Rezumat de presă



Yüklə 25,94 Kb.
tarix17.01.2019
ölçüsü25,94 Kb.
#99857


Rezumat de presă
Barometrul Opiniei Publice – aprilie-mai 2010”

Fundaţia Soros Moldova pledează pentru reflectarea corectă şi transparentă a vieţii social-politice şi economice şi asigurarea accesului la informaţie pentru societatea civilă. În acest scop începând cu anul 1998 a fost lansat un program de cercetare a opiniei publice – „Barometrul opiniei publice din Moldova”.


Primele două sondaje au fost efectuate pe parcursul anului 1998. Următoarele au fost organizate, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros Moldova, de Institutul de Politici Publice.
Tematica cercetărilor efectuate a inclus opţiuni electorale, popularitatea principalelor partide şi personalităţi politice, nivelul de viaţă şi calitatea vieţii, politica economică şi socială a Guvernului, alte teme de interes major.
Institutul a organizat, în aprilie-mai 2010, următorul sondaj de opinie din cadrul Programului, realizat de data aceasta de Centrul de analiză şi investigaţii sociologice, politologice şi psihologice „CIVIS”.
Sondajul a fost efectuat în perioada 24 aprilie – 14 mai 2010, pe un eşantion de 1115 persoane din 75 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene), eroarea maximă de eşantionare fiind de ± 3%.
Rezultatele principale
Economie – aspecte generale


  • 64% din populaţie consideră că direcţia în care merg lucrurile în Republica Moldova este o direcţie greşită. Ponderea persoanelor de această părere a crescut cu 10% faţă de studiul din noiembrie 2010. Această opinie este mai pronunţată în rândul populaţiei de altă naţionalitate decât cea moldovenească/română (în special în cazul naţionalităţii ruse), precum şi în rândurile populaţiei cu nivel scăzut şi mediu de studii şi nivel socio-economic scăzut.

  • Marea majoritate a populaţiei (peste 3/4) continuă să fie nemulţumită de activitatea conducerii ţării în domeniile principale ale vieţii sociale: locuri de muncă (90%), salarii (88%), nivelul de trai (88%); precum şi în o serie de alte domenii, cum sunt combaterea corupţiei (79%), industrie (79%), agricultură (77%), pensii (76%), soluţionarea conflictului transnistrean (77%) şi asistenţa medicală (72%). Ponderea populaţiei nemulţumite de starea de lucruri în domeniile menţionate se află în creştere lentă pe parcursul ultimului an. Comparativ cu studiul din noiembrie 2009 nivelul de satisfacţie vis-a-vis de starea lucrurilor în domeniile menţionate a scăzut de 1.5-2 ori.

  • 65% din populaţie nu este mulţumită de actuala situaţie economică a ţării; circa 30% din populaţie consideră că situaţia economică actuală a rămas neschimbată comparativ cu anul trecut, iar 48% susţin că este mai proastă, ponderea acestora fiind în creştere cu 8% faţă de barometrul precedent.

  • Referindu-ne la perspectivele pentru anul viitor ale economiei, în opinia populaţiei, constatăm că ponderea persoanelor optimiste este 26%, în timp ce alţi 23% consideră că aceasta va rămâne neschimbată; circa 30% din populaţie privesc cu suspiciune spre viitor, considerând că situaţia economică în anul viitor va fi mai rea decât în prezent, ponderea acestora fiind în creştere cu 10% faţă de barometrul precedent.

  • Măsurile principale pentru redresarea situaţiei social-economice a ţării, în opinia populaţiei, vizează dezvoltarea sectorului economic – dezvoltarea industriei (38%), sprijinirea businessului mic în sectorul agrar (32), atragerea de investiţii (31%), precum şi perfecţionarea mecanismului de realizare a legilor (36%).



Calitatea vieţii – probleme sociale


  • Securitatea economică continuă să fie problema principală pentru Republica Moldova; marea majoritate a populaţiei (77%) consideră ca nu are asigurat un nivel de trai decent: pentru 34% din populaţie veniturile disponibile nu sunt suficiente „nici pentru strictul necesar”, iar 43% reuşesc să acopere doar strictul necesar pentru trai. Acest prag al sărăciei rămâne a fi constant, cu mici fluctuaţii nesemnificative, în decursul ultimilor 8 ani. Cele mai afectate sunt persoanele în etate (90%) şi persoanele cu nivel socio-economic scăzut (89%).

  • Majoritatea populaţiei continuă să fie îngrijorată cel mai mult de preţuri (63%, în creştere cu 10% faţă de barometrul precedent) şi sărăcie (53%, în creştere faţă de barometrul precedent), iar o parte semnificativă este îngrijorată de şomaj (47%, acest indicator fiind constant din momentul începerii crizei financiare mondiale) şi viitorul copiilor (42%). Îngrijorarea faţă de preţuri este mai pronunţată în cazul persoanelor în etate (73%). Problema corupţiei deranjează preponderent locuitorii mediului urban, persoanele cu nivel înalt de studii şi nivel socio-economic mediu şi înalt.

  • Circa 44% din populaţie este nemulţumită de felul în care trăieşte, acest indice fiind în creştere cu 6% faţă de barometrul precedent. Nemulţumirile populaţiei sunt legate, în primul rând, de insuficienţa banilor (85% se declară nu prea mulţumiţi sau deloc mulţumiţi) şi viaţa politică din ţară (82%).

  • Aproape jumătate din cetăţenii chestionaţi (45%) susţine că viaţa lor este aproximativ la fel cu cea de acum un an, iar fiecare al treilea locuitor al ţării o apreciază drept mai proastă, acest indice fiind în creştere faţă de barometrul precedent; pe de altă parte, nivelul de optimism cu privire la traiul de peste un an rămâne constant.

  • Sursa cea mai importantă de informare a populaţiei continuă să fie televiziunea (90%), aceasta fiind şi sursa de informare în care 67% din populaţie au cea mai mare încredere. Pentru 37% din populaţie sursa principală de informare este radioul, şi doar pentru 16% sursa primară de informare sunt ziarele (în special pentru populaţia cu nivel înalt de studii). În premieră, Internetul s-a plasat pe locul trei în calitate de sursă principală de informare cu o pondere de circa 21 la sută, fiind menţionat preponderent de populaţia masculină, locuitorii mediului urban, persoanele tinere (în segmentul de vârstă 18-29 ani fiecare al doilea se informează preponderent din internet!), persoanele cu nivel înalt de studii şi socio-economic. Internetul este plasat pe locul doi în cazul sursei de informare care se bucură de cea mai mare încredere.

  • Posturile TV din care se informează preponderent populaţia adultă sunt Moldova 1 (50%) şi Prime TV (45%). Aproape fiecare a patra persoană adultă se informează de la postul Pro TV (28%) şi NIT (25%). O lansare spectaculoasă a înregistrat unul din posturile TV recent apărute – Jurnal TV, înregistrând o pondere de 7 la sută.

  • Posturile radio, ce se bucură de audienţă mai mare în calitate de sursă de informare, sunt Radio Moldova (47%) şi Radio Noroc (29%).

  • Cu referire la televiziunea publică menţionăm că 42% din respondenţi (ceea ce este cu 33 la sută mai mult decât în 2008) susţin că Moldova 1 reflectă evenimentele corect şi nepărtinitor.

  • Circa 45% din respondenţi (ceea ce este de 2 ori mai mult faţă de anul 2008) sunt de părerea că la televiziunea publică Moldova 1 şi radioul public Radio Moldova au acces egal toate partidele politice.


Politică


  • Nivelul de interes al populaţiei ţării pentru politică a crescut semnificativ în ultimii 2 ani – de la 14% în octombrie 2008 la 30% în prezent. Interesul faţă de viaţa politică este mai pronunţat la bărbaţi, locuitorii mediului urban, persoanele tinere, persoanele cu nivel înalt de studii.

  • A crescut semnificativ (de 2 ori), în ultimii 2 ani (faţă de barometrul de la finele anului 2008), şi ponderea populaţiei care consideră că poate influenţa asupra procesului de decizie la nivel local şi naţional.

  • Principalele instituţii ale statului înregistrează o descreştere semnificativă (faţă de barometrul precedent) a nivelului de încredere din partea populaţiei: Guvern – de la 44% la 27%, Parlament – de la 41% la 26%, Preşedintele ţării – de la 35% la 24%. Cele mai mici cote de încredere sunt înregistrate pentru partidele politice (17% au foarte multă sau oarecare încredere) şi sindicate (19%).

  • Dintre personalităţile politice de cea mai mare încredere se bucură Marian Lupu (43%, care însă a înregistrat o scădere semnificativă de 8% faţă de barometrul precedent) şi Vlad Filat (43%), fiind urmaţi de Vladimir Voronin (36%) şi Dorin Chirtoacă (30%). În general, toţi liderii politici au înregistrat descreşteri la capitolul încredere, însă cele mai semnificative sunt în cazul lui Marian Lupu (8%) şi Zinaida Greceanîi (5%)

  • Referindu-ne la partide, constatăm că de cea mai mare încredere continuă să se bucure PCRM (38%), fiind urmat la distanţă mică de PLDM (34%). Următoarele partide, care se bucură de un nivel relativ înalt (comparativ cu alte partide) de încredere, sunt: PLM (28,5%) şi PDM (27%), ultimul însă a înregistrat o descreştere semnificativă de 13% faţă de barometrul precedent.

  • În cazul eventualelor alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, 40% dintre persoanele care au exprimat o opţiune electorală, au declarat că vor vota pentru PCRM. Cei care optează pentru PCRM sunt, în special, persoanele în etate, minorităţile etnice, cu nivel de studii şi nivel socio-economic scăzut. Procentul altor concurenţi luaţi în parte, care pot trece actualul prag electoral, este după cum urmează: PLDM (26%), PDM (12%) şi PLM (11%). În acest context, este important de menţionat că faţă de rezultatele barometrului precedent a scăzut ponderea persoanelor indecise (de la 29% la 22%). Totodată, analiza comparativă a rezultatelor privind opţiunea de vot în ultimele alegeri şi intenţia de vot atestă o descreştere a intenţiei de vot în cazul PCRM (cu circa 4%) şi o creştere nesemnificativă la celelalte trei partide.

  • Pe de altă parte, PCRM se află şi în topul partidelor pentru care populaţia nu ar vota în nici un caz, înregistrând o pondere de 35%, comparativ cu PPCD (18%), PLM (17%), PLDM (11%) şi PDM (8%); nu ar susţine PCRM în special (peste 45 la sută) tinerii, persoanele de naţionalitate moldoveană/română, persoanele cu nivel înalt de studii şi socio-economic

  • Circa 2/3 din respondenţi sunt de părerea că nu este bine să fie dizolvat Parlamentul, însă legea trebuie respectată consideră circa jumătate din ei, iar altă jumătate susţine că trebuie modificat articolul din Constituţie privind modalitatea de alegere a Preşedintelui ţării. În acest context, fiecare al treilea respondent consideră că PCRM este responsabil de situaţia creată, iar o altă treime se pronunţă consideră ca de vină este AIE sau elementele acesteia.

  • Circa 76 la sută din electorat se pronunţă pentru modificarea Constituţiei privind modalitatea de alegere a Preşedintelui în favoarea alegerii directe a acestuia de către electorat.

  • Referitor la posibilul succesor la Preşedinţie în cazul alegerii directe, cele mai mari şanse sunt acordate expreşedintelui Vladimir Voronin (25%), acesta fiind urmat de Marian Lupu (20%) şi Vlad Filat (18%).

  • Circa 67% din populaţia chestionată este de părerea că Republica Moldova nu este guvernată de voinţa poporului, ponderea acestora fiind în creştere cu 15% faţă de anul 2008.

  • Părerea respondenţilor privind protestele din 7 aprilie 2009 este divizată: 40 la sută consideră că acestea au fost o încercare de deturnare a puterii de stat, iar alte 41% - acţiuni iniţial paşnice, care ulterior au devenit haotice şi s-au transformat în acţiuni de devastare; doar 1,5% le consideră că acestea au fost provocări organizate de fostul partid de guvernământ. Aceeaşi situaţie vizează şi principalul vinovat al consecinţelor – 29% învinovăţesc PCRM, iar 27% - fostele partide de opoziţie. Fiecare al cincilea respondent nu s-a putut pronunţa.

  • 97% din populaţia de peste 18 ani este informată despre protestele din 5 aprilie 2009, jumătate (în special minorităţile etnice) fiind de părerea că aceste proteste au fost total neîndreptăţite.


Aspecte socio-politice


  • 3/4 din respondenţi sunt pentru predarea religiei în calitate de obiect de predare în şcoală, însă majoritatea din ei sunt de părerea că acest obiect trebuie să fie opţional; 77% se pronunţă pentru predarea religiei creştin-ortodoxe, iar fiecare al cincilea consideră că fiecare copil are dreptul la educaţie religioasă în funcţie de apartenenţa sa.

  • Circa 2/3 din respondenţi sunt de părerea că în Republica Moldova trebuie să fie o singură limbă de stat, iar 31% sunt contra – în special minorităţile etnice. 1/3 din respondenţi se pronunţă pentru denumirea limba română, iar 2/3 – pentru denumirea limba moldovenească a limbii de stat.

  • 54% din populaţie ar fi de acord ca limba rusă să fie a doua limbă de stat.

  • Aproximativ câte o treime din populaţie manifestă atitudine pozitivă (în special minorităţile etnice), negativă şi, respectiv, indiferentă faţă de fostul regim comunist de până la 1990 din Moldova. Totodată, peste 70 la sută din populaţie este puţin sau deloc informată despre evenimentele ce au avut loc în Moldova în perioada anilor 1940-1990, precum deportările, exterminarea fizică, foametea organizată şi colectivizarea forţată.

  • Aproximativ 44% din respondenţi susţin că membrii familiei lor au suferit de foametea organizată, 39% din cauza colectivizării forţate, 33% - deportărilor şi 23% - din cauza exterminărilor fizice. Astfel de cazuri sunt menţionate în mare parte şi de minorităţile etnice. În medie, 55% din respondenţi (preponderent cei cu nivel de studii înalt) califică aceste evenimente drept crime, responsabil fiind fostul regim comunist (61%). Totodată, 1/3 din respondenţi nu au putut numi cine se face vinovat de aceste crime. În medie, 40% din respondenţi consideră că aceste crime trebuie condamnate oficial de către conducerea Republicii Moldova.

  • Barometrul a evidenţiat o divizare clară între populaţia de naţionalitate moldoveană/română şi minorităţi privind atitudinea faţă de evenimentul de pe data de 28 iunie – 70 ani de la înglobarea Basarabiei în URSS. Astfel, majoritatea minorităţilor califică acest eveniment drept eliberare de sub ocupaţia României, iar circa jumătate din populaţia de naţionalitate moldoveană/română - drept ocupare a unei părţi a României. Fiecare al treilea respondent nu a putut califica acest eveniment.


Relaţii externe


  • Opţiunile populaţiei privind relaţiile ţării cu UE şi NATO în ultimii 2 ani înregistrează o descreştere lentă privind aderarea la UE sau NATO. Astfel, 61 la sută se pronunţă pentru aderarea în UE şi doar circa 22% sunt pentru aderarea la NATO.

  • Pe de altă parte, 50 la sută din populaţie consideră că partenerul strategic de bază alRepublicii Moldova trebuie să fie Rusia, în timp ce pentru UE se pronunţă 36%.




Yüklə 25,94 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin