Revista presei 12. 10. 06 Curentul

REVISTA PRESEI

12.10.06
CURENTUL
Producţia mondială de vaccin antigripal, întarziată cu o lună
Producţia mondială de vaccin antigripal este întârziată cu aproape o lună, pentru că au fost modificate două tulpini din compoziţia produsului utilizat în 2005. Potrivit ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu, s-au mai înregistrat anumite probleme şi în utilizarea vaccinului. "Faţă de vaccinul utilizat în 2005, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a modificat în acest an două tulpini, una de tip A şi una de tip B. Din acest motiv, în întreaga lume a fost întârziată producţia de vaccin antigripal", a precizat, ieri, pentru Medifax, Nicolăescu. Potrivit specialiştilor, această întârziere nu afectează cu nimic campania de vaccinare, care poate fi realizată pe parcursul lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie, întrucât, de regulă, epidemiile de gripă apar în Europa de Vest în luna ianuarie, iar în România, în februarie.


OMS avertizează

Tuberculoza rezistentă la medicaţie - o problemă în ţările din jurul UE
Reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) susţin că zonele în care s-au înregistrat cazuri de tuberculoză rezistentă la medicaţie în ultimii ani sunt cele din jurul Uniunii Europene, unde ar trebui să se ia măsuri imediate pentru a preveni răspandirea acestei boli. Potrivit medicului Paul Stoicescu de la Institutul Naţional de Pneumologie "Marius Nasta" din Capitală, la noi se înregistrează, anual, aproximativ 1.000 de cazuri cu tuberculoză rezistentă la tratamentul medicamentos. "Zonele cu tuberculoză rezistentă la medicaţie sunt cele din jurul UE", a declarat pentru Reuters directorul diviziei Stop Tuberculoza al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Mario Raviglione. La rândul său, Michael Luhan, coordonatorul pentru Europa şi Asia Centrală al programului împotriva tuberculozei, a precizat că statele membreUE s-au complăcut cu situaţia din ultimii ani, în ciuda ratei ridicate a infecţiei din ţările vecine, precum Rusia, Ucraina, România, Belarus şi Turcia. "Tuberculoza a fost întotdeauna printre ultimele preocupări în agenda UE. În plus, extinderea Uniunii va mări expunerea la tuberculoză", susţine Luhan.
La nivel global, 450.000 de cazuri noi anual
Specialiştii în domeniu estimează că aproape 450.000 de oameni contractează tuberculoză în fiecare an, în regiunea europeană, inclusiv partea estică, dar şi centrul Asiei. Dintre aceştia, 70.000 de persoane prezintă forme de tuberculoză rezistente la două medicamente principale, administrate în cazul bolii. Astfel, situaţia creeată măreşte şansele ca o epidemie asemănătoare cu cea cunoscută în anii 1940 să izbucnească în vestul Europei. "Rezistenţa bolii la medicamente este, fără îndoială, una dintre cele mai periculoase şi alarmante de la al doilea război mondial încoace", a declarat şeful Crucii Roşii Internaţionale, Markku Niskala. El a completat că liderii UE trebuie "să se trezească, să nu mai întârzie, să lase problema să scape de sub control". În ceea ce priveşte cheltuielile pentru tratarea acestei afecţiuni datorate bacilului Koch, reprezentanţii OMS estimează că este necesară triplarea acestora la nivel global pentru a se ajunge, în următorii zece ani, la 56 miliarde de dolari, sumă necesară pentru a opri răspândirea tuberculozei. Totodată, specialiştii apreciază că tuberculoza rezistentă la medicaţie nu răspunde la cel puţin trei dintre cele şase clase de medicamente existente pentru tratarea acestei boli.


Romania, pe primul loc în Europa la incidenţă
Statisticile autohtone cu privire la incidenţa, diagnosticarea şi tratarea tuberculozei sunt "mai bune", conform medicului Paul Stoicescu de la Institutul Naţional de Pneumologie "Marius Nasta" din Bucureşti, cu o rată a incidenţei în scădere în ultimii trei ani. Cu toate acestea, România rămâne lideră europeană la incidenţă, cu 30.000 de cazuri, din care se înregistrează anual 20.000 noi. Totodată, numărul persoanelor care au dezvoltat o tuberculoză multidrog rezistentă sau au contractat-o de la o persoană suferindă se cifrează la 1.000 în fiecare an.

"Înregistrăm o rată de vindecare a tuberculozei de 82%, însă costurile sunt mari. Astfel, pentru o persoană cu TB sensibilă cheltuim 15-20 de milioane de lei vechi pentru cele şase luni de tratament, iar pentru una afectată de bacilul rezistent la terapie, costurile ajung până la 60 de milioane de lei", ne-a declarat Stoicescu. El a adăugat că "riscul de infectare este de opt ori mai mare în rândul personalului medical care intră în contact cu bolnavii de TB, adică unul din opt medici contractează boala. Astfel, România ocupă primul loc în Europa la incidenţă, iar în spaţiul epidemiologic stabilit de OMS se găseşte pe locul patru".

Cosmin Anghel
Studenţii străini de la UMF Cluj vor să înveţe în engleză sau franceză
Studenţii străini de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca s-au revoltat, ieri, din cauză că sunt obligaţi să înveţe în limba română, după ce în primii trei ani au studiat în limbile engleză şi franceză, transmite corespondentul Mediafax. "Vrem numai să continuăm studiile în franceză. La începutul studiilor ne-am înţeles că vom studia numai în franceză, şi nu prea cunoaştem romana. Nu ştim scrie şi ar fi o problemă. Ei au schimbat linia de curs, deşi noi nu ştim romană", spune unul dintre studenţi. Conducerea UMF Cluj a cedat sub presiunile studenţilor şi a revenit asupra deciziei de schimbare a limbii de studiu. Rectorul UMF "Iuliu Haţieganu", Marius Bojiţă, susţine că a vrut să facă schimbarea deoarece aşa prevede legislaţia. "Primii trei ani se fac în limba engleză şi fanceză, urmând ca în anii 4, 5 şi 6 studiile să se facă în limba română, ei în primii trei ani fiind obligaţi să cunoască limba română", a declarat Bojiţă.
GANDUL
Spitalul de Urgenta din Bucuresti, infratit cu Spitalul Universitar din Zurich
Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti este infratit cu Spitalul Universitar din Zurich, una dintre cele mai mari unitati din Elvetia. Colaborarea dintre cele doua spitale a inceput din primele zile ale evenimentelor din decembrie 1989. "Pana pe 10 ianuarie 1990, cei de la spitalul elvetian au adus 3 transporturi de materiale sanitare in tara, cele mai multe consumabile fiind dirijate spre Spitalul de Urgenta, unde se desfasura o activitate medicala intensa in acele zile", a spus dr. Claudiu Turculet, managerul unitatii medicale. Pe langa ajutoare, spitalul elvetian a trimis un asistent de chirurgie, Harry Schenck, si un medic chirurg, Rainer Hoffmann."Acestia au vazut ca exista o activitate covarsitoare, in fiecare zi, in Spitalul Floreasca si au identificat unitatea ca fiind cea mai interesanta cu care ar putea colabora. Pana in 1993, s-au efectuat mai multe vizite si au adus mai multe ajutoare cu materiale sanitare, instrumentar si chiar paturi", a mai spus dr. Turculet. "Din 1994, s-a derulat un program de burse pentru aproximativ 40 de doctori si 30 de asistenti. Bursele erau de 2-3 luni, urmarindu-se, pe de o parte, schimbarea mentalitatii cadrelor medicale din spitalul bucurestean si educatie medicala. Bursele au fost organizate la Spitalul Universitar din Zurich pentru mai multe specialitati", a adaugat managerul Spitalului de Urgenta. In fiecare an, la Floreasca au venit specialisti de renume de la Spitalul Universitar din Zurich, care au sustinut conferinte si cursuri pentru medici si asistente, in incercarea de ameliorare a activitatii medicale, dar au continuat sa soseasca si transporturi cu ajutoare pentru Urgenta. "In aceste zile, se afla in vizita in spital o alta echipa, din care face parte dr. Retto Stocker, specialist in terapie intensiva, dr. Christian Ruef, specialist in boli infectioase, dr. Ludwig Labler, chirurg de trauma, dr. Ernst Schneider, radiolog, si Harry Schenk, asistent de chirurgie. De data aceasta se afla in vizita si Christiane Roth, directorul spitalului elvetian. (A. S.)

GARDIANUL
Managerii-minune ai lui Nicolaescu incalca legea intr-o veselie

Aplicarea legilor reformei, considerata facultativa de catre noii sefi ai unitatilor sanitare
Dupa ce Nicolaescu i-a scolit fulger in stiinta managementului sanitar, sefii de spitale numiti de ministrul sanatatii s-au apucat sa incalce legea nestingheriti. Cei prinsi in incompatibilitate cu Legea reformei in sistemul sanitar ar trebui demisi, insa acest lucru nu s-a intamplat pana acum.

Cele 14 zile ale scolii de supermanageri infiintata de Nicolaescu nu au avut un efect benefic asupra conduitei noilor directori numiti de ministrul sanatatii la conducerea spitalelor. Astfel, acestia au inceput sa incalce Legea 95/2006, in speranta ca nimeni nu se va sesiza. Printre cei prinsi cu incompatibilitatea s-au numarat, pana acum, chirurgul Claudiu Turculet, manager al Spitalului de Urgenta Floreasca, trecut in cateva din protocoalele operatorii la rubrica celor care efectuasera interventii. In cazul acestuia, Eugen Nicolaescu, ministrul sanatatii, a afirmat ca va declansa o ancheta si, daca se va dovedi ca managerul n-ar fi fost in sala de operatii doar pentru verificari, asa cum sustine Turculet, acesta va fi demis. La scurt timp dupa semnalarea cazului managerului Spitalului de Urgenta Floreasca, a fost prins „calcand pe bec“ si managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“, Nicolaie Galie. Trebuie precizat faptul ca nu organele Ministerului Sanatatii au constatat aceste cazuri, ci doar mass-media, mai dornice sa afle ce se intampla in sistemul reformat decat reformatorul insusi. Desi exista cateva probe clare in cazul lui Galie, cum ar fi protocoalele operatorii in care acesta figureaza, se pare ca managerul Institutului „Marius Nasta“ opereaza aproape zilnic. Potrivit unor surse din cadrul institutului, medicii refuza sa mai intre cu doctorul Galie, stiind ca acesta se afla in ilegalitate. In plus, managerul Galie nu rateaza conferintele medicale din tara sau din afara tarii, considerand probabil ca singurul institut de pneumoftiziologie din tara, cu peste 640 de paturi, se poate conduce foarte simplu. Potrivit Legii 95/2006, functia de manager este incompatibila cu exercitarea oricaror alte functii salarizate, nesalarizate si indemnizate. Daca managerul se afla in stare de incompatibilitate ori de conflict de interese, se mai precizeaza in actul normativ amintit, acesta este obligat sa inlature motivele de incompatibilitate in termen de 30 de zile de la aparitia acestora.

Reforma de la Giurgiu

Prin zona Giurgiului, reforma lui Nicolaescu n-a ajuns in forma pura. Managerul Spitalului Judetean Giurgiu, dr. Mihai Petre, este gata sa jure ca incompatibilitatea intervine abia dupa sustinerea concursurilor pentru posturile de manageri, care s-ar tine pe la sfarsitul lui noiembrie, desi data nu este inca certa. Acesta recunoaste ca, in afara functiei de manager al unitatii sanitare, mai ocupa si functia de sef de sectie la Cardiologie, dar si la Interne. Dar asta nu este totul. Mihai Petre este totodata si consilier judetean, membru in Biroul Permanent al PNL, precum si vicepresedinte al Colegiului Medicilor Giurgiu. Toate aceste activitati nu-l impiedica pe managerul Spitalului Judetean Giurgiu sa se ocupe si de cabinetul particular pe care il detine. In timpul liber, bineinteles. „Astept desfasurarea concursului pentru postul de manager si abia dupa aceea voi inlatura incompatibilitatile. O sa renunt si la functia de sef de sectie, si la functia de consilier judetean. Ca doar nu am facut degeaba cursurile de management, eu chiar vreau sa fac lucrurile corect. Abia la 15 zile dupa ce semnez contractul de management voi elimina incompatibilitatile, pentru ca asa spune legea“, ne-a declarat Mihai Petre. Desi a fost numit manager la Spitalul Judetean Giurgiu in 28 mai 2006, in Dispozitia privind infiintarea Consiliului Medical, semnata in iulie, Mihai Petre si-a trecut si parafat una dintre incompatibilitati: „manager-sef sectie Cardiologie“. In incompatibilitate prin Spitalul Judetean Giurgiu se mai afla si directorul medical Stoica Bazil, care detine si functia de sef sectie Obstetrica-ginecologie.

Interimarii numiti de Nicolaescu opereaza pe furis sau se scuza ca pot fi incompatibili pana la organizarea concursurilor de management de spital.

Claudia Marcu

ROMANIA LIBERA
Oncologia, cladita in 26 de ani, distrusa intr-o zi

Scandal in pavilionul cancerosilor
Medicii oncologi atentioneaza Ministerul Sanatatii Publice ca desfiintarea oncologiei medicale si asimilarea ei specialitatii medicina interna va avea o serie de repercusiuni asupra bolnavilor de cancer. Mai mult, medicii specialisti se tem ca aplicarea Ordinului nr. 1044/25 august 2006 va duce la disparitia retelei oncologice din Romania, in timp ce forurile stiintifice europene recomanda tocmai accesul pacientilor la centrele specializate. Motivul invocat de oficialii Ministerului Sanatatii Publice cu privire la asimilarea oncologiei de catre medicina interna ar fi acela ca toate specialitatile medicale din Romania sa fie recunoscute mutual in Uniunea Europeana, astfel incat medicii oncologi sa poata profesa pe piata europeana. In vederea aderarii la Uniunea Europeana, MSP a luat o decizie care nu poate fi sustinuta prin argumente adevarate. Oncologia medicala este o specialitate care a fost recunoscuta in SUA din 1965, iar in Romania aceasta disciplina a luat nastere in 1980. Mai mult, specialitatea este recunoscuta in 23 de tari europene: Franta, Germania, Anglia, Suedia, Elvetia, Italia, Spania, Portugalia, Olanda, Belgia, Islanda, Austria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Grecia, Croatie, Cipru, Ungaria si, pana la aberantul ordin din august 2006, Romania. "UE nu ne obliga sa desfiintam oncologia. Bulgaria, de exemplu, a facut demersuri pentru a aproba in nomenclatorul de specialitati medicale oncologia", a declarat dr. Florin Bacanu, medic primar oncolog de la Spitalul "Sf. Maria" Bucuresti.
O pregatire mai buna, o sansa la viata mai mare

Dincolo de aceste aspecte, consecinta acestei decizii aberante va fi o ingrijire inadecvata a bolnavilor de cancer. Astfel, medicii rezidenti in medicina interna vor fi instruiti intr-un singur an in oncologie. Pana acum medicii rezidenti erau obligati sa-si cimenteze cunostintele pe parcursul a cinci ani. Medicul internist va trebui sa acumuleze si cunostinte in cardiologie, gastro-enterologie, nefrologie, pneumologie, reumatologie, imunologie, hematologie clinica, alergologie. "Numarul de ani pregatitori pentru un medic specialist este foarte important. Sunt studii care dovedesc ca rezultatele tratamentelor care se traduc in ani de supravietuire a bolnavilor de cancer depind foarte mult de nivelul de instruire", a declarat dr. Florin Bacanu.

Urmari grave

In Romania sunt inregistrati 370.000 de bolnavi de cancer (conform statisticilor la sfarsitul lui 2004), iar supravietuirea lor va fi pusa sub semnul intrebarii. Dr. Constatin Plesan, medic oncolog la Spitalul Drobeta Turnu-Severin, atentioneaza ca in ceea ce priveste prescrierea tratamentului "limita intre doza terapeutica si cea toxica a medicamentelor citostatice este foarte mica, iar efectele toxice pot avea urmari grave in mana unor medici neinitiati (infectii, sangerari, deces)". Anual, in evidentele cabinetelor judetene sunt 57.000 de noi cazuri (in crestere de la 43.000 in 2001), iar mortalitatea este de aproximativ 42 de milioane de decese. In prezent, in Romania profeseaza 200 de medici oncologi in 160 de entitati oncologice (sectii, clinici, cabinete, institute nationale la Bucuresti si Cluj). "Prin asimilare, vor exista sectii de medicina interna mamut, cu 130-150 de paturi. De asemenea, costurile vor fi de 10 ori mai mari, proportional cu numarul medicilor internisti ce vor prescrie medicamente si cu gradul lor de pregatire profesionala", a mai explicat dr. Constatin Plesan.

Reteaua, in pericol

"Noi am rugat oficialitatile sa fie o specialitate de sine statatoare, cu o curricula adaptata nevoilor din Romania. Nu sunt putine momente in care medicul oncolog este singurul prieten al pacientului. Acesta ramane in ingrijirea lui de la data diagnosticului pana la deces. Vor fi probleme cu functionarea actualei retele de cancer, care este bine pusa la punct, dar si cu continuarea registrului unic de cancer", a declarat dr. Florin Badulescu, presedintele Societatii Romane de Oncologie.

Ministrul Sanatatii, satul de subiect

Contactat telefonic, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca nu mai are ce comenta vizavi de aceasta problema, mentinandu-si punctul de vedere, si anume ca va pastra programul de oncologie si reteaua de asistenta medicala in tratarea bolnavilor cu afectiuni oncologice. "Nu a fost niciodata vorba despre desfiintarea retelei de medicina oncologica. Nu stiu cine are interesul sa lanseze zvonuri neadevarate", declara ministrul Nicolaescu. El a promis ca va suplimenta fondurile pentru programul gestionat de MSP de 10 ori mai mult in 2007. "Prin acest program se face depistarea precoce a unor cancere, precum cancerul de col uterin si mamar. Practic, efortul financiar este infim si reprezinta praf in ochi pentru necunoscatori. Este vorba de 22.000 mii lei RON", a comentat dr. Plesan. Medicii oncologi banuiesc ca in spatele desfiintarii acestei specialitati stau de fapt costurile enorme pentru programul national. Astfel, ar fi facute economii substantiale in bugetul Sanatatii.

Vor fi prost tratati

"Bolnavul de cancer este preluat, supravegheat si tratat de medicul oncolog. Acesta se ocupa numai si numai de pacientul cu boala canceroasa. Un medic internist va avea, pe langa pacientii sai, cateva cazuri de cancer si le va trata ca rebuturi. Lucrez in aceasta specialitate de 30 de ani si toti colegii mei s-au format in acesti ani. Disparitia oncologului va pune in pericol actul medical oncologic, deoarece doar acesta are pregatirea necesara stabilirii indicatiei terapeutice", a declarat dr. Teodor Georgescu, medic primar oncologie medicala de la Institutul Oncologic Bucuresti.

Ce spun expertii europeni

In timp ce Romania sterge, de bunavoie si nesilita de nimeni, din nomenclator oncologia, lumea medicala internationala cauta solutii pentru ca din ce in ce mai multi pacienti sa aiba acces la ingrijirea medicilor oncologi. Un studiu efectuat de Societatea Europeana de Medicina Oncologica si facut public la congresul din Turcia subliniaza: "Calitatea ingrijirilor medicale nu este intru totul conditionata de costurile financiare. Tari mai putin bogate, dar care poseda centre specializate furnizeaza ingrijiri de mai buna calitate decat unele tari mai bogate unde pacientii pierd mult timp cu birocratia inainte de a ajunge direct la oncolog". Conform expertilor europeni, pacientii ar fi mai bine tratati de medicii oncologi. In Germania si Belgia, bolnavele de cancer la san sunt tratate direct de medicul ginecolog. In Olanda, Franta, Italia aceste paciente au posibilitatea sa se adreseze direct centrelor specializate.

Un articol de Ioana Georgescu
LIBERTATEA
Spaga medicala

Zilele acestea ne-au napadit evenimentele, fiecare in parte meritand a fi comentate. Gandeam sa abordez ilegalitatea tinerii pe tusa a ministrului apararii dupa ce procurorii l-au gasit nevinovat in litigiul cu Adriana Saftoiu, iar presedintele ar fi trebuit sa revoce decretul de suspendare. Chiar daca urma sa dea un altul, pentru dosarul deschis de generalul Badalan! Si cazul “ziaristul gaozar” ar fi meritat niste clarificari, deoarece expresia pe care am auzit-o slobozita de seful statului are mult mai multe conotatii decat jignirea presei.

Nu as fi ignorat nici excluderea lui Stolojan din PNL, atat de pregatita si de asteptata de insusi cel dat afara, insa aproape ca m-am plictisit de povestea asta pedisto-liberala de dat la gioale, taman atunci cand partenerii isi fac declaratii de dragoste si isi jura alta fuziune. Mult mai firesc mi s-a parut sa abordez “marea realizare” a ministrului sanatatii, Eugen Nicolaescu, anuntata de el marti seara, la Antena 3. Domnia sa abia semnase un act normativ care “reglementeaza salarizarea medicilor rezidenti”. Dupa entuziasmul ministrului, ai fi zis ca i-a scos din saracia salariului de 5 milioane, cat are un tanar doctor. Nici vorba! Vestea cea mare se refera la faptul ca medicii rezidenti nu vor mai fi platiti din fondul spitalului, ci de la buget. Bobarnacului dat ministrul a simtit nevoia si unui pumn in plex. Mesajul a fost rusinos. La urma-urmei, rezidentii sunt totusi intr-un program de scolarizare, inca invata, asa ca n-au de ce sa cracneasca, fiindca nu platesc pentru asta, a explicat reformatorul sanatatii, consolandu-si subiectii cu drumul luminos care-i asteapta ca medici specialisti. Eu, ca pacient, am inteles ca le-a promis spaga din padure!

Articol semnat de Simona Ionescu