Revista presei este realizată pe baza monitorizării



Yüklə 213,46 Kb.
səhifə1/4
tarix03.01.2018
ölçüsü213,46 Kb.
  1   2   3   4

REVISTA PRESEI Wednesday, 03 January 2018



Revista presei este realizată pe baza monitorizării

următoarelor publicaţii:




ADEVĂRUL

GARDIANUL

E-CLICK! (AVEREA)

GÂNDUL

COTIDIANUL

JURNALUL NAŢIONAL

CRONICA ROMÂNĂ

LIBERTATEA

CURENTUL

REALITATEA ROMÂNEASCĂ

CURIERUL NATIONAL

ROMÂNIA LIBERĂ

EVENIMENTUL ZILEI

ZIUA


STIREA ZILEI
Tăriceanu: Învăţământul este încă de calitate,

dar o adaptare i-ar prii



ÎNVATAMÂNT




ADEVĂRUL

Bani de liceu” pentru elevii săraci

Programul social „Bani de liceu" a fost extins şi pentru elevii din anul de completare, iar aceştia îşi pot depune cererile pentru ajutorul lunar de 180 de lei până pe 1 octombrie. Ajutorul se acordă pe bază de cerere, formulată de elevi cu autorizarea reprezentanţilor legali, care trebuie înregistrată la unitatea de învăţământ la care aceştia sunt înscrişi. Programul este­ destinat elevilor din familii al căror venit brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele trei luni, de dinaintea depunerii dosarului, este de maximum 150 de lei, precum şi elevilor care beneficiază de o măsură de protecţie socială ori aflaţi sub tutelă, în aceleaşi condiţii de venit.
Învăţământul postliceal, subvenţionat

Din acest an şcolar, pentru formarea de personal specializat în diverse domenii de activitate - turism, alimentaţie publică sau construcţii, învăţământul postliceal va fi finanţat de la bugetul de stat. Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, a declarat, ieri, la Târgul de Turism al Bucovinei, că pentru acest an şcolar sunt disponibile 10.700 de locuri în învăţământul postliceal care vor fi finanţate de la buget.„Până acum, cei care doreau să urmeze această formă de învăţământ trebuiau să suporte din fonduri proprii cursurile", a spus ministrul.


Clopoţelul sună în cort, mină şi bar

Autorităţile locale au fost incapabile să cheltuiască banii pentru reabilitarea şcolilor şi i-au trimis pe copii să înveţe în spaţii improvizate

Aproape 2,5 milioane de elevi şi preşcolari încep, astăzi, un nou an şcolar. Există localităţi unde clopoţelul va suna în barăci de metal, corturi, baruri, dispensare medicale, CAP-uri sau chiar în clădirea unei mine dezafectate. Deşi guvernul a alocat peste 1,5 miliarde de lei pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ, autorităţile locale au cheltuit doar circa 20 la sută din fonduri.

Aproape 350 de şcolari din localitatea hunedoreană Aninoasa vor învăţa, cel puţin jumătate de an, într-o şcoală amenajată, în grabă, în fosta mină din oraş, închisă în 2006. Vechea şcoală este în reparaţii capitale, iar autorităţile locale nu au găsit altă soluţie.

Astfel, şcolarii vor trebui să treacă printr-o curte sinistră, cu galerii de mină, mastodonţi din beton, clădiri şubrede şi puţuri de mină inundate. Adică pericole la tot pasul. Primarul Ilie Botgros a declarat că îşi asumă răspunderea pentru securitatea copiilor.



Cursuri printre şobolani

Spaţiul, fosta clădire administrativă a minei, a fost îngrădit, iar elevii vor fi supravegheaţi de doi poliţişti comunitari. Totuşi, profesorii şi părinţii se tem pentru securitatea micuţilor. "Este inuman să-i ducem pe copii acolo. Sunt şobolani, clădirea este în pericol să se prăbuşească. Există puţuri miniere neacoperite bine, în care pot cădea", a declarat Maria Budacu, directorul şcolii.

Alţi 100 de elevi şi preşcolari din localitatea hunedoreană Şoimuş vor începe anul şcolar în căminul cultural, la Casa Căsătoriilor, dar şi într-un cort amplasat în faţa primăriei, după ce vechea şcoală a fost retrocedată. „La iarnă o să capitonăm cortul cu vată de sticlă", a afirmat Laurenţiu Nistor, primarul din Şoimuş. O situaţie la fel de gravă se înregistrează şi în localitatea gorjeană Cocorova.

Aici, copiii de grădiniţă vor începe cursurile în două module metalice „împrumutate" de la sinistraţii din Roşia de Amaradia, unde au fost inundaţii anul trecut. Clădirea în care ar fi trebuit să înveţe cei 15 copii a fost afectată de o furtună, luna trecută.



Barăci şi CAP-urile, soluţia pentru cursuri

Şcoala de la mina Aninoasa Elevii din comuna mehe­din­ţeană Brezniţa de Ocol vor învăţa, întregul an şcolar, în clădirea părăginită a fostului CAP. Excepţie fac elevii de clasa a VIII-a care, din lipsa spaţiului, vor studia în dispensarul uman. Potrivit primarului Dumitru Drăghici, ISJ Mehedinţi stabilise ca elevii să înveţe în alt sat, la opt kilometri distanţă, însă părinţii au refuzat.

Nici copiii din staţiunea harghiteană Lacul Roşu nu sunt mai norocoşi. Pentru că au rămas de curând fără şcoală, imobilul fiind retrocedat, şcolarii şi preşcolarii vor învăţa în sediul întreprinderii climaterice din localitate. Peste 600 de elevi din Băneasa, judeţul Constanţa, vor face cursuri în sediul unei foste bănci, iar 220 de elevi din Ciocârlia de Jos vor învăţa în căminul cultural sau într-un magazin.

Şi în judeţul Mureş sunt situaţii critice în trei localităţi. În una dintre ele, la Ormeniş, autorităţile locale au decis ca grădiniţa să funcţioneze într-o casă particulară.

Situaţii deosebite sunt şi în judeţul Vaslui. În comuna Rafaila, şcoala construită acum câţiva ani nu are spaţiu suficient pentru toţi elevii, 200 dintre ei fiind nevoiţi să înveţe în căminul şi în fostul bar al primarului.

O situaţie similară este şi la Cozmeşti, unde a fost improvizată o sală de clasă în incinta cantonului silvic, iar 70 de copii vor trebui să meargă printre bolnavi sau la marginea pădurii pentru a ajunge acolo. De asemenea, alte două săli sunt amenajate în dispensarul medical.

Haosul din unităţile de învăţământ nu a ocolit nici Capitala. Elevii din opt şcoli vor fi redistribuiţi în locaţii unde se pot ţine cursuri. Aşa că, în mai multe şcoli din Bucureşti, elevii vor învăţa în trei schimburi în loc de două, susţine prefectul Cătălin Deaconescu.

Alte 76 de şcoli din Bucureşti se vor deschide fără a avea autorizaţie de funcţionare. Dintre acestea, 22 sunt grădiniţe. În 50 de unităţi de învăţământ din Bucureşti vor fi probleme cu asigurarea pazei, în special în sectoarele 5 şi 6. (Grupaj realizat de secţia corespondenţi)



Traficul rutier va fi îngreunat

Odată cu începerea şcolilor, străzile Capitalei vor deveni neîncăpătoare. Cele mai dificile rute vor fi Ştefan cel Mare, Iancu de Hunedoara şi Colentina, unde au apărut blocaje şi în perioada în care traficul a fost mai redus. Mai mult, pe aceste şosele traficul RATB este restricţionat. Pentru a evita evenimentele rutiere, 70 de poliţişti de la circulaţie vor fi prezenţi în zonele aglomerate ale Bucureştiului. Alte peste 30 de străzi sunt în diferite stadii de finalizare, potrivit datelor comunicate de Primăria Capitalei. (Florel Manu)


Conu’ Leonida merge la şcoală!

Probabil că nu e familie de români în care să nu se fi pus vechea problemă - copilul are şase spre şapte ani, a venit vremea să meargă la şcoală; ce facem - îl dăm acum sau îl mai lăsăm? Apar tot felul de discuţii - ba copilul nu e pregătit, pentru că nu e întrupat fiziceşte, ba e dezvoltat la trup, dar încă nu e copt... De multe ori primează criteriul "copilul să meargă la şcoală alături de cei din generaţia lui".

Astăzi, pentru milioane de români începe o etapă care ar putea fi asemuită cu începerea şcolii - restructurarea sistemului public de pensii, când un administrator privat va fi chemat ca, alături de administratorul-stat, să aibă grijă de acum încolo de banii de bătrâneţe ai tinerilor de azi. Dar ce facem în asemenea momente importante? Evident, ne recunoaştem nepregătiţi şi cerem o amânare.

Vinerea trecută, şefii confederaţiei sindicale Cartel Alfa trimit o scrisoare la guvern şi cer amânarea datei de lansare a sistemului de pensii private obligatorii. Mai sprinteni, colegii de la BNS ceruseră amânarea cu două zile mai devreme. Argumentul de serviciu - românii cu vârste sub 45 de ani sunt „total dezinformaţi", „nu cunosc avantajele şi dezavantajele".

Evident, nicio vorbă despre interesul pe care l-ar avea chiar domnii de la sindicate din amânare, din mai buna organizare a campaniei de aderare la un fond administrat privat, când fiecare contribuabil recrutat înseamnă un comision în plus.

Dar, nu-i aşa, „românii nu sunt pregătiţi". Să mai aşteptăm, să mai facem campanii de informare... Ne-aducem aminte şi de discuţiile de anul trecut, dacă suntem sau nu pregătiţi pentru aderare la UE, dacă n-ar fi mai bine să mai stăm un an, poate între timp ne pregătim mai bine. Acum ştim că n am fi fost pregătiţi nici în 2008, nici în 2018.

Situaţia se repetă şi în cazul pensiilor. Recunoaştem sau nu, gândim încă asemenea conului Leonida - treaba statului, domnule, să-ngrijească să aibă oamenii lefurile (a se citi şi pensiile) la vreme. Şi, într-adevăr, statul s-a îngrijit să dea la vreme pensii de mizerie.

Dar refuzăm să credem că, practic, sistemul actual de pensii nu-i va mai permite mult statului nici măcar să-şi onoreze treaba ca până acum. Explicaţia e simplă - deja avem mai mulţi pensionari decât salariaţi şi, dacă nu se întâmplă nimic, sistemul actual intră în colaps. Fondul privat de pensii este soluţia adoptată şi de celelalte ţări din Est, aflate în situaţii similare. Acestea au înţeles că a sosit vremea să treacă la reformarea sistemului. Noi, rămaşi ultimii printre „colegii de generaţie", încă nu suntem... pregătiţi. (Cristi ştefan)



BUSINESS STANDARD
Scoala profitabila, dar nu pentru elevi

Scolile isi primesc astazi elevii, desi in multe dintre acestea lucrarile de renovare nu au fost finalizate, unele sunt chiar neavizate sanitar, iar altele s-au transformat in corturi, montate in fata primariilor.

In ciuda neregulilor flagrante din acest sistem, la festivitatile de deschidere a anului scolar si-au anuntat participarea numerosi primari, prefecti, oameni politici, premierul, toti fiind deopotriva responsabili pentru situatia din scoli. Ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, a afirmat in fata Comisiei de invatamant a Camerei Deputatilor ca doar 58% dintre unitatile de invatamant au autorizatie de functionare.

Potrivit Mediafax, dintre cele 24.063 de unitati de invatamant, 2.193 nu au depus inca solicitari pentru autorizatii, 5.721 nu au obtinut autorizatia sanitara de functionare din cauza lipsei apei sau a grupurilor sanitare, iar alte 2.264 nu au incheiate lucrarile contractate.

Aceasta situatie a fost creata pentru ca structurile locale nu au putut absorbi fondurile alocate de minister dat fiind faptul ca unitatile de invatamant nu au incheiat contracte pentru modernizare si reparatii. Presedintele Federatiei Spiru Haret, Gheorghe Izvoranu, a declarat pentru Business Standard ca problemele cu care unele scoli se confrunta chiar la inceputul anului scolar se datoreaza atat carentelor legislative din domeniul licitatiilor, dar si existentei unei verigi intermediare - consiliile locale si primariile.

Potrivit lui Izvoranu, aceasta veriga ar trebui sa fie eliminata, pentru ca, de cele mai multe ori, primarii si reprezentantii consiliilor locale “pun bete-n roate” derularii investitiilor.

“Desi bani au fost alocati, nu s-au putut derula investitiile in vederea crearii unei infrastructuri optime. In scolile din Mehedinti si Covasna, nu s-a cheltuit niciun ban din suma alocata pentru reabilitarea scolilor”, a mai aratat Izvoranu.

Vanzari la rechizite

Vanzarile de rechizite cresc de zece ori in perioada anterioara inceputului de an scolar fata de o perioada obisnuita din an, potrivit reprezentantilor Astra Plus, parte a diviziei de distributie de papetarie Proffice din cadrul RTC Holding. Valoarea pietei de papetarie din Romania se ridica la 150-200 milioane de euro si inregistreaza un ritm de crestere anual de aproximativ 10-15%, generat de cresterea puterii de cumparare. (VALENTINA DELEANU)


Comentator

Nevoia de normalitate

Nu sunt o experta in educatie, dar ceea ce se intampla in ultimii ani cu scoala romaneasca mi se pare dramatic: elevii nu mai cred ca educatia are vreo valoare, parintii se tem pentru siguranta copiilor in salile de clasa, studentii muncesc pentru a se putea intretine, profesorii sunt tot mai umiliti, iar “reformele” birocratizeaza sistemul si creeaza confuzie.

Cateva intrebari de bun-simt despre educatie:

De ce se vrea obligativitatea gradinitei, din moment ce sistemul nu poate cuprinde toti copiii? Vara aceasta, peste 10.000 de familii bucurestene nu si-au putut inscrie copilul la gradinita, deoarece nu existau suficiente locuri. Autoritatile nu-si respecta datoria fata de cetateni, dupa care se comporta absurd, propunand obligativitatea unei activitati pentru care nu pot asigura conditii de desfasurare.

De ce este tolerata irosirea banilor disponibili pentru reabilitarea scolilor? Se fac si se desfac reguli, dar elevii si profesorii se vor intoarce in aceasta toamna in sali de clasa invechite, la iarna vor tremura, fiindca instalatiile de incalzire nu merg sau nu exista, iar calculatoare vor vedea numai la tv . Exista bani, dar ei nu sunt cheltuiti din cauza nepasarii autoritatilor.

De ce studentii sunt tratati ca o anexa a sistemului, si nu ca o esenta a lui? Un stat civilizat priveste studentii ca pe un motor al dezvoltarii. Romania ii obliga sa traiasca in camine insalubre si sa se descurce pe cont propriu. Tot vorbim despre crize si majoritati, dar principala garantie a viitorului nostru nu este vreun politician sau vreun gest politic, ci performanta noii generatii aflate acum in universitati.

De ce nu este combatuta violenta din scoli? Exista o strategie impotriva acestui fenomen. Dar in ea nu se afla nicio masura concreta, care sa-i convinga pe parinti sa-si trimita copiii la scoala fara teama ca vor deveni victime.

De ce nu se impune educatia ecologica obligatorie incepand din clasele primare? Problemele de mediu nu sunt doar o moda, ci si o chestiune de supravietuire. Iar sensul educatiei ecologice este sa transforme copiii romani in cetateni romani responsabili, care, acasa, pe strada, pe plaja, in padure sau oriunde altundeva, stiu ce inseamna sa fii civilizat. Ne-am obisnuit sa reprosam lipsa de curatenie a primarilor, ministrilor si presedintilor - oricui altcuiva decat noua insine. Educatia ecologica poate fi o educatie a bunului-simt. Iar daca altfel nu se poate, atunci bunul-simt trebuie invatat la scoala.

De ce vorbim despre cantitate si nu despre calitate? Avem obiective precum pragul de 85% al reusitei la bacalaureat. Dar nu vorbim despre calitate si pregatirea tinerilor pentru viata reala, despre continutul orelor, despre standardul examenelor, despre atragerea elevilor catre procesul de educatie, despre stimularea autentica a profesorilor pentru a performa.

Ni se propun noi legi pentru educatie, dar ne lipseste un plan care sa transforme scoala intr-un mediu sigur, sa-i ajute pe profesori sa-si recastige autoritatea si pe elevi, sa-si regaseasca interesul pentru invatatura, sa simplifice viata studentilor prin modernizarea caminelor si sa le ofere sprijin material real pentru studii. Invatamantul romanesc nu are nevoie de noi schimbari, ci de normalitate. (Daciana Sarbu (PSD) europarlamentar)



COTIDIANUL
Incepe scoala de aruncat cu banii

Prima zi de scoala incepe in conditii aproape la fel de proaste ca si anul trecut. Desi bani exista, unii profesori si inspectori acuza ca acestia au fost directionati catre scolile din localitatile cu primari liberali.



Peste 5.000 de scoli functioneaza in conditii de lumea a treia

Scolile care trebuiau sa fie reparate urgent nu au primit finantare de la Guvern, in favoarea altora, care nici nu au cerut bani. Asta dupa ce precedentul val de finantari a fost utilizat in proportie de numai 17%. Fiecare inspectorat scolar judetean a trimis catre Ministerul Educatiei lista scolilor care au prioritate la finantare. S-au trezit insa ca alte scoli primesc banii si doar citeva au fost selectate din lista trimisa de ei. „Noi am trimis o lista, insa se pare ca ministerul a avut alta lista. Pina la urma, toate scolile au nevoie de bani, dar sint scoli care nu au primit niciodata, sint altele care au primit si de doua ori la rind“, spune Matei Gheorghe, inspector general Prahova.

In luna august, au fost alocate 320 de milioane de lei din bugetul de stat catre bugetele locale pentru reapararea a 2.344 de gradinite si scoli. De exemplu, in judetul Prahova, inspectoratul scolar a cerut reabilitarea a 51 de scoli. Ministerul Educatiei a stabilit ca banii trebuie sa ajunga la 52 de scoli, dintre care doar 21 au fost cele propuse de inspectorat. In Salaj, doar 38 propuse din 105 scoli au intrat pe lista de 64 de unitati finantate. In judetul Alba, din cele 58 de scoli care au primit finantare, doar pentru 25 s-a facut solicitare. Inspectorul general din Alba, Sandu Cornel Stelian, spune ca a trimis „o lista cu scoli, in ordinea prioritatilor. Iar cel putin primele zece scoli, care aveau prioritate zero, nu au primit nici un ban, cu toate ca noi am motivat solicitarile. Ba erau lucrari neterminate, ba erau lucrari neplatite“. Seful inspectoratului scolar spune ca sint primari care s-au inteles cu firmele de constructii sa continue lucrarile incepute, ca urmeaza sa vina si finantarea. „Dar banii n-au mai venit. Iar din statistica pe care o am la inspectorat, aproximativ 80% dintre primarii care au primit bani de la Guvern sint din PNL. Dar asta nu ar fi fost o problema daca acolo erau si majoritatea elevilor. Cei 80% au cam 30% din populatia scolara. Alti primari cam fac ce vor cu banii, cu toate ca noi incercam sa comunicam cit mai des cu ei pe problemele scolare. Am scoli carora li s-a facut fatada, ca sa arate bine, dar atit“, spune Sandu Cornel Stelian.

Catalin Croitoru, presedintele Federatiei Educatiei Nationale, crede ca „inspectoratele au cerut bani pentru anumite scoli, iar inapoi s-au intors alte liste facute cel mai probabil de organizatiile teritoriale ale PNL. Dar au fost cazuri, care nu stiu daca s-au rezolvat, de scoli care erau in faza de montare a acoperisului si nu au primit bani ca sa finalizeze lucrarea, iar primarii au trebuit sa se descurce“. Reprezentantul sindicatului profesorilor explica si cauza distribuirii banilor doar la anumite scoli. „Daca dau cite putin la fiecare, pierd afaceri. Pentru ca nu au cum sa fure din banii pentru o buda sau o teava. Noi am cerut sa se faca descentralizarea finantarii, iar banii sa ajunga la directorul de scoala, care sa raspunda cu capul de ei. Prin acordul pe care l-am semnat anul trecut cu Guvernul, trebuia sa functioneze o comisie de monitorizare a investitiilor. Dar nici acum nu exista, dar in schimb Tariceanu se duce ca Ceausescu prin scoli“, acuza Croitoru. Multe dintre scolile pentru care inspectoratele scolare au cerut finantari au nevoie de grupuri sanitare noi, insa ministerul le-a exclus din anexa hotaririi de guvern din luna august. Drept umare, aproape jumatate dintre scoli nu sint autorizate, iar fondurile pentru reparatii ramin totusi nefolosite. Din cele zece mii de unitati scolare care nu sint autorizate nu au depus cereri pentru autorizare 2.193, iar 2.274 nu pot obtine autorizatie din cauza unor lucrari de constructii aflate in curs. In cea mai grava situatie se afla 5.721 de unitati de invatamint care nu pot obtine autorizatia sanitara de functionare din cauza ca nu au apa potabila sau nu dispun de grupuri sanitare corespunzatoare. Suma totala alocata pina in prezent de catre Guvern pentru reabilitarea scolilor la nivel national, de 1,5 miliarde de lei, a fost utilizata in proportie de 17%. Exista douasprezece judete cu probleme in ceea ce priveste utilizarea banilor, printre care Mehedinti, cu 0,0% absorbtie a fondurilor repartizate in perioada martie-august 2007, Cluj, Sibiu, Brasov, Caras-Severin, Gorj, Neamt, Bacau, Covasna, Galati si Calarasi. Cel mai mult a cheltuit judetul Bihor - 42,91%, urmat de Bistrita-Nasaud - cu 41,45%, si de Vaslui, cu 39,70%.

In schimb, ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, i-a avertizat pe primarii care nu au cheltuit fondurile alocate de Guvern pentru infrastructura unitatilor scolare ca le vor pierde daca nu vor finaliza toate procedurile de licitatie pina pe 14 septembrie, respectiv 21 septembrie. El recunostea ca exista scoli la care nu s-au finalizat lucrarile. „Banii nefolositi vor fi redistribuiti in teritoriu altor unitati scolare aflate in curs de reabilitare sau de constructie“, explica ministrul Educatiei, care ieri nu a putut fi contactat.

Pe strazi mai trebuie asfalt

Terminarea vacantei elevilor va determina luni aglomerarea Bucurestiului, avertizeaza Politia Rutiera. Politistii se asteapta sa se circule cu probleme mai ales pentru ca parintii prefera sa-i duca pe copii la scoala cu masina personala, pentru a evita sa-i expuna aglomeratiei din mijloacele de transport in comun. Reparatiile strazilor din Capitala nu s-au terminat decit partial, desi primarul Adriean Videanu promisese ca o mare parte a lucrarilor vor fi incheiate la inceperea scolii, adica inainte de termenele contractate. „Se poate circula pe 65 de strazi, dintre cele 89 aflate in lucru. Mai avem de turnat stratul de uzura, de finalizat sistemul de tramvai si de reabilitat trotuarele. Ne-am gindit sa terminam strada ca sa se poata circula“, a recunoscut, in cele din urma, Videanu. (G.G., A.E.)


Pledoarie pentru privatizarea educatiei

Romania e un caz atipic. La noi ar trebui sa se privatizeze si educatia. Din primul pina in ultimul an. Statul sa dea doar banii.

O data pe an se face scoala in Romania. In prima zi. Se fac poze cu politicieni cit pentru urmatoarele doua semestre. Si se dezbate cit pentru cele doua care au trecut de la ultimele poze si in care nu s-a intimplat nimic. In restul anului, doar liniste. Nu fosniti bani, ca dorm managerii! Pina acum nu erau bani, asa ca isi gaseau toate scuzele ca sa doarma. Anul acesta banii au venit, dar cei mai multi nu s-au trezit. Ori s-au trezit ca nu stiu ce sa faca.

Dar despre ce vorbim, de fapt? Cuvintul manager este singurul care se potriveste in contextul banilor care ar trebui folositi. Insa cine sint managerii? Inspectorii, primarii, directorii de scoli? Stiu vreunii dintre ei ca au si aceasta atributie? De cum arata lucrurile pina acum, cel mult se suspecteaza unii pe ceilalti ca ar trebui sa stie. Cea mai simpla situatie de blocaj este „nu ni s-a dat“ vs „nu ni s-a cerut“. Mai departe apar insa variante si mai naucitoare: „N-am cerut, dar ni s-a dat“ si „am cerut, dar au luat altii“. Un lucru s-a pierdut aproape cu totul: urma banilor. Din cinci lei disponibili pentru investitiile in infrastructura de educatie, doar unul a fost cheltuit. Dar asta este o medie nationala. Pentru ca sint judete unde ponderea se apropie de sau chiar atinge 0%.

Insa nici cele mai performante judete nu au reusit sa cheltuiasca macar jumatate din bani. Daca ar fi fost asa, mai era o speranta: ca exista baza de selectie pentru manageri care sint in stare sa gestioneze banii. Dar sa pui pe cineva care s-a descurcat prost sa gestioneze lucrurile care au fost facute foarte prost pare o situatie disperata. Pe de alta parte, nu putem nici sa ne bazam pe scenariul ca ar fi invatat cineva ceva din experienta asta. Pentru ca a devenit regula: banii publici ramin necheltuiti atit timp cit nu exista un cit de mic interes financiar din partea baronetului aflat in functii.

Astfel ca ramine o singura solutie. La noi ar trebui sa se privatizeze si educatia. Din primul pina in ultimul an. Statul sa dea doar banii. Iar manageri adevarati sa se bata pe ei. Pare surprinzator, dar scoala este un domeniu foarte competitiv. Elevii buni ii cauta pe profesorii buni si invers. Birocratia face insa ca acest potential de performanta sa se transforme in spagi si meditatii, iar banii contribuabililor sa se iroseasca. O scoala bazata pe cerere si oferta i-ar rasplati si pe profesorii buni, si pe directorii performanti, si pe elevii care vor sa invete. Din parada de politicieni care va avea loc astazi, care ar trebui tratata ca o defilare a rusinii, il astept pe unul care sa aiba curajul sa propuna privatizarea. Promit ca il voi vota.

In economie, privatizarea a dat rezultate. Dupa lungi sfortari si rateuri, cind statul a iesit din afaceri, lucrurile au inceput sa mearga. De fapt, acesta este si motivul pentru care acum exista bani pentru scoli. Astazi, un sistem proaspat incearca sa sustina financiar unul putred. Nu reuseste. Banii pe care i-a primit educatia au venit ca parfumul peste transpiratie. Este, mai intii, nevoie de un dus. (LUCIAN DAVIDESCU)



Yüklə 213,46 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə