Romani a judecatoria brasov



Yüklə 0,6 Mb.
səhifə8/8
tarix21.08.2018
ölçüsü0,6 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8

CAPITOLUL III

RASPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR
Secţiunea 1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar
Evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Braşov s-a realizat pe întreaga perioada supusa evaluării si cu precădere în perioada septembrie – decembrie 2015, urmând sa fie finalizate rapoartele pana la finele lunii februarie 2016. Din comisia de evaluare au făcut parte, pe lângă Preşedinte, un număr de alţi doi judecători aleşi de Colegiul de Conducere al instanţei si acreditaţi de CSM.

Activitatea de evaluare a judecătorilor s-a efectuat conform Ghidului de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor aprobat prin Hotărâre a CSM, astfel cum a fost modificat. Astfel s-a urmărit eficienţa şi calitatea activităţii, integritatea judecătorilor şi modul în care aceştia au respectat obligaţia de formare continuă. Calitatea activităţii judecătorilor a fost apreciată în funcţie de calitatea redactării hotărârilor judecătoreşti, conduita judecătorului în timpul şedinţei de judecată şi modul în care a îndeplinit atribuţiile în afara activităţii de judecată.

În cadrul activităţii de evaluare toţi judecătorii au întocmit fişe de autoevaluare şi au fost intervievaţi de către comisia de evaluare.

Conducerea Judecătoriei Braşov a procedat si la evaluarea activităţii personalului auxiliar, rezultatele evaluării reflectând faptul ca in general, in ciuda volumului de munca si al atribuţiilor deosebit de complexe si care depăşesc uneori nivelul de instruire, în cea mai mare parte personalul auxiliar al instanţei si cel conex a dovedit o matura responsabilitate in îndeplinirea sarcinilor. Există însă şi personal auxiliar care, din cauza nivelului de instruire şi al lipsei de interes, se află la limita unei activităţi acceptabile.

În ce priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor, în anul 2015 au existat 5 acţiuni disciplinare din care patru au fost clasate iar un coleg judecător a fost sancţionat.

Patru din cele 5 acţiuni disciplinare au avut ca punct de pornire nemotivarea în termen a hotărârilor. În privinţa celei de-a cincea acţiuni deşi aceasta a avut un caracter mai complex, în esenţă, cauza acesteia a fost tot nesoluţionarea cu celeritate a dosarelor.

În anul 2015 nici un grefier sau arhivar al instanţei nu a fost sancţionat disciplinar.

Secţiunea a 2-a Raspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar
În cursul anului 2015, la nivelul Judecătoriei Braşov, nu a existat nici

o situaţia în care un judecător sau grefier să fie cercetat penal.



CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN

ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Contribuţia Judecătoriei Brașov la dezvoltarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii Europene s-a realizat in anul 2014 prin folosirea mecanismelor de cooperare judiciară, bazate pe principiile încrederii reciproce şi a recunoaşterii reciproce a hotărârilor, instanța continuând să aducă la îndeplinire obligaţiile care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi penală. 

 Astfel, în anul 2015, în materie civilă Judecătoria Brașov a soluționat 26 cereri de certificare a titlurilor executorii europene, 5 cereri de somații europene de plată, 10 cereri de comisie rogatorie internațională.

Totodată, mecanismele de cooperare judiciară existente la nivelul Uniunii Europene, au fost folosite de către judecătorii instanței, în litigiile de minori și familie, prin formularea de cereri de comisie rogatorie pentru obținerea de informații legate de veniturile realizate, pentru audierea minorilor, pentru efectuarea de expertize sau pentru efectuarea de anchete psihosociale iar în materie civilă pentru comunicarea de acte și citarea părților.

În materie penală, Judecătoria Brașov a emis 41 de mandate europene de arestare din care 9 au fost retrase şi 12 executate cu predare efectivă au fost.  

 

CAPITOLUL V



RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA
In cursul anului 2015 raporturile instanţei cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate ca satisfăcătoare.

Judecătoria Braşov s-a străduit sa răspundă prompt tuturor solicitărilor formulate de CSM, noilor atribuţii trasate de acestea, chiar daca uneori acest lucru s-a făcut cu mare dificultate, însuşindu-si toate îndrumările comunicate de CSM.

De cealaltă parte, CSM s-a străduit sa răspundă problemelor acute cu care se confrunta instanţa noastră, intr-un final dispunând suplimentarea schemei de judecători cu încă două locuri ( unul doar în luna decembrie 2015), pentru moment, şi suplimentarea schemei de grefieri de şedinţă cu 2 locuri.

In ceea ce priveşte raportul cu MJ, Judecatoria Brașov a constatat o îmbunătăţire a relaţiei cu această instituţie. Astfel, deşi nu a răspuns multor solicitări de asigurare a unei infrastructuri IT mai performantă şi mai nouă, de asigurare a unor aparaturi de înregistrare pentru dotarea camerelor de consiliu, asigurarea unor aparate de scanat, în luna decembrie 2015 a repartizat fonduri pentru achiziţionarea unui automobil. De asemenea s-a livrat şi mobilier, mai precis scaune şi dulapuri de bibliotecă.

Raporturile cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov pot fi apreciate ca bune in cursul anului 2015, cu foarte puţine excepţii. Ori de câte ori au existat nereguli acestea au fost discutate de conducerile celor două instituţii şi s-a încercat remedierea problemelor a căror rezolvare stăteau în competenţa acestora.

Instanţa, deşi s-a confruntat si se confrunte cu lipsa spaţiului corespunzător, a susţinut in continuare efortul de a asigura procurorilor de şedinţa din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov un birou in care aceştia sa studieze dosarele.

In cadrul acestor raporturi s-au înregistrat si nemulţumiri ale judecătorilor investiţi cu judecarea cauzelor penale legate de nerespectarea de către Parchet a termenului de sesizare a instanţei cereri de luare a măsurilor preventive sau alte cereri ( percheziţii, interceptări etc.).

Instanţa a fost preocupata permanent pentru găsirea de soluţii cu privire la asigurarea atât pentru avocaţi cat si pentru experţi a accesului prioritar al acestora la studiul dosarelor. Totodată, s-a acţionat in sensul adoptării unor practici procedurale care sa ofere avocaţilor prioritate in luarea cauzelor, toate aceste masuri in scopul bunului mers al instanţei.

In ceea ce ii priveşte pe experţi, deşi situaţia acestora, in special a celor de specialitate topografie se răsfrânge negativ asupra activităţii instanţei. Tribunalul Braşov a organizat trimestrial întâlniri cu experţii judiciari la care au participat şi reprezentanţi ai OCPI. O parte a problemelor ivite au putut fi rezolvate în cadrul acestor întâlniri fără a putea susţine însă că, în prezent, nu mai există chestiuni care să nu poată fi îmbunătăţite.

In sistemul de justiţie din România magistraţii desemnaţi ca purtător de cuvânt ai instanţelor îşi îndeplinesc in continuare atribuţiile de magistraţi. Aceasta suprapunere de responsabilităţi creează in unele cazuri o lipsa cronica de timp si implicit întârzieri inevitabile in a răspunde solicitărilor presei. Ca întotdeauna, soluţia pentru gestionarea eficienta a timpului este planificarea.

In cadrul Judecătoriei Braşov s-a încercat in permanenta păstrarea unei bune relaţii si comunicări cu presa, prin purtătorul de cuvânt – seful Biroului de Informaţii si Relaţii Publice, acesta beneficiind de fiecare data de sprijinul colegilor săi care i-au pus la dispoziţie, in timp util, toate datele necesare, fiind astfel întotdeauna pregătit sa răspundă solicitărilor jurnaliştilor.

Canalele informaţionale între instanţă şi justiţiabili sunt cele stabilite de Legea nr. 233/2002 şi Legea nr. 544/2001, fie că informaţia este transmisă verbal, fie în scris în termenele prevăzute de actele normative menţionate.

Punerea la dispoziţia publicului, justiţiabililor a informaţiilor necesare, poate aduce o îmbunătăţire a imaginii justiţiei, astfel că se impune acordarea unei atenţii sporite acestei activităţi.

Furnizarea imediată, chiar pe loc a răspunsurilor solicitate reprezintă o componentă a procesului de comunicare.

Toate aceste măsuri şi propuneri se înscriu pe linia redefinirii relaţiei autoritate judecătorească – justiţiabil, în sensul asigurării unui serviciu de calitate de către Judecătoria Braşov cetăţenilor, în slujba cărora îşi desfăşoară activitatea.

Analizând solicitările justiţiabililor, semnalele transmise de aceştia, preşedintele poate constata disfuncţii la nivelul instanţei, aşa încât măsurile de remediere pot să intervină în stadiu incipient.

Reclamaţiile, cererile publicului, pot ascunde o stare de fapt generalizată care impune soluţii urgente de remediere.

Comunicarea organizaţională presupune ca preşedintele instanţei să stabilească canale de transmitere a informaţiei către toate instituţiile care prin activitatea lor concură la finalitatea actului de justiţie.

Biroul de Informare si Relaţii Publice este constituit din trei judecători si un grefier, fiind coordonat de un judecător desemnat de conducerea instanţei.

In cursul anului 2014 Biroul a răspuns la ­50 de petiţii ce au fost adresate de cetăţeni, precum si 7 solicitări privind accesul la informaţiile de interes public. Nu au fost sesizate disfuncţionalităţi in funcţionarea acestui birou.

In plus, din luna septembrie 2009, conducerea instanţei si-a reluat programul săptămânal de audiente, program care fusese desfiinţat in urma cu mai bine de 5 ani de zile. Acest program a funcţionat şi pe parcursul anului 2014.

Ori de cate ori a fost necesar in cursul anului 2014 instanţa s-a străduit sa menţină o cat mai buna comunicare cu asociaţiile profesionale, cu societatea civila si cu organismele internaţionale, neînregistrându-se nici un fel de deficienta in acest domeniu.



CAPITOLUL VI
CONCLUZII

Potrivit celor prezentate în Capitolul I este de reţinut scăderea ratei de soluţionare şi a operativităţii.

Din data de 16 octombrie 2015, în urma intrării în vigoare a L 138/2015, competenţa de soluţionare a cererilor de încuviinţare a executărilor silite a revenit executorilor judecătoreşti, în competenţa instanţei rămânând doar cererile de investire cu formulă executorie. Numărul cererilor de investire cu formulă executorie a fost mai redus cu 6600 dosare. Numărul cauzelor noi înregistrate în anul 2014 a fost de 35925 iar în anul 2015 a fost de 28273. Diferenţa de 7652 dosare se explică prin numărul mai redus de cereri de investire cu formulă executorie.

În consecinţă, reducerea numărului de cereri de investire cu formulă executorie nu explică decât într-o mică măsură scăderea ratei de soluţionare şi a operativităţii.

O altă explicaţie a scăderii eficienţei instanţei se găseşte în examenul de promovare. Deşi acest examen nu ar trebui să afecteze bunul mers al instanţei acest fapt este imposibil de evitat. Astfel, pentru atingerea unui grad de eficienţă ridicat nu este suficient ca judecătorii să aloce serviciului doar cele 8 ore zilnice. În perioada examenului de promovare, la care a participat marea majoritate a judecătorilor secţiei civile şi mai puţin cei din secţia penală din cauza lipsei vechimii necesare, nu au locat timp suplimentar treburilor de serviciu. Aici trebuie adăugat şi cele 10 zile de concediu pentru studii.

Trebuie punctat faptul că doar secţia civilă a instanţei nu a atins gradul de eficienţă dorit, secţia penală înregistrând creşteri atât în ce priveşte rata de soluţionare cât şi operativitatea.


Creşterea numărului de experţi topografi a scurtat considerabil timpul de executare a unei expertize. Cu toate acestea necesitatea obţinerii avizului prevăzut de Ordinul MJ nr.1882/2010 impune întocmirea expertizelor cu o anumită rigurozitate tehnică care, de foarte multe ori, nu este respectată de către experţi motiv pentru care OCPI Braşov refuză avizarea.

Comunicarea între OCPI Braşov şi expertul judiciar numit într-o cauză este deficitară şi se efectuează prin intermediul instanţei care se transformă într-un arbitru între cerinţele impuse de OCPI şi acuzele expertului care susţine că a respectat toate normele tehnice reglementate. Această situaţie este greu de gestionat de către judecător care nu are cunoştinţele tehnice necesare unei juste aprecieri. Din acest motiv, în dosarele în care există astfel de probleme, se acordă multe termene pentru a pune în acord pretenţiile OCPI cu raportul de expertiză. Parţial această disfuncţie a fost înlăturată prin organizarea unor întâlniri a judecătorilor cu Corpul experţilor şi cu conducerea OCPI Braşov. Întâlnirile au avut ca obiect discutarea acestor deficienţe, stabilirea unui protocol de urmat pentru avizarea expertizelor şi, nu în ultimul rând, explicarea condiţiilor tehnice impuse de reglementările în vigoare, ce trebuie îndeplinite de o expertiză topografică, condiţii ce pot fi sesizate şi apreciate de judecător la momentul depunerii raportului de expertiză la dosar.


O altă problemă identificată la nivelul secţiei civile este redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti. La finele anului 2015 existau un număr de 595 hotărâri neredactate în termen, mult mai scăzut decât cel înregistrat în anul 2014 de 1299 hotărâri. Cu toate acestea în ambele trimestre ale anului 2015 Judecătoria Braşov are gradul de eficacitate „ineficient” la capitolul redactare în termen.
Modificarea Codului de procedură civilă a condus la o amplificare a activităţii grefierilor. Timpul necesar întocmirii documentelor pe parcursul procedurii regularizării cererilor de chemare în judecată şi a procedurii scrise a condus la supraaglomerarea acestora. Până şi operaţiuni aparent simple cum e comunicarea unor adrese sau a hotărârilor, din cauza modului de comunicare în plic închis, necesită un timp dublu de lucru. Pentru soluţionarea problemei lipsei personalului auxiliar, conducerea Judecătoriei Braşov a avut adus la cunoştinţa Curţii de Apel vacantarea temporară a posturilor şi a cerut sprijin pentru ocuparea acestora. În anul 2015 a fost organizat de către Curtea de Apel Braşov concurs pentru ocuparea temporară a locurilor vacante. De asemenea au fost organizate concursuri pentru definitivarea grefierilor temporari şi a arhivarilor. Din acest punct de vedere apreciez activitatea curţii de Apel Braşov ca fiind exemplară.

În legătură cu personalul auxiliar o vulnerabilitate a sistemului este reprezentată de lipsa totală de pregătire şi experienţă profesională a grefierilor angajaţi temporar. Prezenţa acestora în instanţă este necesară însă, din cauza lipsei lor de experienţă, formarea acestora necesită timp şi efort suplimentar iar erorile sunt inevitabile. Activitatea grefierului în actul de justiţie, ca urmare a modificărilor legislative din ultimii ani, a devenit extrem de importantă iar lipsa de pregătire a unora dintre are efecte negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor.



O altă problemă identificată la nivelul personalului auxiliar este reprezentată de lipsa cunoştinţelor în gestionarea programului informatic Ecris. Astfel, activitatea grefierului în gestionarea programului este extrem de importantă, erorile conducând la generarea unor rapoarte incorecte. Astfel de disfuncţii s-ar putea reduce prin acordarea unei atenţii mai mari pregătirii profesionale în acest domeniu. În anul 2015 doar doi din grefierii instanţei au participat la un seminar legat de programul Ecris şi acesta avea drept obiectiv „repartizarea aleatorie”.

Precizăm că din anul 2014 instanţa a renunțat la statistica scriptică astfel că prezentul raport a fost întocmit exclusiv pe baza rapoartelor generate de programul Ecris.


P R E S E D I N T E V I C E P R E S E D I N T E
BOGDANA MARIA MARUŞCA MIHAELA SIMION







Yüklə 0,6 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə