forta de munca, de pe intreg teritoriu Romaniei,ceea ce a facut ca in decursul a numai 50 de ani (1945-1995) ca populatia sa se dubleze de la 3500(1945) la 7000(1995)

Actul de nastere al industriei textile,la Talmaciu,s-a semnat la 24 octombrie 1935,cind a luat fiinta ROMINOFIR-Societatea Anonima Romina.Capitalul societati era preponderent englez,iar ca obiect de activitate, isi propunea sa preia si sa continue in Romania afacerile S.A The Central Agency din Glasgow – Scotia.Ca spatii de productie Rominofir a preluat fosta fabrica de postavuri si paturi militare,care functiona-se in perioada 1920-1923.Aceasta,a fost cumparata de cetateanu german Cristian Metz si dupa o pauza de trei ani,datorata , reutilarii si modernizarii,in 1926 a inceput sa produca ata de cusut si matase artificiala.Proprietarul acesteia a revindut la 19 decembrie 1935,actiunile fabricii,societatii nou infiintate,care de la aceea data si pina astazi s-a profilat si a produs numai ata de cusut.

Primele patru sectii infiintate si datate din 1935 se numeau;filatura,rasucit,finisaj chimic si finisaj mecanic.Ulterior s-au construit;atelierul mecanic,atelierul electric,timplaria,centrala electrica si centrala termica.

Pe parcursul existentei sale fabrica a suferit numeroase modificari si adaugirii dupa necesitatile impuse de productie sau politicile timpului,Astfel,la 11 iunie 1948,este trecuta in proprietatea statului schimbindui-se numele in Firu Rosu Talmaciu. In anii 1959-1961 este supusa unui amplu proces de extindere si modernizare

Un alt moment important l-a cunoscut in perioada 1976-1977 cind au fost inlocuite,partial, unele din masinile de productie.Din aceea perioada,urmare a unor masuri de marcheting,fabrica de la Talmaciu,a devenit cunoscuta in intreaga tara,dar si in tarii din Europa si SUA,ca producatoare de ata de cusut,avind emblema o pisicuta in culorile alb,negru.

Dupa anii 1990,fabrica a revenit la denumirea initiala de ROMINOFIR,si a cunoscut,ca intreaga economie romaneasca ample procese de reorganizare, restructurare si reasezare a productiei pe principiile economiei de piata si la standardele de calitate impuse de normele europene

In ani sai de debut,in 1935,fabrica pornea de la de la 2 ingineri,25 de muncitori calificati si 45 de muncitori necalificati,iar in anul 1941,avea 180 de muncitori calificatii si 270 de muncitori necalificatii.In anii de virf ai productiei sale,respectiv in 1987,fabrica avea 24 de ingineri,171 subingineri si maistri si 2850 de muncitori

Existenta,unei insemnate populatii,mai cu seama feminine,in fabrica, a determinat autoritatile timpului sa ia masuri de de construire a unor locuinte,ceea ce a determinat aparitia unui intreg cartier de case si blocuri in vecinatatea fabricii,care s-a extins,in zilele noastre pe o suprafata de peste 20 de hectare.

In legatura cu problemele demografice, de pregatire si ocuparea fortei de munca,dupa anii 1950 si pina prin 1995,in Talmaciu structura pe sexe arata un raport de 1 barbat la 4 femei,iar in ceea ce priveste calificarea profesionala aproximativ 50% din populatia urbei,isi avea pregatirea in domeniul industriei textile.

Actualmente ROMINOFIR,trece printr-un amplu proces de retehnologizare,in concordanta cu cerintele pietii europene,dar ce este esential emblema si renumele acesteia este apreciat si recunoscut atit in tara cit si in strainatate.




Exploatarea lemnului.

Desfintarea Scaunului filial Talmaciu in 1876,a atras dupa sine impartirea patrimonilui acestuia(padurile si pasunile intre toate celelalte comune apartinatoare scaunului(Talmaciu,Talmacel,Boita,Turnu Rosu,Sebesul de Sus,Sebesul de Jos)Astfel ca,aproximativ 90.ooo de iugare cu paduri,au fost predate contra unor despagubiri acestor comune,iar,35.960 iugare au ramas in proprietatea Adunarii Nationale a Sasilor (9

Problema padurilor de pe vaile Lotrioarei si Sadului,din fostul fostul scaun filial Talmaciu,au intrat in atentia Adunarii nationale a sasilor care hotarase inca din 1871 ca aceste paduri sa fi exploatate .Astfel ca,dupa mai multe incercari nereusite,in anul 1904,comuna Cisnadie ,vinde Fabricii de celuloza din Turda,cunoscuta sub numele de Societatea Regnicolara,dreptul de a exploata padurile,care apartineau acestei comune si care se aflau pe Valea Sadului.Un an mai tirziu,Adunarea nationala a sasilor,vinde pe aceiasi vale a Sadului,dreptul sau de exploatare a lemnului catre firma italiano-ungara ,,Filtrinelli,La 17 decembrie 1906 se semneaza contractul de vinzare cumparare contra sumei de 818.181,8 coroane,platibili in 22 de ani. (10)Ulterior,aceasta firma cumpara dreptul de exploatare a lemnului si de la alti proprietari,precum comunele politice Talmacel,Sadu,Boita,Ciineni,Malaia, Brezoi,Vaideeni,etc,realizind,pentru timpul respectiv,una dintre cele mai indaznete investiiti din aceasta parte de lume.

Locatia firmei Feltrinelli s-a stabilit la 3 km nord de Talmaciu (undeva pe locul unde este in prezent fabrica Faurecia) si cuprinde o suprafata de 22 iugare .De aici,pe cimpul Talmaciului, pe intreaga Vale a Sadului s-a creat un vast santier de exploatare a lemnului,care se intindea pina la Valea lui Ivan(aproximativ 30 de km in amonte)Aici,la Valea lui Ivan, functiona un imens funicular,lung de aproape 45 km,care scotea lemnul din indepartatele masive Balindru,Stricatu si Furnica de pe valea superioara a Lotrului si din masivul Capatinei.Acest funicular adus din Germania ,transporta zilnic peste 1.000 metri cubi de material lemnos.Citeva zeci de muncitor,taiau,fasonau si descarcau materialul din acest funicular.Apoi de la Valea lui Ivan si pina la locatia de la Talmaciu,bustenii erau transportati cu trenul pe o distanta apreciata la 35 de km.Calea ferata ingusta construita de firma Feltrineli,parcurgea malul drept al riului Sadu,iar pe la barajul cascadei,tranversa riul Sadu si se oprea in curtea fabricii.Trenul circula zilnic,dimineata vagoanele goale se deplasau in sus pentru incarcare,iar dupa masa,vagoanele duse cu o zi inainte si incarcate,parcurgerau traseu invers spre fabrica in vederea prelucrarii lemnului.;

Au existat numeroase accidente,cind vagoanele pline au deraiat ori s-au rasturnat,producind pagube si uneori pierderi de vieti omenest La sediul firmei,laTalmaciu,functionau nu mai putin de 14 gatere,10 fierastraie circulare si doua fierastraie,dublu circulare,toate actionate de un motor cu aburi de peste 1000 cai putere.

In aproprierea fabricii functiona un pavilion administrativ,o cantina,o capela catolica si locuintele muncitorilor.Acestia, adusi din zona Gilau –Huedin,Maramures si Ciucea,constituiau principala forta de munca care prelucrau lemnul.Specialisti cu inalta calificare si aparatul economic era adusi din Germania si Italia.

In cadrul fabricii,lemnul suferea o prelucrare destul de sumara,fiind transformat in scindura de diverse grosimi si lungimi,in dulapii necesari pentru constructii sau pur si simplu se ,,fatuiau” pe 2 sau 4 parti si erau incarcatii in vagoane. Memoria colectiva a citorva batrini de astazi,retine ca datorita calitatilor seosebite ale lemnului de brad,acesta era folosit de industriile italiana si germana la construirea instrumentelor muzicale ori in industria aeronautica a celui de al treilea Reich.

Din fabrica,catre est,iesea o alta cale ferata care transporta vagoanele incarcate ,catre gara de la Vestem.

Aceasta fabrica a pierit intr-un mod pe cit de straniu pe atit de miraculos .intr-un sfirsit de septembrie al anului 1944,cind razboiul s-a mutat pe teritoriu Talmaciului,fabrica a ars,in intregime,timp de aproape doua luni,fara a se putea face vreo interventie pentru stingerea focului.In acel septembrie 1944 dupa ce Romania a intors armele impotriva Germaniei(23 august 1944)zona Talmaciului a fost puternic bobardat de aviatia germana.Atacurile aeriene vizau comunicatia Sibiu- Rm.Vilcea si includea obiectivele din zona precum depozitele din marginea Sibiului,fabricile din Cisnadie,fabrica de armament de la Mirsa si fabrica Feltrinelli de la Talmaciu.Mai cu seama ca in cadrul acesteia,se aflau mai multe avioane de razboi germane,pentru a fi reparate.De mentionat ca in timpul razboiului,incepind cu anul 1943,fabrica Filtrenelli,a fost militarizata si pusa sub observatie speciala.

Oameni mai in virsta,de azi din Talmaciu,isi amintesc ca atunci timp de o saptamina treceau avioanele de cite doua-trei ori pe zi si bombardau aceasta zona.Urmarile au fost dezastruoase,un incendiu care a durat aproape doua luni a ars si ,,urmele fabricii”Au supravetuit ca prin minune,capela si jumatate din locuintele muncitorilor din fabrica.Urmasii celor care au lucrat la firma Filtrenelli alcatuiedsc azi ceea ce numin Talmaciu II.

Dintr-un extras al primariei rezulta,ca in cadrul fabricii, in anul 1911 lucrau 720 de muncitori din care 220 calificati si 500 necalificati,iar in 1943 lucrau 1500 dee oameni din care 300 calificatii si 1200 necalificati.Odata cu distrugerea fabricii s-au distrus si documentele de evidente si contabile,astfel ca nu putem aprecia volumul productiei,clientii si mai ales date despre personalul fabricii

Feltrinelii nu si-a mai reluat ativitatea niciodata.

Cea de a doua mare fabrica de prelucrare a lemnului,numita Societatea Regnicolara,in fapt,un depozit de mari dimensiuni,a fost construit de catre fabrica de celuloza din Turda,pe malul rului Sadu,pe locul fostei fabrici de pulbere.Aceasta fabrica avea propria cale ferata,construita paralel,la mica distanta de cea a firmei filtreneli si o insotea pe aceasta pana la Valea lui Ivan,apoi urma cursul Sadurelului,afluentul din stinga al Sadului,in muntii Cibinului,acolo unde erau proprietatile forestiere ale orasului Cisnadiei.In primii ani ai inceperii investitiei(1905-1906) aceasta firma producea cantitati mai mari de lemn decit firma Filtrenelli,dar in timp,de fapt,dupa 1935,fabrica isi diminueaza, temporar activitatea.Din informatiile care exista astazi,aceasta fabrica a prelucrat numai lemn de fag.66)

Spre deosebire de fabrica Filtrenelii,pentru trimiterea lemnului prelucrat la destinatie,utiliza gara de la Talmaciu.

Societatea Regnigolara ,numita si OFA (Organizatia Forestierilor Anonimi) 66)Maniutiu,dispunea in anul 1910 de 230 de lucratori,din care 56 calificati si 174 necalificatii.Scaderea productiei si diminuarea activitatii din preajma razboiului,a determinat sa nu fie inclusa pe lista intreprinderilor mobilizate le razboi,dar urmarile bombardamentului asupra fabricii Feltrinelli au dus si la distrugerea partiala, acestei fabrici.Totusi,anumite parti productive din fabrica nu au fost distruse si la inceputul anului 1945 si-au reluat activitatea.

Tot din perioada anilor 1947-1951 fabrica s-a mutat pe locul care functioneaza si astazi. Fabrica s-a numit OFA,mai tirziu CIL(combinat de industralizare a lemnului si SIF(sector de industrializare a lemnului) Spre deosebire de fabrica Feltrineli,fosta societate anonima OFA, functioneaza si astazi sub titulatura,, HLV Transilvania”, prelucrind peste 25000 mc de fag-anual.



Nu se cunosc in totalitate cantitatile de lemn exploatate de cele doua fabrici,dar au fost suficient de mari ca sa acopere cel putin valoarea platilor anuale contractate si sustinerea celor peste 1.000 de persoane care au lucrat atunci cind functionau ambele fabrici.


    1. Lista agentilor economicii la 31.12.2007



1

IMAGE ART SRL str.Baii nr.17 arta fotografica

2

H L V TRANSILVANIA SRL str.N.Balcescu 43 industria lemnului

3

RE TEX PROD SRL str.Unirii industria textila -broderie

4

RC SYSTEMS SRL colonia Talmaciu -17 tehnica de calcul

5

GILU PROD COM SRL str Talmacel 30 industria lemnului

6

ROMANOFIR SA P-ta Textilistilor 17 prelucrarea bumbacului

7

KARAGEA SERVICE SRL str.Talmacelului 1-3 service auto

8

ONEDIN TRANS SRL str.Samuil Micu 27 transporturi interne si i internationale

9

LABOR DIAGNOSTIC SA str.Aleea Castanilor 1-3 laborator medicina

10

C & L SRL str.Cibinului 20 vinzari produse si m marfuri diverse

11

ANCISA AUTO SRL str.M.Viteazu 2 vinzari piese si n

ansambluri auto

12

VITOSA SRL str.I.Creanga 2 fabricare piinii si a p produselor de panificatie

13

EUSPEED SRL str.1 Mai expeditie si trasport a

marfuri


14

RIDALLI SRL str.Piata textilistilor 2 farmacie

15

CETATEA TRANSCOM SRL str.Infratirii 14 f fabricare piinii si a p produselor de panificatie



16

MARVAS COM SRL str.N.Balcescu 23 vinzare marfuri diverse

17

GESO COM SRL str.Cibinului 69 mobila

18

PETROSIB SRL str.Unirii benzinarie

19

ATRIX SRL str.Cibinului 87 vinzari piese auto toate tipurile

20

BASARAB SRL str.M.Viteazu 11 vinzarii materiale constructii

21

CONSUMCOOP TALMACIU SOCIETATE COOPERATIVAPta Textilistilor bloc 2 cofetarie,alimentatie publica,librarie,bunuri de consum.

22

AGREM PREJBA SRL str.Cetatii 15 vvinzari cu amanuntul prod alim

23

MADOFARM SRL str.V.Babes 3 farmacie

24

PERSIDA SRL str.Riului 46 fabricarea structurilor metalice

25

ECOU SRL str.St. L.Roth 1 vinzari cu amanuntul prode alim.

26

ROZINA SRL str.M.Viteazul 2 laborator cofetarie f

27

ATC TRADING SRL str.Pietii constructii cladiri si lucrari geniu

28

ROXMAR IMPEX SRL str.I.Creanga transporturi interne si internationale

29

ACTUAL TAXI SRL str.Cibinului servicii taxi.

30

ADO SRL str.V.Babes 16 transport intern si international

31

SEVER CLUB SRL str.M.Viteazu 36 alimentatie publica

32

TRANS J.R. COM SRL str.Unirii transporturi interne si internationale

33

REFLEXOMOD SRL str.Unirii 74 servicii intretinerea sanatatii

34

METASTIL SRL str,Riului 24 fabricarea structurilor metalice

35

FABRIKA SRL str.Pietii 16 fabricarea articolelor din

piele,plastic,carton

36

TRANS COMPLEX SRL str.Cetatii 53 transport calatorii intern si te international

37

ACSTAL SA str,M.Viteazu 16 captarea,tratarea si distributia apei

38

TALMABAU SRL str.Unirii constructii cladiri si alte lucrari de a r arta

39

TRANSFAGARASAN SRL str.Unirii 128 prepararea si vinzarea hranei.

40

FAURECIA SEATING TALMACIU SRLD.N 7 KM 256,836 fabricarea de scaune si bancute p p pentru.auto,sali spectacole,etc



41

CONFTAL SRL str.Aleea Castanilor 4 confectii si tricotaje,barbatii a femei si copii

5 42

GEFA IMPEX SRL str.Piata Textilistilor 17 fabricarea produselor din lapte

43

GE & EL SRL str.M.Viteazu 12 vinzarea cu amanuntul produse

nealementare

44

SOCONATUR SRL str.1 Decembrie 1918 74 fabricare produse din lemn

45

FAMATECH SRL P-ta Textilistilor 17 fabricarea echipamentelor de racit si c congelat

46

TRANS NEGHINA COMPANY SRL str.M.Viteazu 45 transport uri interne si int t

47

WOODSTOCK SRL str.N.Balcescu 43 in dustria lemnului

48

PFAFF SRL str.St.L.Roth transport de marfuri si persoane

49

NICODOR TRANS SRL str.St.L.Roth 19 transporturi terestre de calatori

50

RIVA OLROM MANUFACTURING & TRADING SRL colonia Talmaciu 2 masini de fabricat hirtie.

51

MARTIN IMPORT EXPORT SRL str.M.Viteazu 51 comert cu amanuntul second-hand

52

EMI INSTAL SRL str.Riului 48 constructii de toate tipurile

53

CARLE CONSTRUCTII METALICE SRL str.Textilistilor 17 fabricare usi,ferestre din metal

54

PECOM LOGISTIC SRL str Unirii tp marfurii

55

IKEON LINE SRL str.Samuel Micu Clain 6 mobila

56

JULY COM SRL str.Aleea Castanilor bl 3 vinzare cu amanuntul produse industriale

57

ANA CONSTRUCT SRL str.M.Eminescu 40 instalare piscine

58

ALIMAT CONSTRUCT SRL str.Talmacelului 30 vinzare cu ridicata mat de constructii

59

TOM COM SRL str.M.Viteazu 3 alimentatie publica.

60

TIGRA IMPEX SRL str.P-ta Textilistilor 13 transport de narfuri

61

M.T. SERVICE SRL P-ta Textilistilor 11 atelier electrice

62

FLORISTAR COM SRL str.Cibinului 63 vinzariui marfuri alimentare si textile

63

ADY GOLD IMPEX IFN SRL str.o.Goga. 3 casa amanet

64

GOMISTO SRL str.Talmacelului 1-3 service auto

65

LOTRIOARA TUR SRL str N.Balcescu 125 service auto

66

DECOR CONSTRUCT SRL str.M eminescu 15 decoratiuni interioare

67

CONSTRUCTII SERVICE GAB SRL str.Aleea Cascadei bloc 9 constructii cladiri.

68

COTE D AZUR COMPANY SRL str.Gh.Lazar bl 6 vinzare cumparare proprietati

69

ELIMAR TRANS SRL str.Unirii 90 transport marfa.

70

LASCADRI SRL str P-ta textilistilor 17 fabricare mobilier

71

PANATTA COM SRL aleea castanilor 11 ap 7 inchirieri masini si utilaje constructii

72

BOLATA PROD SNC str.Cetatii 2 produse alcoolice

73

TRIUMF LAURA SRL str.P-ta Textilistilor bl 8 alimentatie publica

74

FOREST BUCUR SRL str.Aleea Castanilor constructii claqdiri

75

B.P.S.MECANICA str.N.Balcescu 43 lucrari metalice complexe.

76

D.S.AUTOTEST SRL str.1 Mai scoala de soferii

77

POPAS LUPESCU SRL DN81 km 247 prepararea si vinzarea min car mincarurilor

78

FINAS COM SRL Piata textilistilor 21 vinzarea cu amanuntul a marfuriolor industriale

79

ECO PLUS SRL Unirii industria lemnului

80

SC Aspern Product M Viteazu FN gater

81

DECO MOB. 22 decembrie 1989 bl 9 timplarie pal melaqminat

82

SCHULTZ ELEKTROTECHNIK SRL Piata textilistilor 17 fabricare aparataje electrice si

electronice

83

TRANS POT SRL Cetatii 21 transport persoane

84

S.M.P.CORPORATE SRL Mviteazu agentie de turism

85

G.P.V.TRANS SRL L Blaga 16 transporturi industriale si agricole

86

GRASSO FORMAGGI SRL d.n 7 prelucrarea laptelui si a produselor din lapte

87

TUROHOL SRL Talmacelului 1-3 comert cu

amanuntul,textile,tricotaje,confectii

88

MAVADAR IMPEX SRL Unirii 116 jocuri mecanice

89

TAKY TRANS SRL I.Creanga transporturi terestre(auto) parcare

90

INTERSIB SRL Aleea Castanilor bl 3 ap 3 vinzarii marfuri diverse

91

BAS SERVICE SRL Constantin Noica 2 service auto

92

ITALFIRMA SRL Pietii 16 fabricarea articolelor dinpiele,textile,plastic,etc

93

PYG TRANS SRL Dealului 17 comert cu marfuri si produse

94

MCV TRANS SRL Nbalcescu 15 transporturi rutiere de marfuri si produse

95

MARTY SRL Unirii 24 Lucrari dse constructii interioare

96

LIANA SERVCOM SRL Garii 16 alimentatie publica

97

LU MI ART SRL O.Goga 5 activitatea muzeelor

98

ELECTRONICS WORLD SRL A leea Castanilor bl 5 comert cu electrice,electronice si soft.

99

SATURN SRL Infratirii 7 copmert cu amanuntul

100

MT PROD SRL Pietii 16 vinzari cu

amanuntul,produse,incaltaminte,articole piele,voiaj,etc

101

EUROCON SERVICE Unirii 68 constructii

interioare,gaz,apa,lumina.

102

CINEGETICA SRL Nbalcescu produse si servicii

103

MANDEA COM SRL GH.Lazar 1 carmangerie

104

IACH SRL Nbalcescu 38 florarie

105

NYKOMAR TRANS SRL M.Viteazu 40 alimentatie publica

106

ISTAMBUL IMPEX SRL Talmaciu 2 alimentatie publica

107

VIODOR TRANS SRL Aleea Stadionului 11 transporturi

108

AMENAJARI INTERIOARE SRL Aleea Castanilor nr 9 constructii

109

La Fintina srl Unirii FN apa plata

110

CRADAN CONSTRUCT SRL Cetatii 20 constructii

112

SC Doina Prod M Viteazu 3 brutarie si magazin

113

SC Nevada impex dn 7 km 256 fier forjat

114

SC AT Group srl Talmacel 265 echipament de protectie

115

RADANI COM Samuel Micu 17 alimentara





Yüklə 0,81 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   13




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə