Rezultate bacalaureat de toamnă 2014. 22,27% dintre candidaţi au promovat examenul maturităţii din a doua etapă



Yüklə 150,23 Kb.
səhifə1/2
tarix30.07.2018
ölçüsü150,23 Kb.
  1   2

FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT


REVISTA PRESEI

www.fsli.ro


01 septembrie 2014

PREUNIVERSITAR

http://adevarul.ro/educatie/scoala/rezultate-bacalaureat-toamna-2014-2227-candidati-promovat-examenul-maturitatii-doua-etapa-1_54032c510d133766a8bd4906/index.html

REZULTATE Bacalaureat de toamnă 2014. 22,27% dintre candidaţi au promovat examenul maturităţii din a doua etapă

Doar 22,27% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat sesiunea a doua a examenului de Bacalaureat, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

Ministerul Educaţiei a centralizat rezultatele candidaţilor care au susţinut probele examenului de bacalaureat, sesiunea august - septembrie 2014, înainte de contestaţii.

Din totalul celor 52.389 de candidaţi, au promovat 11.666, respectiv 22,27%. Rezultatul este cu aproape 1% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi sesiune a anului 2013.

Din totalul candidaţilor respinşi, 248 au fost eliminaţi pentru fraudă.

Potrivit MEN, 9.753 de candidaţi au obţinut medii între 5,00 şi 5,99. Media finală pentru promovarea examenului de bacalaureat trebuie să fie minimum 6.

Cele mai multe medii înregistrate în sesiunea august - septembrie - 10.038 - au fost pe segmentul 6,00 - 6,99.

Afişarea rezultatelor se va face în toate centrele, începând de duminică, la ora 18.00, urmând ca, luni, în intervalul orar 12.00 - 16.00, să fie depuse contestaţiile. Soluţionarea contestaţiilor se va face între 2 şi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 4 septembrie.

Un număr de 63.323 de absolvenţi s-au înscris la cea de-a doua sesiune (august-septembrie) a examenelor de bacalaureat. În urma sesiunii din vară, 59.265 de candidaţi au fost respinşi.

Potrivit datelor transmise de inspectoratele şcolare judeţene, din totalul celor înscrişi la sesiunea a doua, 42.121 sunt din promoţia 2013-2014, iar alţi 21.202 absolvenţi aparţin promoţiilor anterioare.

La sesiunea de toamnă din 2013, doar 21,5% dintre candidaţi au promovat examenul, respectiv 15.592 de candidaţi din totalul celor 72.476 care au fost prezenţi la examen. Cele mai multe medii obţinute de candidaţi, respectiv 9.743, au fost între 6.00 şi 6.49. Niciunul dintre participanţii la sesiunea august-septembrie a examenului de bacalaureat de anul trecut nu a obţinut media 10.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/jurnalismul-varsta-inocentei-daca-nu-curaj-nu-ziarist-1_5401f54a0d133766a8b7034d/index.html

Jurnalismul, la vârsta inocenţei: „Dacă nu ai curaj, nu ai cum să fii ziarist“

Într-o perioadă în care mass-media din România se confruntă cu o gravă criză de credibilitate, câţiva copii ne-au readus la originile jurnalismului.

Festivalul „Dilema veche“, găzduit weekendul trecut de cetatea Carolina, din Alba Iulia, a adunat zeci de personalităţi culturale din literatură, muzică sau teatru. Pentru reporterii „Weekend Adevărul“, cele mai interesante personaje au fost, însă, câţiva copii de 8-10 ani, care, timp de două zile, au participat la un atelier de jurnalism. La finalul festivalului ne-au prezentat „Ziarul Cetăţii“ – un format broadsheet color, cu un tiraj de un singur exemplar, tridimensional. 

Am urmărit pas cu pas facerea acestui ziar pentru a afla cum văd copiii meseria cea mai frumoasă, dar şi cea mai ponegrită din lume. La despărţire ne-au spus cum stă treaba cu presa scrisă.

 

REPORTERII DE TEREN

 

În prima zi, cei şase copii au primit câteva sfaturi elementare de jurnalism. Fotograful Cosmin Bumbuţ i-a învăţat pe băieţi cum se face un portret cu telefonul mobil, iar jurnalista Elena Stancu le-a explicat fetelor că textele pe care le vor scrie trebuie să răspundă la cinci întrebări: „cine, ce face, unde, când şi de ce“. 



 

O echipă a plecat prin cetate să ia pulsul turiştilor veniţi la festival. Cele două reporteriţe au aflat imediat că jurnalismul are o grămadă de neajunsuri: oamenii îndrugă verzi şi uscate, iar tu trebuie să scrii repede. Când abia ai terminat clasa a doua, asta nu e prea uşor. După ce te obişnuieşti cu scrisul, dai peste unii care tac solemn între răspunsuri monosilabice. Trebuie să alergi după oameni, să faci insolaţie, să speri că pozele vor ieşi bine chiar dacă, din cauza soarelui, nu vezi nimic pe display-ul camerei foto.

 

La finalul zilei, trebuie să treci toată marfa prin sita publicabilului. Asta înseamnă timp şi sacrificarea vieţii personale. Una dintre fetiţe şi-a adus aminte că seara are o nuntă, iar pe unul dintre băieţi îl zoreau părinţii acasă, iar el nu mai avea minute să le spună că mai are treabă la ziar.  



 

Chiar şi aşa, echipa de reporteri de teren a adunat câteva fotografii minunate, impresii de tot felul şi un început de investigaţie periculoasă pentru edilii locali: un copil a spus că în cetatea din Alba Iulia sunt mai puţine coşuri de gunoi decât la el, la Satu Mare. 

 

ZIARIŞTII DIN REDACŢIE

 

Pentru că era cea mai serioasă, Andreea Decean (10 ani) şi-a câştigat rolul de redactor-şef al ziarului. A acceptat responsabilitatea de a scrie editorialul de la prima pagină. Tot ea l-a ajutat pe unul dintre colegii ei să facă un interviu tare. Coordonatorii atelierului l-au sunat pe scriitorul Mircea Cărtărescu, cel mai important om care se afla atunci în cetatea din Alba Iulia, şi l-au pus în legătură cu Andreea. Aşa s-a născut un interviu din care aflăm care e anotimpul preferat al lui Mircea Cărtărescu (vara), câte pagini aveau compunerile lui din clasa a III-a (17-18) şi ce-l enervează când scrie (să intre fiul lui prin cameră şi să-l sâcâie la cap).


Cu echipa a doua de copii am văzut cealaltă faţă a jurnalismului: cea aşezată, făcută pe îndelete, cu mâna la tâmplă. În timp ce restul grupului lucra la macheta ziarului, Andreea scria, cu laptopul pe genunchi, editorialul. Am întrebat-o ce temă a atacat şi ne-a răspuns scurt şi perfect: „Veţi vedea în ziar“. 

 

Pentru a ilustra interviul, unul dintre băieţi l-a desenat cu multă pricepere pe Mircea Cărtărescu. Când au terminat, copiii au scos totul la imprimantă şi au lipit materialele pe nişte coli mari. Au scris sus „Ziarul Cetăţii“, s-au semnat şi cam asta a fost. E aşa simplu şi, în acelaşi timp, aşa complicat să faci un ziar! 



 

La final i-am întrebat pe copii ce înseamnă să fii jurnalist. Toţi au răspuns la fel: trebuie să fii curajos. 

 

Erau zilele în care vedeam pe repeat imaginile unui jurnalist curajos decapitat în deşert. Ceva mai aproape de noi, un reporter din Republica Moldova primea un telefon în care un spălător de bani îi spunea scurt şi cuprinzător „ai să vezi tu!“. Şi mai aproape, preşedintele ţării vorbea de ziarişti lichele, iar purtătorul de cuvânt al premierului executa electric un ziarist antiguvernamental. Copiii au dreptate: ca să răspunzi sincer la întrebările cine, ce face, unde, când şi de ce, îţi trebuie întotdeauna foarte mult curaj.



 

"Dacă aş lucra la ziarul „Adevărul“, cred că ne-am înţelege bine"

 

Weekend Adevărul“: De când scrii?


Andreea Decean: Am început să scriu anul trecut, pentru compunerile de la şcoală. Mi-a plăcut şi am început să fac şi un ziar al clasei, care se numeşte „Vocea clasei“. Eu scriu textele şi câteva colege fac desenele. Am început să scriu şi o carte, dar nu cred că va fi vreodată în librării. Am descoperit încetul cu încetul că scrisul este o pasiune a mea. În scris îţi poţi exprima sentimentele…

 

Ce sentimente?

De prietenie, de distracţie. Sunt diferite, cu siguranţă, de ceea ce voi simţi când voi fi adolescentă sau adult. Asta e sigur.

 

Vrei să devii jurnalistă?

Da, mi-aş dori foarte mult să ajung jurnalistă. Ar fi ceva deosebit. Şi dacă aş lucra la ziarul „Adevărul“ şi am fi colegi, cred că ne-am înţelege bine. Părerea mea.

 

La ce secţie vrei să lucrezi?

Păi, mi-ar plăcea să scriu reportaje, ce se întâmplă în oraşul respectiv, să iau interviuri şi să scriu despre ce urmează să se întâmple atunci.

 

Citeşti ziarele?

Uneori, da.

 

Ce înseamnă să fii jurnalist?

Jurnalist înseamnă să îţi doreşti să scrii şi să ai curaj să vorbeşti cu lumea. Dacă nu ai curaj, n-ai cum să fii ziarist, pentru că trebuie să iei interviuri, să faci poze, să te vadă lumea… 
http://adevarul.ro/educatie/universitar/ministerul-educatiei-lansat-program-completare-perfectionare-60000-asistenti-medicali-generalisti-1_54005ddd0d133766a8aef691/index.html

Ministerul Educaţiei a lansat un program de completare şi perfecţionare pentru 60.000 de asistenţi medicali generalişti

Aproximativ 60.000 de asistenţi medicali generalişti din România, absolvenţi ai învăţământului postliceal şi ai învăţământului superior anterior datei de 1 ianuarie 2007, pot participa, începând din această toamnă, la programul de completare şi perfecţionare a formării iniţiale în vederea îndeplinirii cerinţelor minime de formare prevăzute de directivele europene în vigoare.

Această calificare este recunoscută automat în statele membre ale UE, atât pe baza certificatului de revalorizare a competenţelor profesionale (la nivel de învăţământ postliceal), cât şi pe baza diplomei de licenţă de asistent medical generalist, obţinute în conformitate cu legislaţia în vigoare (la nivel de învăţământ universitar), precizează Ministerul educaţiei într-un comunicat de presă. 

Programul va fi pus în aplicare de către şcolile postliceale publice de profil şi de instituţiile de învăţământ superior acreditate, în conformitate cu normele legale naţionale privind accesul la studii, efectuarea şi finalizarea acestora

În acest sens, Ministerul Educaţiei Naţionale, şcolile postliceale publice de profil, instituţiile acreditate de învăţământ superior şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pot accesa fonduri europene în termenul de 5 ani de la implementarea acestui program.   

http://adevarul.ro/educatie/scoala/optionale-scoala-primara-liceu-arhitectura-istoria-jazzului-1_54004c880d133766a8ae93bf/index.html#

Opţionale noi la şcoala primară şi la liceu: Arhitectură şi Istoria jazzului

Elevii de la clasele a III-a şi a IV-a pot studia din acest an şcolar opţionalul „De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit, iar elevii de la liceele de muzică pot opta pentru „Muzică vocală de jazz - muzică uşoară“ şi „Istoria Jazzului“.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a aprobat prin ordin de ministru programa şcolară pentru disiplina opţională „De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit” pentru clasele a III-a şi a IV-a, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.

Astfel, timp de o oră pe săptămână, elevii acestor clase pot afla informaţii despre modul în care se construieşte mediul, dar şi elemente minimale de arhitectură.

Programa propune şi activităţi în aer liber, centrate pe identificarea în realitate a conceptelor învăţate în clasă. Anterior adoptării, a existat un proiect de programă şcolară, pilotat în cinci şcoli din Bucureşti, pe parcursul anului şcolar 2012 - 2013.

Proiectul a fost elaborat în colaborare cu specialiştii din Ordinul Arhitecţilor din România, Asociaţia Arhitectura şi specialiştii Departamentului de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti.



Opţionalul de jazz

Au fost aprobate, de asemenea, şi programele şcolare pentru învăţământul liceal, curriculum diferenţiat, filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea Muzică, destinate disciplinelor opţionale „Muzică vocală de jazz - muzică uşoară” şi „Istoria Jazzului”. Prima disciplină vizează elevii din ciclul liceal, clasele IX-XII, iar cea de-a doua, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a.

În cadrul disciplinei „Muzică vocală de jazz - muzică uşoară”, elevii vor aprofunda genurile şi formele muzicale specifice:  Ragtime, Blues, Boogie -Woogie, Bebop, jazz afro-brazilian etc.

În plus, elevii îşi pot dezvolta competenţe specifice precum interpretarea vocală creativ - expresivă şi vor realiza acompaniamente vocal - instrumentale solo sau în grup.

Disciplina „Istoria Jazzului” este axată pe prezentarea originilor şi contextului istoric al apariţiei jazzului, iar liceenii cărora li se adresează vor învăţa să opereze cu concepte şi termeni specifici, dar şi să identifice forme de expresie artistică în muzică, literatură şi dans. 

Programele se aplică începând cu anul şcolar 2014  2015.



http://adevarul.ro/locale/targoviste/40-elevi-damboviteni-s-au-distrat-Scoala-curajului-2014-1_540405ef0d133766a8c1aa8b/index.html

40 de elevi dâmboviţeni s-au distrat la "Şcoala Curajului 2014"

Şcoala curajului 2014 a ajuns la final. În perioada 24-30 august s-au desfăşurat în Munţii Bucegi la Padina, activităţile practice ale ediţiei a6a a proiectului finanţat de Ministerul Tineretului şi Sportului.

Timp de o săptămână, 40 de tineri cu vârsta între 14 şi 19 de ani, de la patru licee dâmboviţene, iubitori ai muntelui şi cu rezultate deosebite la învăţătură, au participat la activităţi de speologie, un concurs de orientare turistică cu ajutorul hărţii, trasee turistice, atelierele de escaladă şi ecologizări. 

 

La final, toţi participanţii au primit diplome şi premii. Următoarea etapă a programului „Natura ne învaţă primii paşi în viaţă”, intitulată „Şcoală montană de iarnă”, va a vea loc în luna noiembrie şi va fi finanţată de Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Dâmboviţa.


http://adevarul.ro/locale/focsani/preotul-numit-director-Scoala-cimpineanca-renuntat-pagina-facebook-care-si-promova-simpatiile-politice-1_5402f4550d133766a8bc1801/index.html

Preotul numit director la Şcoala din Cîmpineanca a renunţat la pagina de socializare pe care-şi promova simpatiile politice

Cristian Niţă, care slujeşte la biserica Spitalului din Dumbrăveni, a fost detaşat în interesul învăţământului, începând cu 1 septembrie, pentru a conduce şcoala din comuna Cîmpineanca.

Ministerul Educaţiei a fost de acord cu propunerea Inspectoratului Şcolar Vrancea de a-l numi director la Şcoala din Cîmpineanca pe preotul Cristian Niţă.

Astfel, acesta va conduce începând cu 1 septembrie destinele unei şcoli cu peste 200 de elevi, urmând să slujească şi la biserica Spitalului de Conici din Dumbrăveni, al cărui angajat este.

La mijlocul lunii august, ziarul nostru a scris despre intenţia ISJ Vrancea de a numi un preot la conducerea şcolii din Cîmpineanca, dar şi despre faptul că respectivul preot posta pe pagina personală de Facebook materiale cu caracter politic, lucru interzis de Biserica ortodoxă.

Între timp, Cristian Niţă a renunţat la pagina de Facebook, nu însă şi soţia sa, angajată ca secretară la biroul vicepreşedintelui PSD al Consiliului Judeţean Vrancea, Dragoş Bârlădeanu.

De altfel, primarul comunei Cîmpineanca ne-a declarat tot atunci că numirea preotului Niţă în funcţia de director al şcolii este politică, cum tot politică este şi prelungirea mandatului Aureliei Neagu la şefia Casei Corpului Didactic, menţinându-şi funcţia după ce a trecut de la PNL la Partidul Conservator.

http://adevarul.ro/locale/vaslui/Scoala-gimnaziala-nr-11-director-nou-maximilian-opait-fost-inlocuit-10-ani-directorat-1_5402dad00d133766a8bb81f6/index.html

Şcoala gimnazială nr. 11 are director nou. Maximilian Opaiţ a fost înlocuit după 10 ani de directorat

Numirea noului director a avut loc în cursul zilei de vineri, urmând ca de luni, 1 septembrie, să-şi intre în atribuţii

Noua echipă managerială a Şcolii Gimnaziale “George Tutoveanu” Bârlad, cunoscută sub numele Şcoala 11, este formată din Paula Dascălu, director, şi Liliana Spînu, director adjunct.

“La început de mandat nu pot să spun altceva decât că ne dorim să creem un mediu optim pentru buna desfăşurare a actului didactic. Ne propunem să menţinem şi să ridicăm prestigiul şcolii”, a declarat, pentru “Adevărul”, profesoara de limba şi literatura română Paula Dascălu, noul director.

Şcoala este una dintre cele mai bine cotate din judeţ şi de-a lungul anilor a înregistrat performanţe şcolare deosebite. Profesorul de matematică Maximilian Opaiţ, cel care a fost director timp de un deceniu, a fost înlocuit, potrivit oficialilor ISJ Vaslui, la solicitarea colectivului didactic. “Apreciez toată activitatea desfăşurată de domnul profesor Maximilian Opaiţ. Era nevoie de o schimbare solicitată de colectivul instituţiei şcolare. Am încredere că şi noua echipă va face treabă bună şi că şcoala va rămâne una din cele mai bune din judeţ”, a precizat Gabriela Plăcintă, director general ISJ Vaslui.

http://adevarul.ro/locale/constanta/a-inceput-selectia-copiii-adolescentii-supradotati-1_5401a0810d133766a8b57836/index.html

A început selecţia pentru copiii şi adolescenţii supradotaţi

Până pe data de 30 septembrie are loc selecţia pentru Şcoala de Excelenţă, prima şcoală dedicată  în exclusivitate copiilor supradotaţi (4-13 ani) şi adolescenţilor cu abilităţi înalte (13-18 ani).

Programul academic al Centrului Gifted Education face parte din cel mai amplu proiect realizat în România, dar şi pe plan internaţional, de susţinere a copiilor supradotaţi, şi a fost lansat în ţara noastră în 2010.

Selecţia constă într-o serie de teste internaţionale, o evaluare comportamentală şi interviuri, pentru copiii de peste 5 ani, iar pentru grupa 4-5 ani, selecţia constă într-un test internaţional şi un interviu.

Odată admişi la Şcoala de Excelenţă, copiii vor beneficia de un conţinut avansat al curriculei, de folosirea de metode de învăţare accelerată şi învăţare rapidă, de utilizarea abilităţilor înalte de gândire, a gândirii critice, globale, holistice, implicarea tuturor inteligenţelor multiple şi a tuturor simţurilor în învăţare, învăţarea prin dezbatere, dialog, grupuri de discuţie şi centrarea educaţiei pe practică, în proporţie de 90%.

În acest an, datorită numeroaselor solicitări primite, Centrul Gifted Education a lansat şi primul programul academic pentru adolescenţii gifted.

Aceştia vor avea posibilitatea să-şi dezvolte capacităţile de autocunoaştere, de conştientizare a propriului potenţial, să-şi dezvoltate capacitatea de interacţiune pozitivă, dar şi capacitatea de autoasumare a responsabilităţilor sociale.

Înscrierile se pot face pe website-ul www.giftededu.ro.



http://adevarul.ro/locale/tulcea/terapie-joc-forma-culoare-mai-copii-nevoi-speciale-1_540198ac0d133766a8b555c8/index.html

Terapie prin joc, formă şi culoare pentru mai mulţi copii cu nevoi speciale

Un număr de 16 copii de la Şcoala Gimnazială Specială nr.14 din Tulcea vor face terapie prin joc, formă şi culoare, timp de 12 săptămâni. Ei vor fi asistaţi de un psiholog.

La 1 septembrie 2014 se lansează la Tulcea proiectul „Ludoterapie - Terapie prin joc, formă şi culoare“, iniţiat de Asociaţia Drumuri Dobrogene, finanţat de la bugetul local Tulcea – 2014 cu suma de 10 000 lei. Magazinul cu jucării, telefonul fără fir, decupăm sau modelăm plastilina, măsură, ritm şi cântar din/cu palmele, nu sunt doar jocuri, ci şi tehnici care vor fi folosite în cadrul atelierelor adaptate copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

În cadrul celor 12 săptămâni de proiect, se vor realiza ateliere adaptate elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, sub forma unor jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale (magazinul de jucării), auditive (telefonul fără fir), olfactive (ce miroase aşa), gustative (ce gust are) şi tactil kinestezice (să cântărim în palme), jocuri de coordonare oculomotorie (decupaje), jocuri perceptiv motrice de organizare a schemei corporale (modelarea omuleţului din plastelină), jocuri perceptiv motrice în plan obiectual şi imagistic (Joc de figuri geometrice), jocuri perceptiv motrice de orientare şi organizare spaţială (jocuri de poziţionare a obiectelor din mediul apropiat), jocuri perceptiv motrice de orientare şi organizare temporală (batem măsura şi ţinem ritmul). Copiii vor învăţa toate acestea de la psihologul Ileana Gălăţescu, specialist în psihopedagogie specială.



http://adevarul.ro/locale/zalau/se-inchid-17-unitati-invatamant-cauza-1_540054b50d133766a8aebfab/index.html

Se închid 17 unităţi de învăţământ. Care este cauza

O şcoală gimnazială, opt şcoli primare şi opt grădiniţe nu îşi mai deschid, de toamna aceasta, porţile pentru a-i primi pe copii, întrucât Inspectoratul Şcolar a decis, împreună cu autorităţile locale, să le închidă.

Cauza principala a închiderii celor 17 unităţi de învăţământ este scăderea numărului de copii înscrişi sub limita prevăzută de lege. Măsura este, însă, teoretic cel puţin, una reversibilă, adică în momentul în care numărul de copii din comunităţile respective ar creşte unităţile respective urmând să fie redeschise, dacă acest lucru este cerut.

Potrivit informaţiilor prezentate de inspectorul şcolar general Maria Pop în cadrul şedinţei colegiului prefectural de vineri, 29 august, în această situaţie este Şcoala Gimnazială Marin, iar şcolile primare care îşi încetează funcţionarea sunt Şcoala Primară Căpîlna (structură a Liceului Tehnologic Nr. 1 Gîlgău), Şcoala Primară Var  (structură a Liceului Tehnologic “Octavian Goga” Jibou), Şcoala Primară Husia  (structură a Şcolii Gimnaziale “Lucian Blaga” Jibou), Şcoala Primară Rona (structură a Şcolii Gimnaziale “Lucian Blaga” Jibou), Şcoala Primară Fântânele-Rus  (structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Rus), Şcoala Primară Adalin  (structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Dragu), Şcoala Primară Ceaca  (structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Zalha) şi Şcoala Primară Porţ  (structură a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Marca).

Cele opt grădiniţe care se desfiinţează sunt Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Cehu Silvaniei (structură la Grădiniţei cu Program Prelungit “Piticot” Cehu Silvaniei), Grădiniţa cu Program Normal Prodăneşti (structură a Şcolii Gimnaziale ”Marcus Aurelius” Creaca), Grădiniţa cu Program Normal Călacea (structură a Şcolii Gimnaziale  Nr. 1 Gîrbou), Grădiniţa cu Program Normal Husia (structură a Grădiniţei cu Program Prelungit “Prichindel” Jibou), Grădiniţa cu Program Normal Var (structură a Grădiniţei cu Program Prelungit “Prichindel” Jibou), Grădiniţa cu Program Normal Nr. 2 Plopiş (structură a Şcolii Gimnaziale  Nr. 1 Plopiş), Grădiniţa cu Program Normal Mineu (structură a  Şcolii Gimnaziale ”Petre Dulfu” Sălăţig) şi Grădiniţa cu Program Normal Drighiu (structură a  Şcolii Gimnaziale ”Petre Dulfu” Sălăţig).

Noul an şcolar vine şi cu o comasare. Vizată este Şcoala Gimnazială Nr. 1 Peceiu, care devine  Şcoala Primară Nr. 1 Peceiu, structură la Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bănişor.



http://adevarul.ro/locale/vaslui/rezultatebacalaureatul-toamna-2014-aproape-80-absolventii-vasluieni-picatla-examenul-1_5403ff7c0d133766a8c18c9e/index.html

REZULTATE Bacalaureatul de toamnă 2014 Aproape 80% dintre absolvenţii vasluieni au picat la examenul

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat aseară rezultatele celei de-a doua sesiuni a examenului de Bacalaureat. În judeţul Vaslui, au promovat doar 22,3% dintre absolvenţii care au susţinut examenul. Printre cei picaţi se numără şi fost fotbalist al FC Vaslui, Marius Croitoru (33 ani), care a fost notat cu 1,5 la limba română. Un singur candidat a reuşit să obţină medie peste 9.00.

Doar 202 absolvenţi de liceu din judeţul Vaslui au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat,, în cadrul celei de-a doua sesiuni, din cei 905 prezenţi la examen. Iniţial, pentru Bacalaureatul de toamnă 2014 s-au înscris 1111 absolvenţi, dintre aceştia 206 au absentat, iar unul a fost eliminat dupa ce a încercat să copieze. Pe lângă numărul redus al celor care au reuşit şi nivelul mediilor este foarte mic. Astfel un singur candidat a obţinut medie peste 9. Eleva Iemima Gîbu, de la Colegiul Tehnic "Marcel Guguianu" din Zorleni are cea mai mare medie din judeţul Vaslui la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului - 9.71, fiind notata cu 9.40 la limba română, 10 la matematică şi 9,75 la geografie. Alţi cinci candidaţi au obţinut medii peste 8.00, printre aceştia şi Andreea Păuc şefa de promoţie a Liceului cu Program Sportiv Vaslui, care, din motive medicale nu a susîinut toate probele examenului din prima sesiune. Andreea Păuc a obţinut media 8,45, fiind a treia clasată în topul judeţean. Pe locul doi se află o absolventă a Liceului "Mihail Kogălniceanu" din Vaslui, Simona Crăciun, cu media 8.91.

Fostul fotbalist al FC Vaslui, Marius Croitoru, care a susţinut Bacalaureatul la 33 ani, nu a reuşit să obţină medie de trecere, fiind notat la limba română cu 1.50. 

Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele obţinute vor putea depune contestaţii astăzi, între orele 12.00-16.00. Soluţionarea contestaţiilor se va realiza între 2 şi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 4 septembrie.

http://adevarul.ro/locale/focsani/bacalaureat-toamna-2014-doar-133-absolventi-liceu-vrancea-promovat-examenul-maturitate-procentul-nereusitilor-7713-1_54036e230d133766a8be954c/index.html

Bacalaureat de toamnă 2014. Doar 133 de absolvenţi de liceu din Vrancea au promovat examenul de maturitate. Procentul nereuşiţilor este de 77,13%

Ministerul Educaţiei Naţionale a publicat rezultatele sesiunii de toamnă a examenului de Bacalaureat 2014. Contestaţiile se vor depune luni, 1 septembrie, între orele 12.00-16.00



Doar 133 de absolvenţi de liceu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat din sesiunea de toamnă, din cei 719 care s-au înscris iniţial.

În fapt, la examenele din Vrancea s-au prezentat 586 de candidaţi, din care 452 nu au reuşit să obţină note peste 5. Alţi 94 de candidaţi au luat note între 5 şi 5,99, care nu i-au ajutat însă să obţină diploma de Bac.

Cei mai mulţi candidaţi din rândul reuşiţilor, respectiv 112, au luat note cuprinse între 6 şi 6,99, alţi 16 au luat note  între 7 şi 7,99 iar 5 dintre ei au obţinut note între 8 şi 8,99.

Contestaţiile se vor depune luni, 1 septembrie, între orele 12.00-16.00

Soluţionarea contestaţiilor se va realiza între 2 şi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 4 septembrie.

http://adevarul.ro/news/eveniment/un-candidat-cinci-promovat-bac-ul-toamna-1_540346570d133766a8bdcfe0/index.html

Un candidat din cinci a promovat Bac-ul de toamnă

Bacalaureatul de toamnă a venit cu subiecte mai uşoare decât în vară, însă elevii nu au tratat probele cu aceeaşi seriozitate. Doar 22,27% din elevi au promovat sesiunea a doua a examenului de maturitate, potrivit anunţului făcut duminică după amiază de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Bacalaureatul de toamnă s-a sfârşit vineri, iar săptămâna aceasta elevii vor afla rezultatele. Din totalul celor 52.389 de candidaţi, au promovat 11.666, respectiv 22,27%. Rezultatul este cu aproximativ 1% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi sesiune a anului 2013. 

Din totalul candidaţilor respinşi, 248 au fost eliminaţi pentru fraudă.9.753 de candidaţi au obţinut medii între 5,00 şi 5,99. Media finală pentru promovarea examenului de bacalaureat trebuie să fie minimum 6,00. Cele mai multe medii înregistrate în sesiunea august – septembrie, 10.038, au fost pe segmentul 6,00 - 6,99. În ultimii ani, cel mult un sfert din candidaţi au promovat la a doua sesiune a examenului de maturitate. 

De altfel, faţă de mentalitatea de la sesiunea din vară, candidaţii de acum nu prea au încredere că vor promova examenul şi se gândesc să intre la o postliceală. Astăzi, ei vor afla rezultatele parţiale, care vor fi afişate la avizierele centrelor de examen până în ora 12.00, şi pot depune contestaţii între orele 12.00 – 16.00 tot astăzi, urmând ca rezultatele finale să le afle pe 4 septembrie.  

Absolvenţii clasei a XII-a au susţinut vineri ultima probă din cadrul examenului de Bacalaureat: cea la alegere în funcţie de profil, care include 10 materii: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, psihologie, sociologie, filosofie, logică, informatică. Deşi ultima zi a sesiunii de toamnă din cadrul examenului de Bacalaureat 2014 a venit cu subiecte mai uşoare decât în vară, elevii s-au arătat pesimişti cu privire la şansele de promovare şi chiar plictisiţi că dau Bac-ul; unii dintre ei au şi adormit cu capul pe bancă.


Cine ia Bac-ul dă de băut la toată clasa

Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau“ se află la graniţa dintre două lumi ale Bucureştiului. În spate sunt blocuri de nefamilişti unde descind mascaţii ca să confişte kilograme de droguri. Peste drum se revarsă platforma Pipera, cu nesfârşitele clădiri construite de corporaţiile străine. 

Vreme de patru ani, liceenii de la „Edmond Nicolau“ trec printre aceste două variante ale viitorului lor. Nu par însă foarte preocupaţi de acest viitor. O fată ne spune cu sinceritate că încă de astă-primăvară s-a convenit în clasa ei ca elevul care ia Bac-ul să dea de băut la toată clasa. E sceptică însă că asta se va întâmpla anul acesta. Iată un dialog dintre doi elevi care au dat examen la biologie vegetală şi animală: 

- Ce-ai scris la asemănările dintre vena cavă superioară şi vena cavă inferioară? 

- Ambele sunt vene. 

- Şi amândouă sunt cave... 

- Adevărat! 
Dacă în urmă cu câţiva ani, Bacalaureatul însemna emoţii puternice, acum, odată cu scăderea promovabilităţii, a scăzut şi tensiunea elevilor. 

Pentru mulţi nu mai e o problemă dacă nu trec Bac-ul, astfel că vin relaxaţi, chiar plictisiţi. Mai mulţi elevi au povestit o întâmplare petrecută în vineri dimineaţă într-una dintre sălile de examen: un elev a dormit pur şi simplu o jumătate de oră după primirea subiectelor. 

„A venit o supraveghetoare să-l întrebe dacă se simte rău. A zis că nu se simte rău, îi e somn“. Nici băieţii care împărţeau pliante cu ofertele universităţilor particulare n-au fost prea inspiraţi când au ales să se aşeze în faţa Colegiului Tehnic „Edmond Nicolau“. 

- Ce facultate, frate? Am luat Bac-ul? 

- Avem şi postliceală... 

- Lasă, mergem la mare acum. 


Subiecte-surpriză la română, mai uşoare la mate 

În total, peste 63.300 de absolvenţi de liceu s-au înscris la sesiunea din toamnă a Bacalaureatului, cei mai mulţi la proba scrisă la alegere (peste 39.300), apoi la limba română (peste 39.000). La proba obligatorie, matematică sau istorie, în funcţie de profil, s-au înscris peste 36.200 de absolvenţi.

Ministerul Educaţiei nu a publicat datele complete referitoare la prezenţa candidaţilor înscrişi la Bac până la ora închiderii acestei ediţii. Astfel, ştim că la limba română au fost peste 32.600 de candidaţi care au susţinut examenul, unde au primit din nou poezia, care a picat şi la examenul din vară, dar şi la ambele sesiuni de anul trecut. 

„Acelaşi sistem de Bac-surpriză continuă. Sunt convinsă că foarte puţini se aşteptau tot la poezie. Dacă ar fi să formulăm o concluzie, aş spune că este puţin mai dificil la uman. Bacovia nu este un poet greu. Cerinţele au fost dissociate, fiind mai uşor la real. Nu aş spune că sunt mai grele decât cele din vară, dar Nichita Stănescu este, totuşi, un poet mai dificil în comparaţie cu ceea ce s-a dat în vară. Se pare că se merge pe înlăturarea ideii că Bac-ul din toamnă ar fi mai facil”, a comentat profesoara Ecaterina Stanca la emisiunea de Adevărul Live, în care a rezolvat subiectele, săptămâna trecută. 

Şi la matematică, proba cea mai temută de la Bac, au fost subiecte mai uşoare decât cele din vară, apreciază profesorul Costel Chiteş de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală. El spune că orice copil serios care a muncit, a fost atent la orele de curs şi a frecventat orele suplimentare de pregătire care se fac de doi ani încoace în şcoli, pe timpul verii, special pentru pregătirea de Bac, ar fi trebuit să se descurce. 
http://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/rezultate-bacalaureat-2014-valcea-sesiunea-toamna-primele-rezultate-vor-afisate-avizierele-scolilor-1_5403386d0d133766a8bd87ed/index.html

UPDATE Rezultate Bacalaureat 2014 Vâlcea, sesiunea de toamnă. Numai 19,65 % din candidaţi au promovat examenul

Primele rezultate la examenul de Bacalaureat 2014, sesiunea de toamnă, s-au afişat  la avizierele celor trei centre de examinare din Râmnicu Vâlcea. De asemenea, notele vor fi afişate pe site-ul Ministerului Educaţiei, EDU.RO.


UDAPTE

Rezultate sub aşteptări la examenul de Bacalaureat, sesiunea de toamnă, în Vâlcea. Numai 19,65 % dintre candidaţii care au susţinut toate probele scrise la BAC 2014 au reuşit să promoveze examenul. Potrivit inspectorului şcolar general, Ion Gherghinaru, la această sesiunea, niciun absolvent nu a fost notat cu 10. Primele rezultate au fost afişate deja la avizierele celor trei şcoli unde candidaţii au susţinut examenul. 

La sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2014 s-au înscris 1114 absolvenţi de clasa a XII-a din judeţul Vâlcea. Dintre aceştia, peste 500  au dat examen scris la limba şi literatura română, un număr de aproximativ 720 de absolvenţi de liceu din Vâlcea au fost nevoiţi să susţină din nou examen la matematică şi istorie, iar alte câteva sute de tineri au dat examen la biologie. 

La nivel naţional, peste 50 000 de absolvenţi s-au înscris la sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat 2014. Conform datelor parţiale prezentat duminică după-amiaza de Ministerul Educaţiei, numai  22 % dintre aceştia au reuşit să promoveze examenul. 

Elevii nemulţumiţi de rezultate pot depune contestaţii luni, după afişarea notelor, în intervalul orar 12.00-16.00. Contestaţiile vor fi soluţionate în zilele de 2 şi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi afişate în data de 4 septembrie.



http://adevarul.ro/locale/slobozia/statistici-istorice-oameni-stiau-scrie-citeasca-baraganul-interbelic-1_54018c650d133766a8b5161b/index.html

Statistici istorice: câţi oameni ştiau să scrie şi să citească în Bărăganul interbelic

Deşi cifrele despre rata analfabetismului la nivel naţional încă ne sperie, procentul este infim comparativ cu alte epoci din istoria României. În perioada interbelică, de exemplu, peste 6 milioane de români, cei mai mulţi tineri peste 20 de ani, aveau probleme cu scrisul şi cititul. Şi în Bărăganul acelor vremuri neştiutorii de carte existau în număr mare.


6 milioane de români erau analfabeţi

Datele cu privire la nivelul de educaţie al românilor din perioada interbelică sunt precizate în „Anuarul statistic al României” din perioada 1938 – 1940.

Documentul oficial prezintă în ansablu aspecte legate de modul în care românii reuşeau să acceseze educaţia. Cifrele de atunci arată faptul că nivelul de educaţie era unul extrem de scăzut.

Deşi foarte mulţi istorici definesc perioada interbelică drept una extrem de înfloritoare pentru ţara noastră, realitatea cifrelor combate aceste teorii.

Din punct de vedere al educaţiei, peste 6 milioane de români erau, potrivit documentului oficial amintit mai sus „neştiutori de carte”, adica, în termenii de astăzi analfabeţi.

Cea mai mare rată a analfabetismului în rândul populaţiei interbelice cuprindea segmentul de vârstă 20 – 64 de ani. Peste 4 milioane de românin din această categorie de vârstă, spun datele din documentul istoric oficial, nu ştiau să scrie şi să citească.




Ialomiţa, restanţă la educaţie

Zona Bărăganului a fost la rândul său lipsită de acces facil la educaţie. Aceleaşi date statistice arată faptul că dintr-un total de peste 200 de mii de oameni care ar fi trebuit să meargă la şcoală, 100 de mii erau analfabeţi, adică „neştiutori de carte”.

Chiar şi cei care mergeau la şcoală ajungeau să renunţe la ea după primele patru clase. Aşa se face că la liceu ajungeau puţin peste o mie de elevi, iar mai departe, cursurile universitare, erau frecventate de câteva sute de ialomiţeni. O situaţie similară se petrece şi în zilele noastre.

Deşi la scară mult mai mică decât în urmă cu un secol, Ialomiţa continuă să fie fruntaşă între judeţele cu cea mai mare rată a analfabetismului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Ialomiţa ocupa locul trei la nivel naţional în ceea ce priveşte analfabetismul. 8000 de cetăţeni ai judeţului nu ştiau să scrie şi să citească.



http://adevarul.ro/locale/brasov/foto-parc-deeducatie-ecologica-brasova-fost-inaugurat-1_5400355d0d133766a8ae16bd/index.html

FOTO Primul parc de educaţie ecologică din Braşov a fost inaugurat

Voluntarii braşoveni au transformat o zonă degradată din Centrul Braşovului într-un spaţiu destinat activităţilor de educaţie ecologică. Parcul este amenajat în zona verde de  aleea de sub Tâmpa pe strada Suişul Castelului nr. 1-3.

Timp de două luni, 51 de voluntari, şi-au dedicat timpul lor liber pregătirii, realizării şi amplasării elementelor din spaţiul verde. Au fost realizate o gradină experimentală; o alee tactilă; mobilier urban; cuburi interactive; o zonă dedicată săriturii animalelor; o alee pictată cu urme de animale, respectiv cu evoluţia unor specii de fluturi şi ciuperci şi o grădină suspendată.

În noul parc au fost organizate 6 ateliere de educaţie ecologică, având ca teme: istorie şi natură, noţiuni de amenajare de grădini, pictură pe pietre, reciclare hârtie, noţiuni despre rezervaţia Tâmpa, la care au participat peste 60 de tineri şi copii. Investiţia se ridică la 7.300 de lei.

„Parcul este gata şi îşi aşteaptă vizitatorii. Reamenajarea lui a necesitat peste 2000 de ore de muncă voluntară. Speram ca spaţiul acesta să fie apreciat de vizitatori şi folosit de elevii şi profesorii interesaţi de o lecţie în aer liber“, a declarat Alina Năstase, coordonator proiect.

„Primăria Braşov sprijină şi încurajează iniţiativele voluntarilor braşoveni care doresc să se implice în acţiuni în folosul comunităţii locale. Primăria Braşov se va implica în întreţinerea acestui spaţiu care a fost reamenajat prin contribuţia voluntarilor” a declarat George Scripcaru.



http://adevarul.ro/locale/slatina/celmai-bun-liceu-slatina-isi-sporeste-zestrea-imobiliara-1_54031c020d133766a8bcfe01/index.html

Cel mai bun liceu din Slatina îşi sporeşte “zestrea” imobiliară

Liceul "Ion Minulescu" din Slatina va avea, din toamna viitoare, un nou corp de clădire. Primăria a luat decizia de a construi încă un imobil în curtea acestui liceu din cauza programului încărcat al elevilor, ce sunt nevoiţi să înveţe mereu în două schimburi, fiind prea mulţi. Banii pentru construcţie vor veni de la bugetul local.

Momentan, demersurile pentru realizarea acestui deziderat sunt la început. Primul pas a fost făcut săptămâna trecută, după ce consilierii locali slătineni au aprobat un proiect de hotărâre pentru elaborarea studiului de fezabilitate, urmând ca, până la finele anului curent, să se desfăşoare şi licitaţia pentru desemnarea firmei ce va ridica, practic, noul corp de clădire al Colegiului Naţional “Ion Minulescu”.

Reprezentanţii municipalităţii au explicat că decizia de a construi un nou imobil în curtea liceului menţionat a fost luată pe mai multe considerente, altfel mai multe licee din oraş derulând ore în două cicluri: dimineaţa şi după-amiaza. Printre criteriile respective s-au aflat performanţele şcolare ale elevilor de aici (cele mai bune din Slatina în ultimii ani, n.a.) şi, respectiv, numărul mare de elevi peste medie (cca. 1.500 elevi de la toate cele trei cicluri de învăţământ - primar, gimnazial, liceal, n.a.).



Vom realiza o clădire nouă deasupra parcării actuale din curtea liceului <> deoarece aici sunt nu mai puţin de 30 de clase care fac ore după-amiaza. Noul imobil va avea patru etaje, în incinta căruia vor fi amenajate 12 săli de clasă. De asemenea, noua clădire va fi legată de cea veche printr-o pasarelă”, a declarat edilul Minel Prina, care a precizat că ridicarea noului corp de clădire nu va presupune eliminarea parcării, aceasta urmând să fie păstrată la parter.

Reprezentanţii primăriei au mai spus că intenţia este ca toţi elevii din municipiu care, acum, învaţă după-amiaza, să aibă, din anii următori, program de dimineaţă deoarece s-a demonstrat că învăţatul în prima parte a zilei este considerat mai eficient decât cel de după-amiază. Deocamdată nu a fost stabilită suma ce va fi alocată de la bugetul autohton pentru ridicarea noului corp de clădire din curtea liceului “Ion Minulescu”, acest aspect urmând a fi cunoscut după finalizarea studiului de fezabilitate recent aprobat a fi realizat.



http://www.curentul.info/social/4591-targuri-de-carte-in-sectorul-2-de-ziua-limbii-romane

Târguri de carte în sectorul 2 de Ziua Limbii Române

Ziua Limbii Române este sărbătorită de Primăria sectorului 2 prin deschiderea a trei târguri de carte "Iubim limba română" în Parcurile Ioanid și Național și în spațiul din fața primăriei.

Târgurile de carte vor funcționa de până duminică, între orele 11,00 și 20,00, iubitorii de carte având ocazia să achiziționeze, la prețuri reduse cu până la 50%, de la volume SF și de dragoste până la manuale școlare, apărute la edituri de prestigiu, potrivit Agerpres.

Pe parcursul celor trei zile ale manifestării, în centrele pentru activități recreative și în parcurile din sectorul 2 vor avea loc recitaluri, colocvii, spectacole de muzică și poezie, expoziții de artă și cultură românească.

Sâmbătă, de la ora 18,00, în Parcul Plumbuita va avea loc spectacolul de muzică și lumini intitulat "Mult e dulce și frumoasă, Limba ce-o vorbim". Melodii autentice românești din marile zone folclorice ale țării vor fi intepretate de Veta Biriș, Tiberiu Ceia, Constantin Enceanu, Irina Loghin, Ștefania Rareș, Cornelia și Lupu Rednic iar maestrul Dorel Vișan va recita poezii.

Duminică, de la ora 9,30, primarul Onțanu, însoțit de o serie de oameni de cultură și artă, vor depune coroane de flori la mormintele scriitorilor români din Cimitirul Bellu.

De la ora 11,00, la Primăria sectorului 2 va avea loc colocviul literar cu titlul "Limba română, element esențial al identității naționale". Printre invitați se numără academicienii Eugen Simion, Răzvan Theodorescu, Solomon Marcus, profesor doctor Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, conferențiar universitar doctor Ioan Cristescu, conferențiar universitar doctor Paul Cernat și Dan Mircea Cipariu.

Cu această ocazie, Neculai Onțanu va decerna distincțiile Primăriei sectorului 2 cadrelor didactice care predau limba română în unitățile de învățământ gimnazial și liceal din sectorul 2.


http://www.curentul.info/social/4575-noi-materii-pentru-anul-scolar-2014-1015

Noi materii pentru anul şcolar 2014-1015

Elevii din clasele a III-a şi a IV-a vor putea învăţa din anul şcolar 2014 - 2015 mai multe despre arhitectură şi mediul construit, iar elevii liceelor de muzică vor putea studia istoria jazzului.

"Ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a aprobat prin ordin de ministru, programa şcolară pentru disiplina opţională „De-a arhitectura. Educaţie pentru arhitectură şi mediu construit" pentru clasele a III-a şi a IV-a. Timp de o oră pe săptămână, elevii acestor clase pot afla informaţii despre modul în care se construieşte mediul, dar şi elemente minimale de arhitectură", se arată într-un comunicat de presă al MEN.

Programa propune şi activităţi în aer liber, centrate pe identificarea în realitate a conceptelor învăţate în clasă. Anterior adoptării, a existat un proiect de programă şcolară, pilotat în cinci şcoli din Bucureşti, pe parcursul anului şcolar 2012 - 2013. Proiectul a fost elaborat în colaborare cu specialiştii din Ordinul Arhitecţilor din România, Asociaţia Arhitectura şi specialiştii Departamentului de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti.

Au fost aprobate, de asemenea, şi programele şcolare pentru învăţământul liceal, curriculum diferenţiat, filiera vocaţională, profilul artistic, specializarea Muzică, destinate disciplinelor opţionale „Muzică vocală de jazz - muzică uşoară" şi „Istoria Jazzului". Prima disciplină vizează elevii din ciclul liceal, clasele IX-XII, iar cea de-a doua, elevii din clasele a XI-a şi a XII-a.

În cadrul disciplinei „Muzică vocală de jazz - muzică uşoară", elevii vor aprofunda genurile şi formele muzicale specifice: Ragtime, Blues, Boogie -Woogie, Bebop, jazz afro-brazilian etc.

În plus, elevii îşi pot dezvolta competenţe specifice precum interpretarea vocală creativ - expresivă şi vor realiza acompaniamente vocal - instrumentale solo sau în grup.

Disciplina „Istoria Jazzului" este axată pe prezentarea originilor şi contextului istoric al apariţiei jazzului, iar liceenii cărora li se adresează vor învăţa să opereze cu concepte şi termeni specifici, dar şi să identifice forme de expresie artistică în muzică, literatură şi dans.

Programele se aplică începând cu anul şcolar 2014 2015.
http://www.evz.ro/inapoi-in-viitor-la-colegiul-grigore-moisil.html

Înapoi în viitor la Colegiul „Grigore Moisil”

O profesoară cu doctorat în fizică demonstrează oră de oră, pe viu, elevilor săi în laboratorul de fizică ce înseamnă lecții interactive de științe.


La prima vedere, profesoara de fizică Mihaela Garabet este una ca oricare alta. Puțin trecută de 40 de ani, vine la locul ei de muncă, adică la Colegiul Național „Grigore Moisil” amplasat la capătul Bucureștiului într-un cartier plin de blocuri numit Drumul Taberei, le predă copiilor fizica și apoi se ocupă de treburi personale. Un program normal de viață al oricărui profesor s-ar putea spune.

O dezordine ordonată

Când intri însă în laboratorul unde profesoara interacționează cu elevii săi, îți dai seama că nu este una obișnuită. Primul lucru care te izbește este dezordinea înfiorătoare care ți se pare că domnește pretutindeni. Fire, cabluri, lămpi, camere video, baterii, piese de lego risipite printre computerele la care butoneaz elevii. Apoi, acvariile, unul cu pești și altul cu o imensă țestoasă despre care ți se atrage atenția că este foarte sensibilă la zgomote. Și te întrebi: ce să caute niște acvarii în laboratorul de fizică? Hai, la biologie mai înțeleg, dar la fizică? Încet-încet însă pricepi. Nimic nu e la întâmplare.

Nici rampa unde elevii își testează roboțeii, nici lămpile, nici camerele de luat vederi de unde copiii pot urmări de acasă ce se întâmplă în laborator, nici computerele cu ajutorul cărora se pot realiza simultan lecții și experimente împreună cu elevi din alte țări.

Experiment - învățare - ținere de minte

Andrei Mihăilescu, Andrei Antonescu, Răzvan David, Leonard Lupu și Tania Gheorghe sunt doar câțiva dintre elevii profesoarei pentru care școala viitorului este deja aici, în laboratorul lor de fizică. Aici unde, pe baza unui scenariu didactic elaborat de profesoară și cu ajutorul unui soft educațional dezvoltat de firma SIVECO, elevii experimentează și învață în timp real, cum se formează și se propagă undele sonore (iar acvariile au un rol esențial), ce este ecoul și cum pot calcula timpul în care se evaporă un pahar cu apă ținând cont de toate elementele existente în laborator. Când nu înțeleg ceva, profesoara intervine și explică. Acestea sunt orele cele mai plăcute. Mai greu este când profesoara trebuie să se țină de programa școlară și să predea multă teorie.  

Chiar dacă nu sunt olimpici inter­naționali, elevii Mihaelei Garabet știu să integreze perfect toate informațiile pe care le primesc și sunt foarte creativi. De exemplu, Andrei Mihăilescu, 18 ani, a luat locul al II-lea la un concurs organizat de Institutul de fizică atomică de la Măgurele cu un proiect de casă inteligentă care funcționează cu resurse regenerabile. Colegul lui, Andrei Antonescu este creatorul robotului Nexus, fratele lui Supersonic, un alt robot ai cărui „părinți” sunt alți trei colegi: Răzvan David, Leonard Lupu și Tania Gheorghe. Și dacă mulți dintre elevi se gândesc cu groază că un nou an școlar bate la ușă, elevii profesoarei Mihaela Garabet abia așteaptă să ia parte la o plăcută  aventură a cunoașterii.  
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17993399-din-septembrie-elevii-din-clasele-iii-vor-avea-noua-materie-optionala-educatie-pentru-arhitectura-mediu-construit-vezi-optionale-noi-fost-aprobate-pentru-liceeni.htm



Yüklə 150,23 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə