Revista presei este realizată pe baza monitorizării



Yüklə 179 Kb.
səhifə1/3
tarix29.07.2018
ölçüsü179 Kb.
#62637
  1   2   3

REVISTA PRESEI Sunday, 29 July 2018



Revista presei este realizată pe baza monitorizării

următoarelor publicaţii:




ADEVĂRUL

FINANCIARUL

COTIDIANUL (din 23 decembrie, publicația rămâne numai on-line)

GÂNDUL

CRONICA ROMÂNĂ

JURNALUL NAŢIONAL

CURENTUL

LIBERTATEA

CURIERUL NATIONAL

ROMÂNIA LIBERĂ

EVENIMENTUL ZILEI

ZIUA (numai publicaţiile locale; din 25 ianuarie, publicaţia centrală a încetat şi în varianta on-line)


STIREA ZILEI
PRODUCĂTORII INTERNI RATEAZĂ LICITAŢIILE DE ANUL ACESTA PENTRU PROGRAMUL "FRUCTE ÎN ŞCOLI"

ÎNVATAMÂNT




ADEVĂRUL



Producătorii interni ratează licitaţiile de anul acesta pentru programul "Fructe în şcoli"

Până la sfârştiul acestui an şcolar, copiii nu vor mânca mere din livezile româneşti Producătorii interni nu mai prind licitaţiile de anul acesta pentru programul „fructe în şcoli“. Elevii de la clasele I-VIII vor primi zilnic câte un măr de 90-150 de grame, bine spălat, întreg, fără pete, viermi sau mirosuri străine.

Ordinul Ministerului Agriculturii care face portretul-robot al merelor pe care elevii le vor primi la clasă începând cu acest an îi lasă deocamdată pe dinafară pe producătorii autohtoni. Aceştia susţin că momentul luării deciziei de către guvernanţi îi dezavantajează din cauză că producţia pentru acest an s-a terminat.

„Pentru anul şcolar 2009-2010 nu sunt foarte multe mere pe piaţă. Aşa că poate vom intra de la toamnă pentru contractele de la anul. La licitaţie poate să participe orice producător din Uniunea Europeană. Iar eu cred că cei din Ungaria vor fi avantajaţi. Noi plătim mai mulţi bani pe motorină la transport decât ei. Cheltuielile cu transportul şi cu depozitarea ridică preţul de producţie, care este mult mai mare faţă de alte ţări europene", a declarat Gabriel Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor Dâmboviţeni. Acesta mai spune că, totuşi, merele româneşti sunt sub standardele minime de substanţe chimice pe care trebuie să le conţină: „Noi nu folosim nitraţi şi alte pesticide, din lipsă de bani".

Ale noastre sunt mai bune"

„Cred că noile reguli sunt făcute ca să ne înlăture de pe piaţă pe noi, producătorii din ţară. Merele noastre sunt mai bune decât cele de import. Ale noastre mai au câte o pată pe ele pentru că sunt ecologice, netratate cu substanţe. Asta ar trebui să conteze mai mult decât stasul pe care îl vor ei. Dar cei de la Guvern vor mere din străinătate pentru că aşa le sunt plătite lor taxe", susţine Titi Toma, producător de mere din Voineşti, Dâmboviţa.



Cum e mărul lui Boc

Fructele pe care copiii le vor primi în ultima pauză de dinaintea terminării cursurilor vor cântări între 90 şi 150 de grame, vor costa maximum 30 de bani, vor fi întregi, sănătoase, spălate, fără pete, viermi, mirosuri şi gusturi străine, rezistente la transport. Pentru depozitarea fructelor, şcolile vor pregăti spaţii speciale, curate, uscate şi răcoroase. Merele vor fi stocate în lăzi, navete pe grătare sau suprafeţe din lemn, care vor fi la o înălţime de 10-15 centimetri de sol.



Nutriţioniştii: „Aşa au făcut şi cu castravetele"

Nutriţioniştii arată că ordinul privind merele nu cuprinde de fapt profilul nutriţional al fructului, ci numai aspectele senzoriale, care să-l încânte pe copil. „Ideea e foarte bună pentru copii, mai ales că ei nu sunt educaţi să consume fructe. Însă nu poţi să nu ţii cont şi de caracteristicile nutriţionale. Aşa s-a întâmplat şi cu castravetele, când spuneau să nu fie strâmb. Ministerul Agriculturii ar fi trebuit să dea şi alţi indicatori, cum ar fi capacitatea antioxidantă a mărului, conţinutul de vitamina C sau conţinutul în fibră", a declarat Gheorghe Mencinicopschi, director al Institutului de Cercetări Alimentare.

Eu aş vrea mere ecologice"

„Ordinul prevede de fapt distribuirea de mere convenţionale, care să conţină nitraţi şi pesticide în limite normale. Dacă se cereau mere ecologice, nu aveam de unde să dăm. Însă eu, ca părinte, aş vrea ca micuţul meu să primească la şcoală un măr sănătos, şi nu unul cu substanţe chimice", a spus Marian Cioceanu, preşedintele Asociaţiei Bio-România. Acesta mai spune că producătorii români vor avea probleme cu depozitarea din cauză că nu au locuri pentru păstrarea merelor în condiţii bune.

Nicolae Cristea, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Legume-Fructe, arată că spre deosebire de merele importate, cele româneşti sunt mai naturale. Merele importate sunt produse într-un mod intensiv, cu aport mare de substanţe chimice pentru că sunt tratate de boli şi pentru dăunători", a spus Nicolae Cristea.

Dragomir Damian, vicepreşedintele Asociaţiei Bio România, crede că ordinul încurajează în principiu producţia internă, dar „nu cred că avem mere pentru toată cantitatea necesară copiilor". În plus, sunt zone care au livezi de meri şi pot asigura cantitatea de mere cerută, precum Voineşti, Fălticeni, dar mai sunt şi zone precum cea din sud, unde merele nu există.



Cât costă afacerea merelor

1,8 milioane de elevi vor primi timp de o sută de zile câte un măr, în valoare de 0,3 bani. Asta presupune un cost total de 54 milioane de lei, adică 13 milioane de euro. Merele vor fi cumpărate cu bani de la UE şi de la bugetul statului. România va primi 9,6 milioane de euro prin programul Comisiei Europene „Fructe pentru şcoli.

1,8 milioane de elevi vor primi timp de o sută de zile câte un măr, în valoare de 0,3 bani.

9,6 milioane de euro este suma de care va beneficia România prin programul Comisiei Europene „Fructe pentru şcoli". (ANDREEA OFIȚERU)


România a cucerit şase medalii la Olimpiada Internaţională de Chimie

Lotul olimpic de chimie al României a obţinut o medalie de argint şi cinci de bronz la cea de a 44-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie "D. Mendeleev". Competiţua a avut loc în perioada 27 aprilie - 3 mai 2010, la Baku (Azerbaidjan), a informat Ministerului Educaţiei.

Echipa României va reveni în ţară mâine, la ora 18.20, pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", anunţă un comunicat al ministerului de resort. Medalia de argint a fost obţinută de Nicolae Crainic, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional din Iaşi. Medaliile de bronz au fost adjudecate de Ioana Zamfir, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Costache Negruzzi" din Iaşi, Claudia Mihaela Pop, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional "Silvania" din Zalău, Dan Mihai Mercea, elev în clasa a XI-a, Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu" din Oradea, Octav Căldăraru şi Petre Buciu, ambii elevi în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu" din Bucureşti. La competiţia din acest an au participat peste 90 de elevi din 14 ţări, şi a constat în trei probe a câte cinci ore, două probe teoretice şi o probă practică. (SILVANA CHIUJDEA)
La ce şcoli se înghesuie bobocii de clasa I

(EDIȚIA DE BUCUREȘTI)

Princhindeii preferă şcolile unde se predau limbi străine intensivŞcoala Centrală, Şcoala nr. 11 şi Şcoala nr. 17 sunt cele mai dorite din Capitală. Renumele instituţiei, poziţionarea faţă de centrul Bucureştiului şi rezultatele sunt principalele criterii după care părinţii îşi înscriu copiii în clasa I.

Înscrierea la clasa I în majoritatea instituţiilor de învăţământ din Capitală se încheie astăzi, potrivit unei recomandări a Ministerului Educaţiei. Părinţii s-au bătut şi în acest an să-i înscrie pe cei mici la una dintre şcolile sau liceele cu clase de gimnaziu, considerate de top. Cea mai râvnită instituţie este Şcoala Centrală, urmată imediat de Şcoala nr. 11 „Heliade Rădulescu“. Potrivit specialiştilor din Ministerul Educaţiei, în top urmează Şcoala 79, Şcoala nr. 17 şi Şcoala nr. 10 „Maria Rosetti“.

Bătaie” pe un loc la semiinternat

La Şcoala Centrală, zeci de prichindei nu au fost acceptaţi, fiind scoase la bătaie doar 75 de locuri. Principalul criteriu pentru care părinţii s-au înghesuit la această şcoală este seminternatul (program tip “afterschool”). „Pe lângă zona centrală, suntem singura instituţie de învăţământ care are continuitate de la clasa I până la clasa a XII-a. În plus, încă din clasa I, copiii au ore intensive de engleză sau de franceză“, a declarat directorul instituţiei de învăţământ Norocica Cojescu.

O altă şcoală suprasolicitată este Şcoala nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu“, de lângă Guvern. „Anul acesta au venit şi părinţi din judeţul Ilfov pe care am fost nevoită să îi refuz. Nu avem semiinternat, dar şcoala este solicitată datorită cadrelor didactice titulare şi poziţionării în zona centrală“, a declarat, directorul şcolii, Victoria Barbu.

Orele de înot fac diferenţa

Şcoala nr. 17 din apropierea Arcului de Triumf este o altă atracţie pentru părinţii care îşi înscriu copilul la clasa I. „Anul acesta, am suplimentat locurile cu încă o clasă, pentru a rămâne cât mai puţini copii pe dinafară. Organizăm foarte multe concursuri de desene, de dansuri, de karate şi încă din clasa a V-a, primăvara şi vara, o dată pe săptămână, la orele de sport facem înot, la bazinul unei alte şcoli“, a declarat, Marilena Stoica, directorul instituţiei de învăţământ.

Cu toate că la multe şcoli, numărul locurilor depăşeşte cu mult cererea, reprezentanţii inspectoratului dau asigurări că niciun copil nu va rămâne pe dinafară. „Copiii care vor fi respinşi, vor fi distribuiţi la alte şcoli unde nu au fost ocupate toate locurile“, a declarat Cristian Alexandrescu, Inspectorul Şcolar General al Municipiului Bucureşti.

Top 5 şcoli bucureştene

1. Şcoala Centrală

2. Şcoala nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu“

3. Şcoala nr. 17

4. Şcoala nr. 79

5. Şcoala nr. 10 „Maria Rosetti“

(SIMONA SOARE)
ȘTIRI

BRAŞOV. Muncă patriotică pentru dascălii din comuna Fundata. Pofesorii nu şi-au mai primit salariile de două luni şi ameninţă cu greva. (REDACȚIA)



COTIDIANUL
Mai, luna protestelor la adresa Legii salarizării

După minivacanţa de 1 mai, o parte dintre bugetari se pregătesc de proteste. Bomba socială tichăie sub scaunul lui Emil Boc.

Chiar de luni, federaţia Columna, afiliată la CNSLR Frăţia, va începe protestele. În perioada 3-7 mai, câte 150 de funcţionari publici vor picheta sediul Guvernului,timp de două ore. Nemulţumirile vizează aplicarea legii unice de salarizare în sistemul bugetar. Pe 5 mai, ne aşteaptă o grevă generală organizată de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie. Mai exact 50.000 de angajaţi din primării, consilii locale şi judeţene, dar şi din alte instituţii aflate în subordinea acestora vor să întrerupă lucrul. Şi în acest caz, motivele sunt efectele legii unice de salarizare: eliminarea unor sporuri şi neplata orelor suplimentare.

În plus, funcţionarii publici se plâng şi de disponibilizările anunţate la stat. Zilele următoare, Alianţa Sed Lex - care reprezintă mare parte din funcţionarii publici ai administraţiei centrale - vor stabili dacă vor intra în grevă generală alături de colegii din administraţia loală.

Nemuţumiri sunt şi în rândul dascălilor. După mitinguri, pichetări şi chiar o grevă generală de o zi, cadrele didactice ameninţă cu declanşarea grevei generale pe termen nelimitat începând cu prima săptămână a lunii viitoare. În acest fel, vor boicota sfârşitul anului şcolar, întrucât profesorii ameninţă că nu vor încheia situaţia şcolară a elevilor. Pe lângă salariile mici, sindicaliştii din învâţământ se plâng şi de legea educaţiei. Profesorii nu sunt de acord cu eliminarea titularizării şi nici cu introducerea clasei a XI-a la ciclul gimnazial.

Proteste mai pregătesc şi sindicaliştii Cartel Alfa, care vor să facă un marş în jurul Parlamentului în zilele în care legea unică a pensiilor va fi supusă votului din parlament. (DAN ODAGIU)


Mâine, probă scrisă la limba română, pentru elevii de clasa a VIII-a

Elevii de clasa a VIII-a vor susţine, mâine, prima dintre cele două probe scrise din cadrul admiterii la liceu, cea de limba şi literatura română. De asemenea, pe 12 mai, elevii vor susține proba la matematică. Cei care au învăţat în limba maternă vor susţine şi o a treia probă, la această disciplină, pe 6 mai.

Examenele pe care le vor susţine zilele următoare elevii de clasa a VIII-a înlocuiesc tezele unice. Proba de limba şi literatura română va avea loc pe 4 mai, două zile mai târziu vor fi examinaţi elevii care au învăţat în limba maternă, iar pe 12 mai este programată proba la matematică. Există şi o perioadă specială de evaluare pentru elevii care au ratat primul tur de examene, aceasta fiind între 25 mai şi 2 iunie.

Potrivit metodologiei aprobate, admiterea la liceu se va face tot prin repartizare computerizată. Anul acesta, media de admitere la liceu va fi calculată ţinând cont de media de absolvire a gimnaziului, care are o pondere de 50%, media notelor obţinute în clasa a VII-a la tezele cu subiect unic, pondere 25%, şi media notelor obţinute la probele din clasa a VIII-a ce înlocuiesc tezele unice.

Din anul şcolar 2010-2011, media de admitere la liceu se va calcula în funcţie de media de absolvire a gimnaziului, pondere 50%, şi media la probele susţinute în clasa a VIII-a în locul tezelor unice. În vederea derulării repartizării computerizate, în perioada 17-24 iunie, absolvenţii claselor a VIII-a, împreună cu părinţii şi diriginţii lor, vor completa fişele de înscriere la liceu. Pe 2 iulie va avea loc repartizarea propriu-zisă, iar până pe 3 iulie unităţile de învăţământ gimnazial vor afişa listele cu foştii lor elevi admişi la liceu şi lista cu locurile în liceu rămase disponibile. (REDACȚIA)

CRONICA ROMÂNĂ
Elevii, cei mai afectati de haosul din Educatie

Starea dezastruoasa a salilor de clasa, costurile “ascunse” ale educatiei sau kilometrii parcursi pana la scoala de copiii din mediul rural sunt cateva dintre problemele semnalate de cei 60.000 de elevi care au luat parte la “Cea mai mare lectie din lume”, organizata de “Salvati Copiii” Romania. Elevii romani s-au alaturat celor 15 milioane de colegi din lume, in cadrul Campaniei Globale pentru Educatie 2010, intr-un efort comun de a atrage atentia asupra importantei de a asigura accesul nediscriminat la educatie. In cadrul lectiei, elevii din Romania au facut un diagnostic al sistemului romanesc de educatie din perspectiva lor si au formulat problemele cu care ei se confrunta. Reprezentantii “Salvati Copiii” au constatat ca, in foarte multe cazuri, situatia financiara precara a familiei impiedica accesul copiilor la educatie. Cu toate ca legea stipuleaza clar gratuitatea invatamantului de stat, in realitate exista multe costuri “ascunse”, pe care familia trebuie sa le suporte (manuale, caiete, creta, material de laborator, renovarea claselor, plata agentilor de paza etc.). Principala cauza a existentei acestor costuri “ascunse”, sustin reprezentantii “Salvati Copiii”, o reprezinta subfinantarea sistemului de invatamant. “Intrucat aceste costuri afecteaza grav egalitatea de sanse a copiilor care provin din familii defavorizate, Comitetul ONU pentru Drepturile Copiilor a recomandat Romaniei eliminarea acestora si asigurarea gratuitatii si obligativitatii invatamantului. In Romania, peste 350.000 de copii cu varste intre 0 si 14 ani sunt afectati de saracie, indica un studiu din 2009 al Bancii Mondiale si Unicef”, precizeaza “Salvati Copiii”. Potrivit statisticilor, in Romania, 70.000 de copii sunt nevoiti sa munceasca in loc sa invete si doar un sfert dintre copiii din mediul rural ajung sa urmeze liceul. In acelasi timp, fenomenul abandonului scolar ia proportii ingrijoratoare, rata acestuia triplandu-se intre anii 2000 si 2007 (de la 0.6% in anul scolar 2000/2001 la 1,9% in anul 2007/2008), conform Raportului asupra Sistemului national de invatamant publicat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (BOGDAN STOLERU)


Satu Mare: Fonduri insuficiente pentru plata salariilor

Primaria municipiului Satu Mare are un deficit de peste 4,6 milioane de lei la plata salariilor profesorilor pe semestrul al doilea din acest an. Potrivit primarului Iuliu Ilyes, necesarul total al fondului pentru cel de-al treisprezecelea salariu si o parte din sporurile castigate in instante este de 21.789.269 de lei, dar fondurile asigurate prin Legea bugetului pe anul 2010 sunt de 17.116.000 de lei, existand un deficit de 4.647.595 de lei. In cadrul unei intalniri dintre conducerea Primariei si liderii de sindicat s-a convenit ca in luna mai, odata cu plata salariilor aferente lunii aprilie sa se achite diferentele restante pentru acoperirea integrala a celui de-al treisprezecelea salariu aferent anului 2009. Pentru sumele neacoperite pe total trimestrul al doilea, Primaria municipiului impreuna cu sindicatele vor face demersuri catre Directia Judeteana a Finantelor Publice, in vederea suplimentarii bugetului alocat. (REDACȚIA)



CURENTUL
Preşcolarul de la oraş - mai „ieftin“ decât cel de la sat

Statul alocă, anual, pentru un preşcolar de la oraş 1.895 de lei, iar pentru unul din mediul rural - 2.071 de lei. În învăţământul primar, standardul de cost per elev este de 2.180 de lei pe an, la oraş, iar la sat - de 2.597 de lei. La gimnaziu, pentru educaţia unui elev din mediul urban, statul cheltuieşte, anual, 2.900 de lei, iar pentru cel din mediul rural - 3.500 de lei. Pentru educaţia unui licean de la un liceu teoretic, statul alocă, într-un an, 2.713 lei. Pentru un licean din învăţământul tehnic, militar, sportiv, teologic sau pedagogic suma alocată este de 3.000 de lei pe an. Aceste standarde de cost din învăţământul preuniversitar au fost stabilite prin hotărâre de guvern. (REDACȚIA)


Funeriu vrea graffiti pe zidurile Ministerului Educaţiei

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, vrea să aibă graffiti pe zidurile ministerului pe care îl conduce „deoarece are nevoie de mai mult soare“. „Am nişte ziduri sinistre la minister. Veniţi să-mi faceţi ceva să mai luminaţi Educaţia şi ministerul?“, i-a întrebat, ieri, Funeriu pe tinerii de la Liceul de arte plastice „Nicolae Tonitza“, care realizau graffiti, la Ziua Tineretului organizată în Parcul Al.I. Cuza. (REDACȚIA)



EVENIMENTUL ZILEI
Topul EVZ: Care sunt cele mai „cu moţ” şcoli din ţară

Calitatea pedagogilor, siguranţa şi, nu în ultimul rând, poziţionarea cât mai aproape de centrul oraşelor. Acestea sunt, susţin specialiştii, criteriile după care se ghidează părinţii atunci când îşi înscriu copiii în clasa întâi.

Înghesuiala la înscrierea în clasa I a micuţilor de 6-7 ani ia sfârşit astăzi. Deşi locuri ar fi suficiente pentru toţi, ca în fiecare an, în multe şcoli din marile oraşe, cererile au depăşit cu mult numărul copiilor care ar putea încăpea în sălile de clasă.

De ce se întâmplă asta şi ce caută, de fapt, părinţii atunci când iau cu asalt o anumită unitate de învăţământ? Pentru a răspunde la aceste întrebări, EVZ a consultat specialişti din Ministerul Educaţiei, din inspectoratele şcolare şi din Societatea Academică Română. A fost alcătuit, astfel, un top al celor mai căutate şcoli din ţară. Pentru că s-a luat în considerare, în primul rând, numărul cererilor, cele mai multe dintre instituţiile ce se vor regăsi în clasament sunt din Capitală, urmate de cele din Iaşi, Timişoara şi Sibiu. Au contat însă şi facilităţile oferite de şcoală, corpul profesoral şi rezultatele obţinute de copii.

Concluzia: pe lângă siguranţă, calitatea educaţiei şi a dascălilor şi poziţionarea cât mai aproape de „buricul târgului”, cei mai mulţi dintre părinţi aleg să-şi ducă copilul în clasa I la acea şcoală care - în opinia lor - îi va asigura admiterea cu succes în orice facultate.

Şcoala nr. 11 şi Colegiul „Goethe”, primele în top

Deşi specialiştii au întocmit un „top 10” al celor mai importante şcoli din Bucureşti, primul loc este ocupat de două unităţi de învăţământ imposibil de departajat: Şcoala nr. 11 „Heliade Rădulescu” şi Colegiul German „Goethe”.

LOCUL I - „HELIADE RĂDULESCU” sau „o şcoală de nota 11”. În realitate, o casă-muzeu, cu flori roşii la ferestre, situată pe Strada Monetăriei - în imediata vecinătate a Muzeului Ţăranului Român şi la o aruncătură de băţ de sediul guvernului. Interiorul e la fel de „cald” ca şi imaginea pe care o oferă clădirea la exterior: scări din lemn şi clase colorate, în care se înghesuie până la 36 de elevi.

Şcoala vedetelor”, curtată cu mult înainte de înscriere

Directoarea Victoria Barbu - aflată la conducerea şcolii de mai bine de 15 ani - ştie exact de ce părinţii „curtează” instituţia şi cu doi ani înainte ca micuţii lor să împlinească vârsta minimă pentru a ocupa un loc în bănci. „Şcoala e fie în drumul părinţilor către serviciu, fie aproape de casele lor. În plus, îşi simt copiii mai în siguranţă aici, pentru că avem o singură intrare, şi pentru profesori, şi pentru copii. Apoi, majoritatea caută să vină la anumiţi învăţători. E drept că am reuşit să avem doar învăţătoare titulare foarte bune, majoritatea au luat nota maximă la titularizare”, spune, mândră, Victoria Barbu.

Apropierea de casă şi siguranţa nu sunt însă suficiente pentru toţi părinţii. Un exemplu în acest sens este şi Mădălina Podoleanu, care vine zilnic din Corbeanca (Ilfov) în Capitală pentru a-şi aduce băieţelul la Şcoala nr. 11. „Încă de la grădiniţă am început să căutăm. La această şcoală copiii au rezultate bune la concursuri. Şi, îmi place felul cum învăţătoarea ştie să-i facă să înveţe cu plăcere”, spune mămica.

Deşi gurile „rele” o numesc „şcoala vedetelor” - întrucât nu există an în care aici să nu fie înscris copilul vreunui politician, actor, cântăreţ sau om de televiziune - Şcoala nr. 11 este aleasă de părinţi şi pentru că pot scăpa de griji până la terminarea liceului. „Majoritatea vor continuitate, iar cei mai mulţi elevi ai noştri ajung la liceele pe care şi le doresc, intră la unul dintre liceele înscrise la primele trei opţiuni. E adevărat că mulţi dintre părinţi au studii superioare, dar eu fac şi multe şedinţe cu ei şi îi învăţ cum să completeze formularul de înscriere. Sunt însă şi copii foarte buni”, conchide directoarea.

LOCUL I - COLEGIUL „GOETHE” sau calitatea nemţească. „Părinţii apreciază disciplina, corectitudinea, respectarea regulilor. Acestea sunt primele lucruri la care se gândesc ştiind că e o şcoală germană, iar nemţii sunt renumiţi pentru aceste calităţi”, motivează directoarea Ileana Burloiu cererea de locuri în clasa I mai mare decât oferta. Practic, la colegiul cu predare bilingvă (româno-germană), situat în apropiere de Piaţa Romană din Capitală, s-au înghesuit pe liste 170 de prichindei. Doar 100 dintre ei vor fi selectaţi însă, în urma examenului la limba germană.

Absolvenţii, „vânaţi” de universităţi germane

Şi, dacă tot e vorba despre procente, directoarea mai are o certificare a calităţii: „Peste 95% dintre elevi intră cu note foarte mari la liceu. Cei mai mulţi continuă însă aici. Mă gândesc, totuşi, că e posibil ca, pe viitor, să apară un nou fenomen: alegerea liceelor din afara graniţelor. Am avut doar doi copii care au făcut acest pas până acum, dar, ţinând cont de faptul că bacalaureatul nostru e recunoscut în şcolile germane partenere, din afara graniţelor, ar putea fi un scenariu plauzibil”.

Chiar dacă nu aleg un liceu din Germania, mulţi dintre absolvenţii Colegiului „Goethe” sunt „vânaţi”, la finalul a 12 clase, de universităţile din spaţiul german, dar şi de alte instituţii de învăţământ superior din străinătate, care organizează şi învăţământ în limba germană. „Suntem centru de aplicaţie pentru Universitatea din Hanovra. Noi îi selectăm elevii după bareme trimise de ei, iar copiii sunt primiţi acolo fără probleme”, adaugă directoarea. Şi, dacă celor 250 de ani de tradiţie „germană” li se adaugă rezultatele obţinute de elevi la olimpiade se obţine tabloul unei şcoli de prestigiu. „Elevii noştri de minoritate germană ajung ca, în gimnaziu, să obţină rezultate la olimpiadele de limba română”, punctează Ileana Burloiu.

LOCUL II - „PIA BRĂTIANU”, şcoala unde talentul „se învaţă”. Deşi ocupă locul secund în top, Şcoala nr. 17 „Pia Brătianu”, din zona Kiseleff, a reuşit să adune sub acelaşi acoperiş sute de copii talentaţi la orice: desene, picturi, icoane, olimpiade.

Profesorii fac diferenţa

Pe primul loc într-un top al „calităţilor” şcolii, directoarea Marilena Stoica ar pune însă dascălii. „Avem învăţători şi profesori bine pregătiţi. Marea majoritate sunt titulari. Un părinte nu vine însă cu termenul «titular » în minte, important este ca dascălul respectiv să-şi facă trea ba. Uneori, vin cu o idee fixă: aceea că vor la o anumită învăţătoare. Apoi, se conving însă că e bine şi la celelalte”, explică directoarea.

Potrivit acesteia, un atu, care- i determină pe părinţi să aleagă şcoala - este şi clasa de engleză intensiv. Ca un semn al distincţiei, elevii poartă uniformă şi „sunt recunoscuţi de la distanţă”, adaugă Marilena Stoica. Prin urmare, nu e de mirare că, în fiecare an, primeşte cu 40% mai multe cereri de înscriere în clasa I decât numărul de locuri disponibile.



LOCUL III - ŞCOALA CENTRALĂ, unde clasa I contează pentru reuşita la bacalaureat. Există vreun părinte care, în prima zi de şcoală, se gândeşte cum „ţâncul” său va lua bacalaureatul francofon cu notă mare? Oricât de ciudat sună, se pare că există cel puţin 100 de astfel de părinţi. La bacalaureat se gândesc, de fapt, mare parte dintre cei care-şi înscriu copiii la Şcoala Centrală.

Din tată-n fiu

Situată la doi paşi de Grădina Icoanei, în apropierea Parcului Ioanid, din centrul Capitalei, cu o curte interioară spaţioasă (dar, închisă momentan pentru reparaţii), Şcoala Centrală poate fi considerată „o şcoală verde”.

Aspectul contează însă mai puţin în plasarea ei pe locul trei în top decât numărul mare de părinţi care insistă ca şi copiii lor să aibă parte de aceeaşi „învăţătură” primită de ei la instituţia de învăţământ. „Personal, am ca elevi copii ai foştilor elevi”, spune directoarea Maria Cojescu. „Un motiv serios pentru care vin atâţia copii la noi este însă filiera de studii francofone, şcoala noastră având un rol important în promovarea învăţământului bilingv francofon. Elevii noştri au, încă din clasa I, cursuri opţionale de franceză, predate de profesor”, arată directorul. Dacă se adaugă însă cantina, regimul semiinternat şi chiar un internat cu 18 locuri, e de înţeles de ce şi copiii din împrejurimile Capitalei aleg Şcoala Centrală. Directoarea susţine însă că nu are nevoie de o reclamă mai bună ca aceea pe care o fac elevii şcolii. „Foştii noştri elevi merg la facultăţi din spaţiul francofon, iar foarte mulţi dintre ei sunt persoane publice cunoscute”, conchide dascălul.

TOP 10


Cele mai căutate şcoli din Bucureşti

Chiar dacă au contat şi siguranţa sau calitatea dascălilor, cele mai căutate şcoli din Capitală rămân cele poziţionate mai aproape de centru. Aici, numărul cererilor de înscriere în clasa I depuse îl depăşeşte pe cel al locurilor disponibile şi cu până la 70%. Astfel, cele mai disputate şcoli (în funcţie de procentul cu care cererea depăşeşte oferta) sunt:

•Şcoala nr. 11 „Heliade Rădulescu”

Colegiul German „Goethe”

•Şcoala nr. 17 „Pia Brătianu”

•Şcoala Centrală

•Şcoala nr. 79

•Liceul „Nicolae Iorga”

•Şcoala nr. 10 „Maria Rosetti”

•Şcoala nr. 194

•Şcoala nr. 150

•Şcoala nr. 146

•Şcoala nr. 45 „Titu Maiorescu”

TIMIŞOARA



Aceleaşi trei licee an de an

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, „bătaia” cea mai aprigă pentru un loc în clasa I se înregistrează, anual, la Liceul Pedagogic „Carmen Sylva”, Colegiul Naţional „C.D. Loga” şi Colegiul Naţional Bănăţean. „Prin tradiţie, cele trei şcoli au profesori extraordinar de buni, iar elevii lor au câştigat, de-a lungul timpului, nenumărate premii la concursuri şi olimpiade, inclusiv internaţionale. Un alt aspect care le califică drept primele şcoli din judeţ e procentajul foarte ridicat de intrare la facultate al absolvenţilor acestora”, explică Dumitru Tomoni, inspector şcolar general adjunct.

Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” a fost de-a lungul timpului principala instituţie de formare a învăţătorilor şi educatorilor din Timişoara. Colegiul Naţional „C.D. Loga” este una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ preuniversitar din oraş. În prezent, colegiul funcţionează cu 52 de clase dintre care 25 de liceu şi şcolarizează 1.370 de elevi în mai multe profile de cultură generală: Matematică-Informatică, Ştiinţele Naturii, Chimie, Filologie, Ştiinţe Sociale. Colegiul Naţional Bănăţean e prima şcoală din ţară care a primit calificativul „şcoală europeană”. Pe lângă avantajul de a studia cu profesori de renume, elevii colegiului au la dispoziţie o cantină şi un internat, pentru cei din afara oraşului. (Georgeta Petrovici)

IAŞI

Liceele cu blazon, pe primul loc

Părinţii care vor să îşi înscrie copiii în clasa I se orientează în general spre liceele cu blazon, care au şi clase primare, şi gimnaziale. Astfel, în topul preferinţelor se află Colegiul Naţional „Costache Negruzzi”, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”.

„La clasa I numărul solicitărilor e dublu faţă de locurile existente. Vom rămâne la trei clase cu un total de 85-90 de elevi”, spune Camelia Gavrilă, director la „Negruzzi”. În schimb, părinţii care optează strict pentru şcolile generale se ghidează după învăţător, profesor de limbă română, matematică, limbă străină şi diriginte. Cele mai căutate şcoli generale sunt Şcoala nr. 23 din cartierul Cantemir, Şcoala nr. 15 din zona Gării şi Şcoala nr. 22 din cartierul Tătăraşi. La toate aceste trei şcoli generale locurile au fost completate încă din prima zi de înscrieri. „În acest an nu am putut acoperi toate cererile. Contează încă foarte mult învăţătorul”, afirmă Corina Apostol, director al Şcolii nr. 23.

La rândul ei, directoarea Şcolii nr. 15, Adriana Istrimschi, consideră că instituţia pe care o conduce este foarte căutată datorită rezultatelor foarte bune înregistrate la olimpiade şi la examenele de admitere la liceu. În schimb, atunci când vine vorba despre învăţământul gimnazial sau liceal, pe primele trei locuri se află colegiile naţionale „Negruzzi”,„Naţional” şi „Emil Racoviţă”. (Maria Craus)



SIBIU

Şcolile bune, deja „luate”

Încă din primele două-trei zile, cele mai căutate Şcoli din Sibiu şi-au ocupat deja locurile pentru clasa I. E vorba despre Şcoala „Regina Maria”, Şcoala nr. 6 sau Şcoala nr. 4. „Noi avem pentru elevii de clasa întâi doar trei clase, pentru că numai atât ne permite spaţiul. Cererea este foarte mare, dar, în momentul în care am primit şi acceptat cele 90 de dosare pentru tot atâtea locuri, am început să îndrumăm părinţii către alte şcoli”, spune Aurelia Roca, directorul adjunct al Şcolii „Regina Maria”.

Instituţia de învăţământ este considerată cea mai bună din rândul celor gimnaziale de pe raza municipiului Sibiu. „Ne recomandă atât rezultatele elevilor noştri, cât şi proiectele aflate în derulare. De exemplu, în ziua în care a fost grevă, elevii care au dorit au venit să stea de vorbă cu reprezentanţii Comisiei Europene pe teme de mediu. Am avut invitat şi un renumit fizician italian”, mai spune Aurelia Roca.

Bunul renume al şcolii i-a determinat pe părinţi să înfiinţeze Asociaţia Cresus, prin intermediul căreia sunt strânşi bani necesari finanţării unor proiecte ale instituţiei de învăţământ. pe de altă parte, potrivit Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu, noul plan de şcolarizare prevede ca în judeţ să fie comasate patru şcoli, iar în municipiul Sibiu, şapte, ceea ce va duce la o concurenţă şi mai acerbă. (Traian Deleanu)

(ANDREEA ARHIP)

JURNALUL NAŢIONAL
DOAR 3% DIN TINERII SĂRACI DOBÂNDESC DIPLOMĂ UNIVERSITARĂ

Moartea lentă a şcolii româneşti

Cele mai recente evaluări internaţionale (PISA 2006-2007) ale elevilor în vârstă de 15 ani arată un învăţământ românesc slab, surclasat, spre exemplu, de cel bulgăresc, unguresc sau lituanian. E vorba desigur de elevul mediu, reprezentativ statistic. Dacă media internaţională la matematică, fizică, chimie, biologie şi geografie se situează între 500 şi 516 puncte, elevii români se situează între 418 şi maximum 462 de puncte. Astăzi, în 2010, situaţia e mai rea. Fireşte, ne mândrim cu olimpicii internaţionali. Dar ei sunt, în cel mai bun caz, excepţia de la regulă, iar nu vârful unei baze solide.

Dacă în socialismul de care ne-am despărţit, şansele mobilităţii sociale, adică ale tinerilor de a-şi îmbunătăţi condiţia socială plecând de la învăţătură, era printre cele mai ridicate din Europa, astăzi ele au căzut la nivelul anilor '30. Pentru tinerii din familii sărace, în special din mediul rural, care doar într-o proporţie de 3% mai dobândesc o diplomă universitară, care societate e mai întunecată?

Cea de azi sau "întunecatul" comunism? Bilanţul ultimilor 20 de ani ai reformei Educaţiei este eminamente negativ, în continuă degradare. Şcoala, ca sistem de educaţie, a fost grav amputată de principalele sale virtuţi: rigoarea învăţării ca unică metodă de însuşire de cunoştinţe şi abilităţi; creşterea continuă a nivelului profesional al dascălilor; dezvoltarea materială a şcolii prin investiţii bine gândite şi necomerciale.

Rezultatul concret este constituirea unui sistem de "şcoală-piaţă liberă", bazat pe taxe şi fără angajament public pentru viitorul tinerimii. Diplome universitare acordate unor tineri care au mari dificultăţi în a vorbi şi a scrie corect româneşte. Manuale şcolare diluate, fără vreo construcţie coerentă. Şi poate cel mai grav, o atitudine răspândită printre profesori de tipul "nimic nu e fixat definitiv prin programă" şi "elevii nu trebuie forţaţi să înveţe".

Şcolile sunt dominate, spre disperarea dascălilor cu vocaţie şi pasiune, de punctul de vedere anticarte şi centrate pe "lăsaţi tinerii să facă cum vor". Suntem din nou în situaţia pe care Eminescu o descria cu amar: "La noi în ţară succesul mediocrităţii e foarte uşor şi lupta elementelor mai bune peste măsură de grea". Iar proiectul de lege a învăţământului aflat în Parlament constituie o lege confuză capabilă, poate, să dezorganizeze şi mai rău sistemul.

Oameni buni, ceea ce hotărăşte în realitate capacitatea elevilor sau studenţilor de a stăpâni un subiect, oricare ar fi el, este cât de mult acesta reuşeşte să ştie despre temele puse în discuţie în manuale. Fără efortul şi perseverenţa învăţării, elevii nu ajung să cunoască mai nimic şi astfel nu au practic, în continuare, nici o şansă să dobândească cu adevărat o profesie. Vor avea o diplomă (eventual plătită) în spatele căreia nu se află decât elemente vagi şi confuze care nu constituie cunoaştere. Până la urmă, chiar profesorii vor fi recrutaţi, fiind şi prost plătiţi şi slab motivaţi, din rândul celor cu slabă educaţie. Un important studiu publicat în acest an în SUA conchide: "Un viitor strălucit pentru America depinde de realizarea idealului nobil al şcolii publice". România va plăti prăbuşirea şcolii mai mult decât poate plăti. Cu viitorul său. (PETRE ROMAN)

PROIECTUL LEGII EDUCAŢIEI AFLAT ÎN PARLAMENT ESTE DESFIINŢAT DE UN GRUP DE REPREZENTANŢI AI MEDIULUI UNIVERSITAR

"Educaţia, transformată într-un privilegiu social"

Proiectul ministrului Daniel Funeriu va face ca şcoala românească să nu mai formeze conştiinţa civică, ci doar competenţe limitate pentru piaţa muncii

Mai mulţi conferenţiari, profesori, lectori şi asistenţi universitari au adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, premierului Emil Boc, ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, şi liderilor partidelor parlamentare în care critică prevederile proiectului legii educaţiei şi le cer destinatarilor să constate "gravitatea acestui moment pentru sistemul naţional de educaţie, să opriţi procesul de aprobare a proiectului de lege şi să vă exercitaţi atribuţiile pentru relansarea dezbaterii publice şi naţionale în jurul reformei învăţământului".

Prezentăm integral conţinutul scrisorii deschise publicate pe www.petitieonline.ro.

"Domnului Traian Băsescu, preşedintele României,

Domnului Mircea Geoană, preşedintele Senatului,

Doamnei Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor,

Domnului Emil Boc, primul ministru al Guvernului României,

Domnului Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei Naţionale,

Preşedinţilor partidelor politice parlamentare,

Educaţia publică este parte a patrimoniului democratic european. Nucleu dur al crezurilor politice liberal, social-democrat şi democrat-creştin, educaţia publică constituie miezul viziunii despre societate purtate de toate mişcările democratice: o societate formată din cetăţeni critici, autonomi în gândire, capabili de discernământ şi neîncrezători în demagogia ce parazitează adesea viaţa politică. În orice societate modernă, nivelul democraţiei este strâns legat de cel al educaţiei.

Apărarea acestei legături este condiţia indispensabilă a libertăţii şi pluralismului. Credem că, prin atitudinea pe care o au faţă de educaţie, partidele româneşti şi responsabilii politici au prilejul să-şi dovedească ataşamentul faţă de valorile democratice, precum şi apartenenţa de substanţă la marile familii politice europene.

Înaintat Parlamentului după o dezbatere publică nejustificat de scurtă, proiectul de reformă a învăţământului românesc desconsideră relaţia dintre educaţie şi cetăţenie. Dimpotrivă, el se hrăneşte dintr-o viziune managerială şi utilitaristă, inspirată de un tip de eficacitate ce poate fi cel al unei întreprinderi, dar niciodată al şcolii sau universităţii. În ciuda a 20 de ani de regim democratic şi de deschidere europeană, constatăm că, ascuns de un limbaj tehnocratic, supravieţuieşte vechiul comandament socialist al integrării dintre învăţământ şi producţie. În învăţământul preuniversitar, proiectul de reformă dezvoltă trei principii, cel al "finanţării care urmează elevul", cel al reducerii duratei studiilor obligatorii şi cel al mobilităţii cadrelor didactice, principii care, aplicate în context românesc, vor agrava criza structurală a şcolii.

Într-un sistem de educaţie în care elevii sunt slab şi, mai ales, inegal pregătiţi, iar infrastructura şcolară este adesea precară, "finanţarea care urmează elevul" va adânci diferenţele de pregătire dintre elevi, transformând educaţia de calitate într-un privilegiu de grup social şi spulberând definitiv speranţa egalităţii de şanse a tinerilor români în materie de formaţie şi carieră. Refuzând, în opoziţie cu practica europeană, şcolarizarea obligatorie până la vârsta majoratului, proiectul abandonează o parte importantă a tinerilor români cu vârsta între 15 şi 18 ani, împingându-i către condiţia de forţă de muncă necalificată.

Dubla dependenţă a şcolii faţă de Ministerul Educaţiei şi de administraţia locală, agravată de preconizata desfiinţare a titularizării cadrelor didactice, va consolida raporturile clientelare deja existente în multe cazuri între direcţiile şcolilor, inspectorate, personalul politic şi administraţia locală, punând sub semnul precarităţii însăşi profesia de educator.

În învăţământul superior, proiectul de lege întăreşte capacitatea de control şi intervenţie a ministerului, supunând Universitatea unei logici de funcţionare exclusiv antreprenoriale. Autonomia şi democraţia din universităţile româneşti, semnul intrării în normalitatea occidentală a vieţii noastre academice, sunt astfel grav prejudiciate. Este paradoxal şi îngrijorător faptul că, astăzi, într-o perioadă în care democratizarea accesului la studii superioare a luat o amploare fără precedent în România, democraţia internă a Universităţii este subminată printr-un gest politic grăbit.

Principiul autonomiei universitare este cheia de boltă a învăţământului european. Proiectul anulează conţinutul autonomiei şi deschide calea politizării Universităţii prin posibilitatea extinsă pe care o oferă Guvernului de a controla Universitatea, de a destitui rectorii, de a înfiinţa şi desfiinţa discreţionar programe de studii şi de a decide, fără criterii clare, privilegierea unor universităţi în detrimentul altora. Mai mult, proiectul invită Ministerul Educaţiei şi agenţiile publice abilitate la un demers ulterior de reglementare susceptibil să suprime şi ultimele marje de libertate permise spaţiului academic. Dacă litera şi spiritul proiectului vor deveni lege, universităţile româneşti riscă să fie aduse într-o situaţie de dependenţă politică şi de mediocritate intelectuală.

Considerăm că ideea Universităţii prestatoare de servicii corupe adevăratul sens al demersului pedagogic şi al actului de cercetare, în centrul cărora se află întotdeauna cunoaşterea. Ideea că Universitatea ar trebui să fie un simplu laborator de producţie a unor competenţe solicitate de o piaţă a muncii lipsită de claritate şi perspectivă deturnează misiunea fundamentală a Universităţii, aceea de loc al spiritului creator, al autonomiei personale şi capacităţii critice.

În toate societăţile moderne, şcoala şi Universitatea au rolul de a dezvolta, a conserva şi a transmite cunoaşterea. Membrii corpului academic nu-şi pot îndeplini misiunea dacă sunt trataţi ca prestatori de servicii. Libertatea de a gândi şi de a cerceta trebuie să rămână neîngrădită de criterii străine spaţiului academic. Această lege consacră dominaţia unui mod greşit de a înţelege eficienţa, mascând în acelaşi timp de o manieră rudimentară diminuarea investiţiei publice în educaţie. Viziunea managerială care ghidează întregul proiect subminează grav nu numai caracterul public, dar şi pe cel naţional al şcolii şi al Universităţii. Şcoala nu-şi mai propune să construiască conştiinţa civică şi naţională a tinerelor generaţii, să formeze persoane adaptabile cultural şi profesional, ci numai "competenţe" limitate şi improbabile pentru o piaţă a muncii a cărei evoluţie nu o mai poate prezice nimeni.

Vă cerem aşadar să constataţi împreună cu noi gravitatea acestui moment pentru sistemul naţional de educaţie, să opriţi procesul de aprobare a proiectului de lege şi să vă exercitaţi atribuţiile pentru relansarea dezbaterii publice şi naţionale în jurul reformei învăţământului.

Prof. Dr. Daniel Barbu (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Ionela Băluţă (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Alexandra Ionescu (Univ. Bucureşti),

Lector Dr. Ruxandra Ivan (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Ligia Livadă (Univ. Bucureşti),

Lector Dr. Silvia Marton (Univ. Bucureşti),

Lect. Dr. Camil Pârvu (Univ. Bucureşti),

Prof. Dr. Florin Ţurcanu (Univ. Bucureşti),

Prof. Dr. Laurenţiu Vlad (Univ. Bucureşti),

Asist. Dr. Claudia Maria Udrescu (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Mihai Chioveanu (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Florin Diaconu (Univ. Bucureşti),

Asist. Ştefan Apăteanu (Univ. Bucureşti),

Prof. Dr. Iulia Motoc (Univ. Bucureşti),

Conf. Dr. Camelia Voinea (Univ. Bucureşti),

Lucia Vodă (Univ. Bucureşti),

Lect. Dr. Sorin Gabriel Sebe (Univ. Bucureşti)"

(REDACȚIA)



ROMÂNIA LIBERĂ
Comisia de învăţământ din Cameră aprobă includerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial

Deputaţii din Comisia de învăţământ au aprobat, vineri, după patru ore de dezbateri la proiectul Legii educaţiei, ca învăţământul obligatoriu să fie de zece clase, prin includerea clasei pregătitoare în ciclul primar şi a clasei a IX-a în ciclul gimnazial.Membrii comisiei au votat astfel varianta propusă de Guvern, împotriva acesteia pronunţându-se doar reprezentanţii PSD, potrivit Mediafax.

În timpul dezbaterilor, reprezentanţii sindicatelor din învăţământ au susţinut ca învăţământul obligatoriu să fie cel tradiţional, adică să rămână cum este în prezent, de patru ani ciclul primar, patru ani ciclul gimnazial şi patru ani cel liceal. Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ au susţinut, fără succes, că varianta propusă de Guvern va avea drept consecinţe diminuarea la trei ani a duratei liceului, lucru care nu se întâmplă în alte ţări europene, creşterea numărului de tineri care nu vor mai urma cursurile liceale şi creşterea numărului de muncitori necalificaţi.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, prezent la dezbateri, a susţinut, însă, varianta Guvernului, arătând că aceasta este "o măsură fundamentală" şi că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu este prevăzută pentru elevii care încep în acest an clasa a V-a. Funeriu a precizat că varianta Guvernului prevede un ciclu primar de 5 ani (prin includerea clasei pregătitoare), 5 ani - ciclul gimnazial (prin includerea clasei a IX-a) şi 3 ani cel liceal. El a propus şi un amendament, potrivit căruia, până cel târziu în 2020 cursurile liceale să devină obligatorii. PSD a susţinut, prin deputatul Anghel Stanciu, ca învăţământul obligatoriu să fie de 11 ani, dar acest lucru a fost respins la vot. (REDACȚIA)


Constanţa. Şcolarii care au pus la punct proiectul unei staţii spaţiale au fost premiaţi de americani

Nu au bani să ajungă la NASA

Câştigătorii concursului NASA Ames Space Settlement Design Contest sunt invitaţi să-şi prezinte realizările ştiinţifice, la Chicago, în perioada 27 mai-1 iunie. În America vor ajunge, însă, doar elevii care reuşesc să facă rost de bani pentru biletul de avion. Începând din anul 2004, sute de elevi ai Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân" participă cu succes la competiţiile organizate de NASA. Proiectele constănţenilor sunt apreciate de către juriile de specialitate şi constituie o sursă de inspiraţie pentru inginerii de la NASA.

Cei aproape 100 de liceeni care au participat, recent, la concursul NASA Ames Space Settlement Design Contest, au reuşit să câstige 2 premii I, 2 premii II, 2 premii III şi 3 menţiuni. Unul dintre dascălii coordonatori, prof. Ion Băraru, spune că a fost cel mai valoros an pentru elevii şi profesorii constănţeni, ţinând cont de faptul că au participat 1043 de elevi din 14 ţări, coordonaţi de 113 dascăli, iar în concurs au intrat 434 lucrări. „Cei de la NASA au afirmat că avem proiecte de calitate şi acest lucru se vede prin volumul premiilor", spune Ion Băraru. Elevii constănţeni au fost premiaţi, printre altele, pentru proiectul unei staţii spaţiale. Toţi câştigătorii competiţiei NASA Ames Space Settlement Design Contest au fost invitaţi să participe, la sfârşitul lunii mai, în Chicago, pentru a-şi susţine proiectele în cadrul unei conferinţe organizate de către Centrul NASA din Ames. Este pregătittă, pentru intervalul 27 mai-1 iunie, şi o sesiune de postere. Cele mai bune referate vor fi prezentate. „Ai noştri au fost deja anunţaţi că vor prezenta lucrările într- sesiune numai pentru elevi. Din păcate, însă, vom pleca numai cei care vom face rost de bani de bilete. Nu sunt resurse materiale pentru aşa ceva. Suntem pe cont propriu. Ideal ar fi să fie cel puţin unul din echipă pentru a prezenta proiectul", menţionează Ion Băraru.

Biletul de avion, 700 de euro

Un bilet de avion până în America costă cel puţin 700 euro. Pe de altă parte, elevii de la Colegiul „Mircea cel Bătrân" ar avea nevoie de bani şi pentru a-şi proteja invenţiile. Potrivit profesorului Ion Băraru, în urmă cu doi ani, un specialist în invenţii şi mărci a descoperit, în proiectele acestora pentru NASA 21 de elemente care pot fi considerate inovaţii sau invenţii. (REDACȚIA)



ZIUA DE VEST
Au câştigat reunificând cultural Banatul

O delegaţie de dascăli din Timişoara a fost premiată, la sfârşitul săptămânii trecute, de prim-ministrul Serbiei. Din aproximativ 800 de proiecte realizate în Serbia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Italia, un proiect născut pe relaţia Timişoara - Vârşeţ a câştigat titlul suprem. Este vorba de „Programul de bună vecinătate România – Serbia”, coordonat de profesorul timişorean Alexandru Radovan, de la Colegiul Naţional „CD Loga”, din partea română. La Belgrad au fost premiate primele zece proiecte finanţate din fonduri europene. Doctor în istorie, profesorul din Timişoara a transformat un vis imposibil în realitate. A reunificat cultural Banatul Mare.



Evaluatorii independenţi au decis...

Premierul Serbiei, o puternică delegaţie a Uniunii Europene şi ambasadorii la Belgrad ai României, Bulgariei, Ungariei, Cehiei, Slovaciei şi Italiei au fost prezenţi la eveniment. Demarat cu trei ani în urmă, programul româno-sârb a urmărit în special dezvoltarea colaborării culturale între regiunea Banatului de Sud din Serbia şi judeţele Timiş şi Caraş-Severin. „Recunoaşterea este cu atât mai mare cu cât evaluatorii au fost independenţi, iar în concurenţă au intrat toate proiectele de colaborare transfrontalieră pe relaţia cu Serbia”, spune Radovan. Totul a pornit cu un curs bilingv de Istoria Banatului, susţinut săptămânal de Radovan, la Vârşeţ. Relativ rapid, profesorul timişorean a reuşit să adune în jurul său un grup de inimoşi care au încercat, prin intermediul culturii, să unească Banatul sârbesc cu cel românesc. Din delegaţia română au mai făcut parte încă doi dascăli timişoreni. Este vorba de profesoara Alexandra Ivănică, de la Colegiul Tehnic Ion Mincu şi de Milin Tihomir, de la Colegiul Naţional „CD Loga”.



Au convins guvernul de la Belgrad că sunt cei mai buni

Festivitatea de premiere a avut loc la Centrul Sava din Belgrad, în cadrul Conferinţei anuale a programelor de colaborare transfrontalieră „De la fondurile CARDS la fondurile IPA”. Zecile de acţiuni pornite de la Timişoara şi desfăşurate în ultimii trei ani pe relaţia România – Serbia au convins guvernul de la Belgrad. „În cadrul programuluig am dotat biblioteca comunităţii româneşti din Vârşeţ cu mii de cărţi de literatură română. Sute de elevi români şi sârbi au fost trimişi în tabere de creaţie. Am reuşitg de-a lungul timpuluig să asigurăm nenumărate burse la universităţile din România. Au fost publicate volume comune ale elevilor sârbi şi români, au avut loc activităţi ecologice de cele două părţi ale graniţei şi au fost organizate concursuri sportive şi pe discipline ştiinţifice”, spune profesorul Alexandru Radovan. (OVIDIU MĂRĂSCU)





Yüklə 179 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin