Rolul lecturii în viaţA Şcolarului

Motto: “Arta de a trăi este şi iscusinţa de a te şlefui mereu”.

( Vasile Pavelcu)








Nr. 17/ 2012

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa
ROLUL LECTURII ÎN VIAŢA ŞCOLARULUI
Unul din obiectivele fundamentale ale limbii române, ca disciplină şcolară la clasele mici, o constituie formarea şi cultivarea gustului pentru citit, pentru lectură, iar cartea trebuie să devină „prietenul” lor nedespărţit.

În societatea de azi, din cauza altor componente informative – televiziunea, cinematograful şi Internetul– cartea  poate trece aproape neobservată.  Fără a minimaliza importanţa celorlalte mijloace moderne de informare şi culturalizare, trebuie avut in vedere , că nimic nu poate înlocui cartea. În afara cărţii nu poate fi concepută o cultură sistematică a individului şi a societăţii.  

Importanţa lecturii este evidentă şi mereu actuală . Aspectele educative pe care le implică sunt:

-aspectul cognitiv: prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate;

-aspectul educativ: lectura contribuie esenţial la educarea copiilor în dimensiunile etice şi estetice;

-aspectul formativ: constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.

Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi limbaj, este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat de şcoală şi familie.

Trezirea interesului pentru lectură este punctul de plecare pe tărâmul cunoaşterii şi în acelaşi timp chezăşia succesului în activitatea şcolară pentru fiecare învăţător cât şi pentru elevii săi.

Copilul în general este lipsit de încredere în forţele lui. Efortul pe care îl face în primele clase pentru a parcurge câteva pagini este uriaş. Lectura propriu zisă nu începe însă decât după ce copilul reuşeşte singur să descifreze cu uşurinţă ideile ascunse în spatele semnelor grafice, odată cu descifrarea enigmei acestor hieroglife care adesea îi înspăimântă pe copii. Învăţătorul şi părinţii trebuie să sesizeze acest moment dificil din viaţa psihică a micuţului, pe jumătate înspăimântat de tainele scrisului, pe jumătate crispat de efortul făcut pentru descifrarea unor semne atât de curioase şi pline de mister. Numai formarea interesului pentru lectură nu este suficient pentru a face din orice copil zburdalnic, dornic de joc şi voie bună, un cititor liniştit, care se cufundă ore întregi în lectura unei cărţi. Pentru a-i determina pe copii să devină cititori pasionaţi este necesar să se formeze cu răbdare şi stăruinţă gustul pentru lectură .

Întâlnim adesea copii care ascultă cu mult interes o lectură frumoasă citită de părinţi sau de învăţător, dar preferă să se joace, sau să-şi piardă vremea în modul cel mai neaşteptat, fără a fi tentaţi săptămâni de-a rândul să mai citească şi altceva decât ceea ce li se cere către învăţător în orele de curs. La aceşti elevi care au învins deja greutăţile începutului, nu mai poate fi vorba de lipsa de interes, ci problema îmbracă alt aspect, gustul pentru lectură nu este încă format.

Lectura cărţilor constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea condiţiei intelectuale, îmbogăţirea cunoştinţelor şi a limbajului, pentru cunoaşterea indirectă a diferitelor universuri şi realităţi. Mai mult decât oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt vehiculate valorile culturii, lectura cărţii oferă celui care o parcurge, pe lângă satisfacţiile ce le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecţie, de meditaţie…

Lectura îndeamnă la introspecţie, angajează valori formative care îşi pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de aceea se apreciază că lectura ( cărţi , reviste, ziare, diverse publicaţii), reprezintă una dintre cele mai răspândite şi intense activităţi ale omului modern. O secvenţă foarte importantă în stimularea interesului pentru lectură şi formarea de cititori pasionaţi este legată de felul în care se recomandă ce să citească şi cum să citească, de modul in care noi,cadrele didactice reusim sa formam gustul elevilor pentru lectura, ca mai tarziu sa se poata transforma in pasiune .

Înv. PETRUSE-GOINA ALINA

ŞCOALA CU CLASELE I- IV GRUI

Prietena mea cea mai buna

de Fasie Amalia Florina

A fost si va fi o prietene pentru mine si va avea un loc aparte in inima mea intotdeauna. O fata desteapta cu mintea deschisa, intreaga la fire si mereu intelegatoare. Frumoasa, zambitoare cu parul auriu, ochii caprui si cuminti. O fata cu care te poti intelege intotdeauna, indiferent cine ai fi, baiat sau fata, iti poti deschide inima in fata ei si iti va raspunde cu cele mai frumoase vorbe . ea iti va putea fi alaturi in fiecare zi, sa te sprijine si sa te incurajeze la bine si la rau.

Vorbesc despre verisoara mea care este cea mai buna prietena a mea.

Iarna

De Oras Georgiana

Toamna pleacă,

Iarna vine

Cu valiyele ei pline,

Copiii iar o visează

Pe zăpada cea pufoasă.
Zăpada cea argintie

Aşternută pe câmpie

Fulgii albi de pe ferestre

Când îi vezi,

Zici că-i poveste.
Copiii nerăbdători

Sub bradul impodobit în zori

Aşteaptă să vină oare?

Moş Crăciun cu jucărioare

Crăciunul să vă aducă

Fericire îndelungată

Mult noroc şi sănătate

La familiile toate.

PĂDUREA ÎN CULORI

A trecut iarna şi a venit cea mai tânără dintre surori, primăvara când ziua devine mai lungă şi începe să se facă mai cald.

Pădurea a reînviat din întunericul iernii. Frunzele copacilor au înverzit şi arată ca un tărâm fermecat. Muguraşii au înflorit în mii de culori strălucitoare şi sclipitoare.

Vântul adie molatic, împrăştiind mireasma dulce a parfumului floral.

Parfumul este mult mai ademenitor datorită înfloririi ghioceilor, aceşti vestitori de „ trezire la viaţă”, a brânduşilor şi viorelelor. Albastrul brânduşilor şi viorelelor domină dumbrava, alcătuind o „ mare” albastră, care parcă te invită să le culegi într-un buchet. Fantasticul peisaj al pădurii este accentuat de murmurul lin al unui izvor, care parcă acompaniază cu o melodie de neuitat, dansul florilor de primăvară.

Ciripitul păsărelelor completează murmurul izvorului şi ne aminteşte că toate animalele se înviorează după dificultăţile iernii.

Pădurea are un minunat joc de culori şi răspândeşte bucurie, seninătate dorinţă de viaţă tuturor oamenilor.

Acum după ce plapuma albă a zăpezii a fost înlocuită cu verdeaţă, ne gândim cu frică, la faptul că oamenii vor începe să iasă la iarbă verde, vor călca verdeaţa de lângă izvor, vor lăsa în urmă gunoaie şi resturi alimentare, cum se repetă în fiecare an, vor deranja această armonie a elementelor din natură.

Culorile pădurii în anotimpul primăvara transmit sentimente care ne fac să fim mai fericiţi, mai liniştiţi şi mai veseli.

Răcoarea serii se lasă încet ,iar noaptea îşi aşterne perdeaua peste această vrajă a pădurii, parcă de argint.