Rolul Internetului în dezvoltarea comerþului la nivel global



Yüklə 249,38 Kb.
səhifə1/5
tarix01.11.2017
ölçüsü249,38 Kb.
  1   2   3   4   5

MESAGERUL ECONOMIC


11 – 17 septembrie


CUPRINS



Rolul Internetului in dezvoltarea comertului la nivel global
Vine lupu’!
Acord pentru securizarea informatiilor pe Internet
Agenda
Expo Petro Gas
Ambasadorul SUA declara razboi birocratiei romanesti (I)
Registrul Comertului, dat ca exemplu pozitiv
Conventie de infratire
Camera de Comert se implica in combaterea contrafacerii
Pulsul Capitalei

La Grupul scolar Sfantul Pantelimon: Romexpo>
Bucur Obor – furt de actiuni
Pulsul Capitalei

Un nou centru comercial
Fondul de investitii Lindsell cumpara din nou actiuni Asirom
Economia in cifre

Scaderea cifrei de afaceri a comertului cu amanuntul
Rezervele internationale ale BNR
BRD imbunatateste serviciile oferite posesorilor de carduri
CNS va deveni Institutul National de Statistica si Studii Economice
Accentuarea deprecierii leului
Credit avantajos pentru Romania
Banii de la Sapard – sub semnul intrebarii
Certificate de trezorerie retroactive
Un milion de lei pentru modesta a unui elev din invatamantul preuniversitar
CERF 2000 Dobrogea – informare si comunicare
Biblioteca economica

Integrarea europeana – dictionar de termeni comunitari
Afaceri intermediate de Euro Info Centre Bucuresti

Licitatii
Forum economic international in sectorul alimentar si in cele conexe

Bialystok, 26-27 octombrie 2000
Licitatie
Expozitie la Kavala
Manifestari expozitionale in Australia in anul 2001
Oferte de la firme cehe
Volumul de transferuri procesate de Banca Transilvania, in crestere
Sa incurajam pe temerarii agenti economici
Pentru o corecta informare

Ministerul Industriei si Comertului precizeaza
Romania la Targul International de la Damasc
Unele corporatii occidentale nedreptatesc micii actionari
Cum ne vad strainii?
Investitiile grecesti si turcesti in Romania
BIFE-TIMB – ultima editie a mileniului

Ne revedem in mileniul III!
La BIFE-TIMB, mobila a oscilat intre modern si traditional
Magazinul modern – un salon specializat, pe gustul comerciantilor
Personalitati despre BIFE-TIMB 2000
Oferta consistenta pentru retehnologizarea industriei romanesti a prelucrarii lemnului
Premii BIFE-TIMB 2000
Rolul Internetului in dezvoltarea comertului la nivel global

Dl William Tiga Tita, presedintele Centrului Global de Administrare (GMC) a Retelei de Informatii Comerciale (TIN) din cadrul Grupului G-77, retea care beneficiaza de sustinerea PNUD (Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare), a avut amabilitatea sa ne impartaseasca citeva dintre preocuparile cu care se confrunta in prezent grupul tarilor mai putin dezvoltate, G-77, din care face parte si Romania.

– Cum se percepe evolutia comertului electronic prin prisma G-77 (grupul statelor in curs de dezvoltare)?

– Dincolo de imensul ocean de oportunitati pe care-l reprezinta Internetul, se intrevad si unele primejdii reale. Este vorba de o noua impartire in tari sarace si bogate, tari dezvoltate si mai putin dezvoltate. Pe linga criteriile geopolitice care divizau lumea, Internetul a creat o noua diviziune, asa-numita diviziune digitala, in societati bogate in informatii si societati sarace in informatii. Internetul ofera, pe de o parte, aceasta imensa sansa de a deschide accesul la un potential inimaginabil, dar creeaza si o noua prapastie, din cauza problemelor legate de infrastructura necesara, 80% din populatia globului nebeneficiind nici macar de servicii telefonice, pentru ca nu-si permite acest lucru. Un browser, in India, reprezinta economiile pe timp de zece ani ale unei persoane cu un venit mediu, iar un calculator personal, ani intregi de econmii, in timp ce in Marea Britanie este echivalentul cosului zilnic pe doua saptamini.

Dupa cum se vede, problema saraciei se transfera prin prisma Internetului in lipsa de acces la infrastructura necesara. De ce sa ne entuziasmam atunci in fata acestui instrument considerat fantastic de unii, cind 80% din populatia globului nu se va putea bucura niciodata de el?! Putem spune deci ca Internetul accentueaza diviziunea intre lumea dezvoltata si cea subdezvoltata, intre Nord si Sud, extinzand diferentele si in domeniul informatiilor.

– Credeti ca poate fi ameliorata aceasta situatie? Cum si-a propus grupul G-77 sa contribuie la depasirea ei?

– G-77 priveste situatia cu un optimism realist. GMC considera Internetul ca o mare sansa si accepta conditiile carora trebuie sa le faca fata. G-77 a fost creat in 1964, ca o initiativa a tarilor slab dezvoltate, in sensul crearii unui organism numit UNCTAD, ca o reactie la tendinta evidenta a SUA de a domina comertul mondial dupa al doilea razboi mondial. La acea ora, principalii parteneri in jocul comertului mondial erau Japonia, SUA, Europa si, desigur, blocul tarilor comuniste. UNCTAD a avut ca scop administrarea comertului, care insa a continuat sa figureze ca apanajul Nordului, in timp ce tarile din Sud, inclusiv Rominia si Iugoslavia, erau neglijate, fiind in afara jocului. De aici a aparut si necesitatea acestora de a se concentra asupra lor insele, de a se ajuta singure in promovarea comertului. Astfel s-a ajuns la comertul Sud-Sud din cadrul G-77. Astazi, 133 de tari sunt angrenate in aceasta miscare din Africa, Asia, inclusiv China si America Latina. Noile state CIS se integreaza si ele in G-77.

In 1985 s-a organizat un nou summit pentru evaluarea progreselor facute; s-a constatat ca, de fapt, nu exista o cooperare reala Sud-Sud. In plus, guvernele devenisera factorii principali in activitatea comerciala si, dupa cum se stie, guvernele nu au capacitatea de a gestiona activitati economice, multe dintre ele neavand nici fondurile financiare necesare sustinerii agentiilor si institutiilor de promovare a comertului.

S-a decis atunci ca singurele organisme capabile sa contribuie efectiv la revitalizarea comertului sunt camerele de comert. Astfel, G-77 s-a adresat camerelor de comert pentru preluarea activitatilor de promovare a comertului Sud-Sud. Camerele de comert din tarile G-77 s-au intalnit pentru prima oara in Brazilia, in 1986, si au constatat ca, practic, nu aveau nici o informatie unele despre altele. A devenit evident ca prima urgenta era crearea unui sistem de informatii – Centrul de Informatii Comerciale TIN. La inceput, desi stiam foarte precis ce se doreste de la acest centru de informatii, ne-a lipsit infrastructura necesara, asa ca abia in ultimii ani am reusit sa ne implinim acest vis. Acum majoritatea camerelor de comert din statele G-77 au o conexiune telefonica. Rolul meu este de a informa camerele de comert asupra posibilitatilor care li se ofera prin conectarea lor la TIN.

Ne confruntam si cu problema dezvoltarii solutiilor de software necesare, atat de costisitoare. Am recurs la parteneriate cu importante case de soft, in functie de necesitatile camerelor de comert membre. Autorii de aplicatii software fac practic investitia, care inseamna milioane USD, pe care si-o recupereaza ulterior prin afacerile generate. Astfel, pentru elaborarea certificatelor digitale, partenerii nostri au fost KPMG si Spyros (compania care a dezvoltat tehnologia de incriptare si pentru Ministerul Apararii din SUA), care au investit milioane USD in securizarea mediului de afaceri electronic.

– Care sunt domeniile principale abordate prin comertul electronic?

– Dupa cum se stie, la nivel mondial, toate domeniile sunt accesibile comertului electronic. Pentru membrii G-77, toate activitatile se deruleaza practic prin intermediul camerelor de comert. Astfel, membrii CCIRB vor fi legati la site-ul CCIRB pe care noi il promovam in cadrul G-77. Pe de alta parte, prin intermediul CCIRB, G-77 (care reprezinta practic o treime din totalul camerelor de comert mondiale) este conectat la reteaua europeana, creandu-se astfel o retea globala a camerelor de comert,



– Cum sa devii insa vizibil intr-un ocean de dimensiunile Internetului?

– Am dezvoltat diverse metode de a captiva atentia lumii prin includerea unor subiecte interesante. Cat timp cazul copilului Elian a fost in atentia opiniei publice, site-ul nostru era singurul care oferea detalii despre ce se intampla in Cuba. De fapt, a fost gazda reuniunii la varf a G-77 din aceasta vara. Atunci am avut cca 800.000 de vizitatori zilnic, care au aflat pe aceasta cale si despre oportunitatile de afaceri; in prezent, numarul vizitatorilor site-ului nostru a scazut la circa 200.000 zilnic.



– Ne puteti spune ceva despre valoarea afacerilor realizate pe Internet?

– Este vorba de o cifra de afaceri de cca 3,4 miliarde euro, realizata in 1998 in Uniunea Europeana, cifra care se estimeaza sa ajunga la 9 miliarde euro la finele anului 2000. In SUA, acest comert inregistra 43 miliarde USD. Desigur, vorbim despre produse usor cuantificabile, cum ar fi cartile sau muzica, tranzactionate direct pe Internet, dar sunt si afaceri de genul vinzarilor de textile, care, chiar daca nu se efectueaza direct pe Internet, beneficiaza de reclama electronica. Pina in prezent, noi am reusit doar sa promovam afaceri prin Internet. Nu stim insa cite din oportunitatile pe care noi le-am promovat s-au concretizat in afaceri efective. Cresterea cifrei de afaceri pe Internet este insa exponentiala cu 100% sau chiar 1000% pe an.



– Ce ne puteti spune despre modul de urmarire a actelor de comert electronic sub aspect fiscal?

– Tranzactiile pe Internet au toate sansele sa scape de impozitare sub o forma absolut legala. Legea spune ca se impoziteaza schimbul de marfuri sau servicii. Pe Internet nu are loc practic un asemenea schimb, cu exceptia informatiei, care intra insa sub jurisdictia dreptului de proprietate intelectuala. Comertul electronic creeaza tot felul de probleme, inclusiv de ordin legislativ si de reglementare. Unele servere sunt amplasate pe insule, cum ar fi insula Tonga din Pacific, printul din Tonga realizind milioane de dolari doar pentru ca si-a pus la dispozitie domeniul privat pentru a gazdui un asemenea server.

Cum spuneam, tentativa de impozitare a afacerilor pe Internet este similara dorintei de a capta apa printr-un cos de nuiele. Apa va scapa intotdeauna. De aici si pozitia administratiei SUA care se pronunta pentru promovarea unui comert liber de taxe pe Internet, generator de locuri de munca, de schimb de marfuri, venitul fiind impozitat ulterior prin intermediul bancilor.

Trebuie sa recunoastem insa ca Internetul conduce spre o revolutie mult mai profunda, care ajunge pana la chestiuni de esenta, ca, de exemplu, rolul statului intr-o societate informatizata. Educatia si chiar serviciile de sanatate pot fi asigurate prin Internet. Deci, ce mai ramine in slujba statului? Putem continua cu intrebarile pana la limita absurdului, problema este sa invatam sa acceptam aceasta revolutie.

Intreprinderile virtuale, deci cele ce exista pe Internet, sunt similare societatilor multinationale, care se stabilesc intr-o tara numai daca li se asigura conditii favorabile. In momentul in care aceste conditii nu le avantajeaza, pleaca. Problema intrprinderilor virtuale este ca ele nu lasa nici un fel de urma, deoarece sunt lipsite de existenta materiala.

Astfel se ajunge la crearea statelor regionale, care nu coincid cu statele nationale. Acest tip de afaceri graviteaza in zonele in care infrastructura este buna, calitatea vietii la fel, iar nivelul impozitelor scazut.



– Credeti in posibilitatea de democratizare reala a vietii economice, in conditiile in care ne confruntam cu o noua diviziune a lumii in functie de accesul la informatii?

– Avantajul Internetului si al globalizarii este ca ele creeaza o lume unita, in ciuda diferentelor. Nu are nici un sens sa fii unicul care dispune de un telefon in satul global, pentru ca nu ai cu cine sa vorbesti. A devenit astfel un imperativ pentru tarile dezvoltate sa le includa si pe cele mai sarace in acest progres universal. In caz contrar, tarile subdezvoltate vor deveni o adevarata povara.

Din fericire, tehnologiile moderne permit saltul peste anumite etape. Se pare deci ca tarile dezvoltate incep sa inteleaga ca este si in avantajul lor sa acorde asistenta celor mai sarace. SUA, OECD, Uniunea Europeana au dat semnale clare care indica intentia lor de a-i include si pe cei saraci in satul global. Nu este vorba despre cum sa oferim o masa saracilor, ci de o schema de surpavietuire si pentru cei dezvoltati.

– Cum a decurs colaborarea cu CCIRB?

– Trebuie sa remarc faptul ca este a zecea vizita pe care am facut-o in Romania si ca intotdeauna am lucrat excelent cu CCIRB, pe care as dori sa o felicit pentru receptivitatea si deschiderea fata de nou. Cred ca putine sunt camerele de comert din lume care se pot lauda cu oameni de nivelul profesional si cu experienta celor de la CCIRB.



Sorina CRISTESCU

Vine lupu’!

De la Pacala incoace, romanul s-a invatat sa nu mai creada cand cei cocotati pe o creanga aflata ceva mai sus striga .

ªi tot de atunci incoace, rau fac cei care, ajunsi sus, striga doar ca sa-si bata joc de cei care i-au pus sus ca sa-i pazeasca de rele.

Dupa ce am luptat sa construim societatea socialista multilateral dezvoltata si sa prindem din urma tarile capitaliste, am schimbat foaia si am inceput sa ratacim prin tunelul la capatul caruia ar fi trebuit sa gasim aceeasi luminita capitalista. De zece ani, cate un strateg sau altul ne spune increzator: Dar tunelul s-a dovedit un labirint, iar metoda pentru gasirea drumului a fost ghicitul in stele.

Acum Romania se apropie de iarna. Normal, ati zice, suntem la o latitudine temperat-continentala. Da, dar acest anotimp ne surprinde de ani si ani, iar la sfarsitul de mileniu el apare de-a dreptul sinistru. Avem o populatie care traieste, intr-o proportie ametitoare, sub pragul saraciei. Conform calculelor oficiale, 50% din venituri se duc pe cumpararea hranei. Iar recent gigacaloria s-a scumpit, astfel incat intretinerea unui apartament de doua camere, in care locuiesc trei persoane, variaza in jurul sumei de un milion. Care va sa zica, din aproximativ 2,5 milioane, cat este salariul mediu net, 1,3 milioane se duc pe hrana si 1 milion pe intretinere. Deci cele trei persoane vor trebui sa traiasca, timp de 1 luna, cu cateva sute de mii, din care sa plateasca telefon, curent electric, haine, transport, medicamente si cate altele!

Ajuns in fata acestei realitati hade, Guvernul incepe sa vorbeasca despre cosul minim zilnic. Adica despre ridicarea lefii la un nivel care sa asigure subzistenta. Calculele duc aproximativ la trei milioane salariul mediu la sfarsitul anului. Nici macar sindicatele nu mai cred, ridicand sceptic din sprancene si facandu-si cruce sa apuce sa vada asa minune!

Dar de ce este nevoie sa ridici la trei milioane salariul mediu? Pentru ca in el trebuie incluse nivelul actual al gigacaloriei si efectele scumpirii sale. Pentru ca marile regii autonome, care dicteaza politica economica in aceasta tara, scumpesc energia si caldura cand vor, pentru a-si asigura venituri constante in conditiile in care consumatorul, gatuit, strange cureaua si cererea scade.

Pentru ca, de fapt, omului trebuie sa ii dai mai mult ca sa aiba de unde plati birurile in care se regasesc arieratele, cheltuielile supradimensionate si, in cazul industriei prelucratoare, productia pe stoc.

In conditiile derapajului inflationist, al cresterii exportului exclusiv pe seama livrarilor de materii prime si de articole fabricate in lohn, al sporirii deficitului bugetar, de unde va lua Guvernul banii sa dea salariatilor lefuri cu 33% mai mari?

De la FMI sigur nu si nici din imprumuturi de pe piata privata de capital. Din productia interna, nu, cresterea PIB de doua procente nefiind nici pe departe suficienta. Atunci nu avem oare dreptate sa tragem un semnal de alarma in sensul ca aceasta iarna va duce la prabusirea puterii de cumparare a romanilor? Acestia nu vor mai avea bani sa achizitioneze decat produsele marilor regii monopoliste (caldura, curent) iar firmele producatoare de bunuri de larg consum, inclusiv de produse alimentare de calitate, vor trebui sa isi restranga activitatea sau chiar sa dispara.

In aceste conditii, discutarea unui cos minim zilnic pentru o persoana de circa un milion si a unui salariu mediu de trei milioane nu este decat strigatul unui Executiv care cauta sa castige timp. In loc sa strige , poate ca ar fi mai nimerit ca, desi suntem intr-un an electoral, sa se taie practica favorizarii monopolurilor de stat, inclusiv prin reesalonarea datoriilor acestora, si cea a acceptarii unor preturi la energie electrica si caldura cu totul disproportionate fata niste costuri rationale, care ar putea fi garantate de privatizare si de concurenta.

Alexandru MARINESCU


Acord pentru securizarea informatiilor pe Internet

La 1 septembrie, la Bucuresti, dl George Cojocaru, presedintele CCIRB, a semnat un acord de cooperare cu dl William Tiga Tita, presedintele Global Management Center, din SUA, administrator al Retelei de Informatii Comerciale TIN, din Grupul G-77. Acordul prevede un parteneriat pe termen mediu, care vizeaza constituirea GMC-Romania, ca punct focal al Retelei de Informatii Comerciale a Camerelor de Comert si Industrie din G-77, si consfinteste desemnarea CCIRB ca Autoritate Nationala de inregistrare in vederea acordarii certificatelor digitale.

Explicand, in cursul unei conferinte de presa, semnificatia documentului semnat, dl George Cojocaru arata ca certificatele digitale sunt o modalitate de autorizare a partenerilor implicati intr-o tranzactie pe Internet, prin intermediul carora se ofera si garantia confidentialitatii informatiilor transmise prin cyberspace, certificatele fiind realizate pe baza unei tehnici de incriptare similare celei folosite si de Ministerul Apararii din SUA. Pe baza acestui acord de cooperare, CCIRB va fi in masura sa autentifice identitatea persoanelor fizice sau juridice, implicate intr-o tranzactie pe Internet.

Global Management Center a introdus, in cadrul retelei pe care o administreaza, un sistem de securizare a informatiilor transmise pe Internet prin infrastructura de chei publice si certificatul digital. Din cele 132 de tari membre ale G-77, au fost selectate 14 camere de comert nationale pentru realizarea nucleului necesar extinderii acestei infrastructuri capabile sa creeze un mediu favorabil si sigur dezvoltarii comertului electronic. Pe acesta cale, CCIRB da un raspuns pozitiv necesitatii de protejare a integritatii si confidentialitatii informatiilor tansmise de romani pe Internet. Proiectul poate fi considerat o etapa in realizarea unei initiative mai vaste, apartinand Camerei Internationale de Comert si TIN, si sustinut de PNUD, Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite privind includerea intr-o retea globala a camerelor de comert – Worldchambers Net.

In continuare, dl George Cojocaru a precizat obiectivele propuse in contextul noului parteneriat. Pe langa serviciile de autentificare electronica si furnizarea de certificate digitale, GMC-Romania ve furniza software de tip motor de cautare pentru cea mai vasta baza de date pe Internet, Electronic Trade Opportunities, consultanta privind utilizarea comertului electronic, si va atrage si alte camere de comert din tarile est-europene in promovarea comertului electronic, folosind infrastructura de chei publice.

Precizam ca certificatele digitale vor fi eliberate tuturor doritorilor, pe baza unei proceduri foarte simple.



Sorina CRISTESCU


Agenda

• Luni, 4 septembrie, a avut loc sedinta Consiliului director al Fundatiei Premiul Roman pentru Calitate J.M.Juran, consacrata analizei rezultatelor ca urmare a evaluarii candidatilor la premiul pe anul 2000. De asemenea, a fost convocat juriul pentru a decide asupra acordarii premiilor. ªedinta a fost condusa de dl. Mario Duma, vicepresedinte al CCIRB.

• In perioada 4-8 septembrie, d-na Joelle Divoy, director general al Institutului National pentru Proprietate Industriala, care administreaza Registrul National al Comertului si Societatilor din Franta, s-a aflat in vizita la Camera de Comert a Romaniei, Oficiul National al Registrului Comertului si Oficiul Registrului Comertului Bucuresti.

Fiind implicata in elaborarea unui studiu comparativ privind registrele comertului din Europa, d-na Divoy a vizitat si oficii locale ale registrului comertului din Romania.

• Miercuri, 6 septembrie, la Ministerul Industriei si Comertului, a avut loc sedinta grupului de lucru al Proiectului de Eficienta Energetica din cadrul Misiunii Rezidente in Romania a Bancii Mondiale.

La intalnire a participat, din partea CCIRB, dl. vicepresedinte Mario Duma.

• In perioada 7-10 septembrie, la Yalta, Ucraina, a avut loc Conferinta Internationala Oportunitati de afaceri in zona Marii Negre, organizata la initiativa CCI Crimeea, CCI Ucraina si Consiliului de Afaceri al Cooperarii Economice la Marea Neagra. La conferinta au participat sefi ai statelor riverane, reprezentanti ai Camerelor de Comert, oameni de afaceri si reprezentanti ai bancilor posibil finantatoare a unor proiecte din zona.

CCIRB a fost reprezentata de dl. vicepresedinte Constantin Rasnoveanu.

• In prima decada a lunii septembrie, dl. George Cojocaru, presedintele CCIRB, a avut o intalnire cu dl. Laszlo Koji, presedintele Camerei de Comert si Industrie Budapesta, prilejuita de aniversarea a 150 de ani de la infiintarea acestei organizatii.

Liliana IONESCU


Expo Petro Gas

In perioada 19-23 septembrie, Romexpo s.a. organizeaza cea de-a treia editie a expozitiei internationale Expo Petro Gas, care va reuni producatori si utilizatori de instalatii, echipamente si tehnologii de extragere si prelucrare a petrolului si gazelor naturale.

„Raspunzatori“ pentru aceasta initiativa de relansare a Romaniei, ca factor de referinta in productia, transportul si procesarea petrolului si a gazelor naturale, in atentia comunitatii de afaceri internationale sunt Romexpo s.a. si Camera de Comert si Industrie Prahova. Organizatorii au decis ca, de aceasta data, sa realizeze o fuziune si cu o expozitie cu profil conex, Cogenerg, din portofoliul Publicom, departament care functioneaza in cadrul CCIRB.

Vor fi prezenti in standurile Complexului Expozitional din Bucuresti un numar de 15 producatori si comercianti de echipamente si tehnologii de generare, transport si distributie a energiei electrice si termice, agenti economici din tara si din strainatate, interesati in noi modalitati de administrare si finantare a echipamentelor energetice. Dintre protagonisti enumeram: Electoputere s.a., Emon Electric s.a., Imsat International s.a., INCDT Comoti ra Bucuresti, IPROEB s.a., ISPE, Romelectro s.a., Tractebel Energy Engineering, Van Sommeren & Partners bv, Danex Consult s.r.l, Porpack Gmbh, Sieta s.a. etc.

ªi-au anuntat participarea cca 70 de firme autohtone implicate direct in dezvoltarea industriei petrolului si gazelor naturale, secondate de peste 30 de companii de profil din Europa, respectiv din UE (Austria, Franta, Italia, Marea Britanie, Olanda), dar si din Bulgaria, Federatia Rusa, Ungaria si Turcia, precum si din state ale Orientului Mijlociu si Indepartat (Iraq, Egipt si Coreea de Sud). Nu lipsesc nici companii din Canada si SUA. Amintim cateva nume de referinta: ABB Transformatoare s.r.l, Astra Romana, Aversa s.a., Barber Industries Inc., Baroid, Chimforex s.a., Conpet s.a., Dr Ali Jail Commercial Bureau, East Mediterranean Gas, Electrocontact s.a., Flow Automation, Foradex, Geac Gmbh, Industrialexport s.a., IPIP, Kalvacha JBC, Kamstrup bv, Kvaerner Heurtey s.a., Lukoil Romania, PCC Sterom, Perry Equipment Ltd, Rompetrol s.a., SNP Petrom etc.

Peste 2.000 mp vor fi alocati pentru a oferi conditii favorabile promovarii oprtunitatilor de afaceri din aceste domenii de mare interes pe plan intern si international.

Expozitia se doreste a fi o noua scena de prezentare a unor tehnologii de ultima generatie si, nu in ultimul rand, cadrul propice intalnirilor intre producatori si actuali si potentiali finantatori ai unor importante lucrari de valorificare a aurului negru.


Yüklə 249,38 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə