Rue Belliard/Belliardstraat 99 1040 Bruxelles/Brussel belgique/belgië

RO

Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË

Tel. [phone] — Fax [phone] — Internet: http://www.eesc.europa.eu


Comitetul Economic şi Social European

Bruxelles, 22 decembrie 2014

SESIUNEA PLENARĂ DIN 10 ȘI 11 DECEMBRIE 2014 SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE

Prezentul document este disponibil în limbile oficiale ale UE pe site-ul internet al Comitetului, la adresa: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.documents#/boxTab1-2 Avizele menționate pot fi consultate online prin intermediul motorului de căutare al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.opinions-search

Cuprins:

Sesiunea plenară din 10 și 11 decembrie 2014 a fost marcată de prezența dlui Martin SCHULZ, președintele Parlamentului European, care a intervenit în legătură cu priorităţile politice și cu cooperarea dintre PE și CESE.

Următoarele avize au fost adoptate în sesiune:

1. 
   COMPETITIVITATE/ PIAŢĂ INTERNĂ/ MUTAȚII INDUSTRIALE
   

• 
  Filmul european în era digitală
  

Raportor: Anna Maria DARMANIN (Lucrători – MT)
Aviz din proprie inițiativă: EESC-2014-03718-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE salută Comunicarea Comisiei intitulată „Filmul european în era digitală – Crearea unei legături între diversitatea culturală și competitivitate” [COM(2014) 272 final] și subliniază că este necesar să existe un echilibru adecvat între valorile comerciale și economice ale sectorului audiovizual și valoarea sa pentru Europa din perspectiva patrimoniului cultural. În mod intrinsec, aceste două aspecte nu pot fi disociate.
Este momentul să fie discutate în mod deschis unul sau mai multe modele de afaceri inovatoare, pentru a valorifica șansele oferite de mediul digital. Prin urmare, CESE încurajează acest sector, Comisia, precum și guvernele naționale să manifeste o atitudine deschisă în direcția dezbaterii și promovării acestui tip de modele de afaceri.
CESE atrage atenția asupra faptului că comunicarea Comisiei ar trebui să sublinieze drept una dintre provocări situația actuală a condițiilor de lucru din acest sector, inclusiv lucrătorii, lucrătorii independenți și IMM-urile, unii dintre aceștia fiind confruntați în prezent, într-o formă sau alta, cu condiții de muncă precare, ce sunt, în parte, rezultatul particularităților acestei industrii, dar și consecința unei lipse de competitivitate, prin aceea că se încearcă să se facă economii în detrimentul plății forței de muncă.
Contact: Luca Venerando Giuffrida

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Economia circulară: crearea de locuri de muncă – Plan de acțiune verde pentru IMM-uri
  

Raportor: Antonello PEZZINI (Angajatori – IT)
Referințe: COM(2014) 440 final, COM(2014) 446 final

EESC-2014-05003-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Comitetul Economic și Social European (CESE) apreciază perspectiva unei economii circulare europene relevante în termeni de competitivitate sistemică a UE, care să constituie un motor al creșterii și să genereze noi locuri de muncă și competențe „verzi”, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe o viziune strategică europeană împărtășită de toți, cu participarea activă a sectorului ocupării forței de muncă, a guvernelor, a angajatorilor și a lucrătorilor, a consumatorilor și a autorităților legislative și de reglementare de la diverse niveluri.
Comitetul solicită lansarea unei inițiative constând într-un exercițiu de analiză de prospectare la nivel european, care să fie participativă și să își propună să concretizeze o viziune comună a tuturor actorilor publici și privați, pentru a pregăti politici și instrumente coerente și eficiente la nivel regional, național și al UE, pentru tranziția pe baze consensuale către economia circulară și pentru a impulsiona în mod concret aplicarea Agendei pentru inovare verde.
CESE consideră că este esențială inițierea unui dialog structurat pentru fiecare sector în parte, în care să se întreprindă acțiuni-pilot. De asemenea, CESE propune identificarea unui număr semnificativ de zone de inovare facilitată bine delimitate – orașe inteligente (smart cities), zone portuare libere, clustere localizate, green deal – unde să se poată experimenta procesul de trecere la economia circulară.
Contact: Andreas Versmann

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Mutații industriale în sectorul european al ambalajelor
  

Raportor: Gonçalo LOBO XAVIER (Angajatori – PT)

Coraportor: Nicola KONSTANTINOU (EL)
Aviz din proprie inițiativă: EESC-2014-00574-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Sectorul european al ambalajelor trebuie să se bazeze în continuare pe patru piloni principali: utilizarea eficientă a resurselor; cercetare, dezvoltare și inovare; dialogul social; durabilitate și adaptare.
Eficiența resurselor. Sectorul are un rol esențial în sporirea ratei de reciclare în rândul statelor membre ale UE. Pentru aceasta, însă, întreprinderile au încă nevoie de sprijin, iar CESE consideră că Comisia Europeană ar putea furniza asistență pe această temă, oferind mai multe informații despre cele mai bune practici și despre modul optim de utilizare a resurselor disponibile.
Provocări: CESE consideră că, având în vedere acest sector specific, tema unui preț echilibrat al energiei ar trebui să constituie pentru UE o prioritate politică. Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor fixate de Comisie în materie de emisii de dioxid de carbon, fiecare sector ar trebui să stabilească ținte realiste privind reciclarea, în concordanță cu cele prevăzute de legislaţia UE (Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și Directiva-cadru privind deșeurile) și de Strategia Europa 2020 și după aceea să furnizeze situații anuale pentru măsurarea progreselor. O campanie de sensibilizare a opiniei publice ar putea constitui o soluție de promovare a cerințelor privind utilizarea excesivă a ambalajelor esențiale, cerințe formulate în Directiva privind ambalajele și deșeurile. De exemplu, Comisia ar trebui să stabilească un calendar precis, astfel încât să poată fi cerută interzicerea totală a pungilor de plastic și să fie promovate pungile de plastic reutilizabile sau biodegradabile.
Cercetare, dezvoltare și inovare: Ar fi bine-venit sprijinul din partea Comisiei pentru a pune la punct o metodologie mai bună de culegere a datelor referitoare la acest sector. CESE consideră că, printre provocările cele mai importante cu care se confruntă sectorul ambalajelor în materie de cercetare-dezvoltare se numără transportul eficient al bunurilor, eficiența sistemelor de trasabilitate, reducerea costurilor și aspectele de reglementare și siguranță, alături de proiectarea ecologică și de performanța sectorului în ceea ce privește ciclul de viață. CESE consideră că, având în vedere acest tip de abordare și nevoile sale specifice, este foarte important ca fondurile aferente inovării din cadrul programului Orizont 2020 să constituie o prioritate și o oportunitate pentru sectorul ambalajelor. Pentru supraviețuirea pe termen lung a sectorului, este deosebit de important să se realizeze investiții de capital combinate cu investiții în forța de muncă din cadrul lui.
În opinia Comisiei, comerțul electronic constituie un important motor de dezvoltare, având un potențial de contribuție la creșterea economică și la ocuparea forței de muncă, estimat la peste 10% între 2013 și 2016. Această evoluție poate constitui un stimulent pentru implementarea de noi soluții destinate reducerii deșeurilor, precum cele din carton și din plastic, iar activitățile de cercetare și dezvoltare trebuie să aibă în vedere această tendință.
În opinia CESE, discuția pe tema durabilității sectorului poate avea loc prin intermediul societății civile și al dialogului social la nivel național și european. O bună ocazie în acest sens ar putea fi înființarea unui Comitet pentru dialog social sectorial (CDSS) pentru sectorul ambalajelor.
Contact:

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Contribuția sectorului prelucrării lemnului în bilanțul emisiilor de dioxid de carbon
  

Raportor: JÍROVEC (Activităţi diverse – CZ)

Coraportor: Patrizio PESCI (Cat.1-IT)
Aviz din proprie inițiativă: EESC-2014-02767-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE invită statele membre să exploreze toate oportunitățile legate de utilizarea lemnului ca material respectuos față de mediu.
CESE solicită Comisiei Europene să elaboreze linii directoare europene privind resursele de lemn, pentru a spori disponibilitatea acestora și a promova utilizarea durabilă a surselor de lemn. Ar trebui incluse principii privind eficiența utilizării resurselor. Recomandările cuprinse în liniile directoare privind bunele practici în mobilizarea durabilă a materialului lemnos în Europa (2010) ar trebui luate în considerare.
CESE reamintește importanța excluderii paleților și a lemnului recuperat post consum din definiția „biomasei terțiare”.
CESE subliniază că principiul „utilizării în cascadă” (utilizare, reutilizare, reciclare, recuperare energetică) reprezintă metoda optimă de a extinde la maximum o utilizare a lemnului eficientă din punctul de vedere al resurselor. CESE își exprimă satisfacția că acest principiu a fost transpus în mai multe documente ale UE. Cu toate acestea, Comitetul nu poate sprijini noțiunea de norme obligatorii din punct de vedere juridic și sprijină o abordare bazată pe o piață deschisă și libertatea participanților la piață.
Printre opțiunile disponibile pentru gestionarea materialelor de construcție ar trebui să se numere măsuri de evitare a depozitării la groapa de gunoi a materialelor reciclabile precum lemnul. CESE face apel la Comisie și la părțile interesate să stabilească orientări și recomandări privind colectarea deșeurilor de lemn și soluții pentru tratarea lemnului după consum.
CESE solicită Comisiei Europene să introducă o normă care să reflecte în mod corespunzător caracteristicile acustice ale spațiilor închise, având în vedere că lemnul poate juca un rol esențial în izolarea acustică.
CESE face apel la statele membre și la părțile interesate să definească planuri naționale de acțiune menite să sporească gradul de utilizare a lemnului în clădiri și în infrastructurile ecologice.
Recunoscând că lemnul nu se bucură de același grad de familiaritate în rândul constructorilor și al arhitecților ca alte materiale, CESE invită statele membre să conceapă inițiative pentru a promova o cultură a lemnului.
Contact:

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  Programul REFIT
  

Raportor: André MORDANT (Lucrători – BE) înlocuit de Denis MEYNENT (Lucrători – FR)
Referințe: COM(2014) 368 final – EESC-2014-04458-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE se pronunță în favoarea reducerii sarcinilor administrative și a presiunilor cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii (testul IMM-urilor) și microîntreprinderile, precum și cetățenii. Ar trebui însă ca, pentru o bună guvernanță publică, să se dispună de date și informații pertinente pentru punerea în aplicare și evaluarea politicilor.
CESE se declară extrem de preocupat de constatările făcute cu privire la lacunele existente în evaluările impactului social și ale impactului asupra mediului, precum și de modul cum sunt luate în considerare rezultatele consultărilor. El solicită Comisiei să dea dovadă de mai multă transparență și să justifice motivele care ar face ca o anumită dispoziţie sau propunere de dispoziție să fie supusă sau nu unei evaluări a impactului și/sau unei evaluări ex post. CESE solicită Comisiei să asigure analiza integrată și echilibrată a dimensiunilor economică, socială și de mediu.
CESE consideră că o legislație inteligentă trebuie să respecte dimensiunea socială a pieței interne, așa cum prevede tratatul, în special în ceea ce privește transpunerea acordurilor negociate în cadrul dialogului social european. El solicită Comisiei să ia în considerare într-o mai mare măsură punctele de vedere emise în cadrul consultărilor și să justifice modul în care s-a ținut sau nu cont de acestea.

CESE înțelege să răspundă pozitiv la apelul general de colaborare între partenerii sociali și societatea civilă, lansat de Comisie. El este gata să se implice mai activ în program, fără a aduce atingere altor forme de dialog social european.

CESE poate subscrie la realizarea evaluărilor ex post propuse de Comisie, dacă acestea sunt realizate la o anumită distanță în timp. În caz contrar, REFIT ar fi o sursă de instabilitate și de insecuritate juridică permanentă pentru cetățeni și întreprinderi. El nu subscrie la propunerea Comisiei vizând crearea unui nou grup la nivel înalt care să însoțească lucrările viitoare, decât dacă activitatea acestuia aduce o reală valoare adăugată.
Persoană de contact: Jean-Pierre Faure

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Planul de acţiune privind drepturile de proprietate intelectuală
  

Raportor: Pedro ALMEIDA FREIRE (Angajatori – PT)
Referințe: COM(2014) 392 final – EESC – 2014-05218-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE:

• 
  CESE susţine abordarea generală a Comisiei având în vedere faptul că încălcările dreptului de proprietate intelectuală sunt un fenomen global, care necesită tot o abordare globală;
  

• 
  sprijină abordarea pragmatică a Comisiei, care constă în utilizarea cu predilecție a unor instrumente precum urmărirea banilor și în implicarea actorilor interesați;
  
• 
  își poate însuși abordarea cu obiective multiple a Comisiei, cu condiția ca aspectele lor cantitative și calitative să fie precizate și specificate;
  
• 
  nu este de acord cu rolul exagerat pe care Comisia îl atribuie punerii în funcțiune a unor sisteme de aplicare voluntară, memorandumuri de înțelegere voluntare, protocoale de acorduri voluntare și bune practici, într-un domeniu care ține de contrafacere și de piratare.
  

Persoană de contact: Claudia Drewes-Wran

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Controlul concentrărilor economice
  

Raportor: Juan MENDOZA CASTRO (Salariaţi – ES)
Referințe: COM(2014) 449 final – EESC-2014-05222-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE salută Cartea albă, întrucât aceasta întărește unul dintre pilonii politicii în materie de concurență a Uniunii Europene și simplifică procedurile.
CESE:

• 
  sugerează ca teoria prejudiciului care stă la baza Cărții albe să constea în a dovedi în ce mod concurența și, în ultimă instanță, consumatorii, pot suferi un prejudiciu;
  
• 
  recomandă ca, în noul cadru de reglementare, să se țină seama și de repercusiunile sociale, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și capacitatea concurențială a întreprinderilor pe piețele mondiale;
  
• 
  consideră că, în sistemul de transparență „selectiv” pe care îl propune Comisia, trebuie clarificate în mod corespunzător următoarele noțiuni: „concurent”, conform criteriului care se aplică în măsurile antitrust, „întreprindere cu care există legături verticale”, natura legăturilor pentru ca dobândirea de participații să fie „semnificativă” și cazul grupurilor de întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectoare multiple;
  
• 
  consideră important ca prestigiul dobândit de sistemul de control al concentrărilor economice din UE să se mențină sau chiar să crească;
  
• 
  sugerează revizuirea Cărții albe, cu urmărirea următoarelor obiective: armonizarea legislației în materie a statelor membre; revizuirea cerințelor în materie de notificare obligatorie; și progrese semnificative în direcția instituirii unui sistem de „ghișeu unic”;
  
• 
  salută măsurile de simplificare a procedurilor, în special în cazul întreprinderilor comune (joint ventures) din afara SEE.
  

Persoană de contact: Alice Tétu

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

2. 
   UEM/ CREȘTERE ECONOMICĂ
   

• 
  Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC)
  

Raportor: Roman HAKEN (Activităţi diverse – CZ)
Aviz exploratoriu: EESC-2014-03156-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
DLRC este un instrument specific, menit să fie utilizat la nivel subregional, complementar cu alte forme de sprijin pentru dezvoltare de la nivel local. DLRC reprezintă o combinație a celor două democrații, reprezentativă și participativă: un instrument pe care reprezentanţii administraţiilor publice îl pot utiliza pentru a coopera în parteneriat cu societatea civilă organizată și cu cetăţenii.
DLRC permite obținerea unei creșteri durabile mulțumită utilizării eficiente a fondurile structurale și de investiții europene (FSIE), ținând cont de noile locuri de muncă și de întreprinderi și punând accent pe activităţile desfăşurate de actorii locali în domeniul schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile, în conformitate cu Strategia Europa 2020.
CESE recomandă ca toate statele membre ale UE să utilizeze progresiv acest instrument, făcând apel la principiul parteneriatului și la schimbul de bune practici. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității trebuie să îi ajute pe cetățeni să își dezvolte în manieră relevantă și perenă comunele și orașele. Datorită DLRC, cetățenii pot participa direct la îmbunătăţirea calităţii vieţii în sânul comunităţii lor; este vorba despre o adevărată creștere favorabilă incluziunii, ale cărei rezultate sunt vizibile la nivel local.
CESE consideră că este esențială respectarea strictă a principiilor fundamentale ale metodei de DLRC. Existenţa unui parteneriat echilibrat la care să participe comunităţile locale trebuie să constituie neapărat o condiţie ex ante pentru obținerea fondurilor din subvenții.
CESE sugerează să fie luate în considerare o nouă denumire a DLRC și un acronim atrăgător, pentru a spori șansele ca toți actorii să se ralieze la aceasta.
Contact:Magdalena Carabin Belarova

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

• 
  O strategie a UE pentru regiunea Alpilor (EUSALP)
  

Raportor: Stefano PALMIERI (Salariaţi-IT)
Aviz exploratoriu: EESC-2014-03998-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Comitetul Economic şi Social European (CESE) apreciază faptul că se acordă o atenţie deosebită elaborării unei strategii a Uniunii Europene pentru regiunea Alpilor (EUSALP).
CESE constată că dinamica dezvoltării din regiunea Alpilor depinde în mod crucial de masivul muntos însuși, care reprezintă elementul de identificare și constituie o placă turnantă pentru toate teritoriile implicate în strategie din punct de vedere economic, social și de mediu. Trăsăturile specifice ale regiunii Alpilor constituie elementele definitorii, care o modelează.
CESE consideră că este extrem de important să fie îndeplinit obiectivul general al EUSALP cu scopul de a sprijini competitivitatea economică și coeziunea socială în Europa. Prin urmare:

• 
  Este esențială consolidarea abordării globale a dezvoltării, propusă de EUSALP, prin definirea unor obiective noi, de mai bună calitate.
  

• 
  Obiectivele, pilonii și priorităţile corespund elementelor prezentate în documentul de discuţie, ele trebuind să fie cuprinse în redactarea planului de acțiune și îmbunătățite.
  

• 
  Planul de acțiune trebuie să se bazeze pe complementaritatea dintre programele de finanțare, pe coordonarea instrumentelor instituționale și pe definirea unor noi proiecte în context macroregional.
  
• 
  Trebuie să fie consolidată interdependenţa dintre prioritățile în materie de competitivitate (Pilonul 1) și cele orientate către durabilitate (Pilonul 3).
  

Legat de pilonii EUSALP, CESE consideră că:

• 
  Referitor la „primul pilon”, este esențial să se asigure o creștere durabilă și să fie promovate ocuparea deplină a forței de muncă, inovarea, competitivitatea și coeziunea regiunii Alpilor, prin solidaritatea dintre zonele montane și cele urbane. Este esențial să se susțină ocuparea forței de muncă, acordându-se o atenție specială tinerilor și persoanelor afectate de șomajul de lungă durată, precum și măsurile orientate către susținerea investițiilor sociale și adaptarea sistemelor de protecție socială.
  

• 
  Referitor la al doilea pilon, sunt de maximă importanță promovarea unei dezvoltări teritoriale bazate pe cooperarea dintre sistemele teritoriale interne și cele externe, pe accesibilitatea serviciilor, pe mobilitatea durabilă și pe consolidarea transporturilor și a infrastructurilor de comunicare.
  

• 
  Referitor la „al treilea pilon”, CESE consideră că este esențială consolidarea angajamentului în favoarea gestionării durabile și a protecției mediului, precum și a valorificării capitalurilor de care dispun teritoriile din această zonă.
  

CESE evidențiază angajamentul politic ferm al statelor vizate de EUSALP, precum și nivelul înalt de conștientizare și participare, atât la nivelul guvernelor naționale, cât și la al celor regionale. Cu toate acestea, CESE recomandă și ca societatea civilă organizată să se implice în activitățile de consolidare a capacităților, salutând ca atare crearea unui forum permanent care să reprezinte și să sprijine partenerii sociali și economici din regiunea Alpilor.

Contact:Helena Polomik

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Completing EMU/ Taxation
  

Raportor: Carlos TRIAS PINTÓ (Activităţi diverse – ES)

Coraportor: Petru Sorin DANDEA (Lucrători – RO)
EESC-2014-01468-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE propune:
Pe termen scurt (între 6 și 18 luni):

• 
  reducerea și omogenizarea impozitelor, extinderea bazelor de impozitare și apropierea ratelor de impozitare, consolidarea instrumentelor de cooperare și schimbul de informații pentru combaterea fraudei și a evaziunii;
  

• 
  crearea în UE a unei baze fiscale consolidate comune a societăților, printr-o stabilire mai corectă a parametrilor;
  

• 
  găsirea unei soluții în raport cu evoluțiile globale de la nivelul OCDE și G20 în privința erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor. Impozitul ar trebui perceput acolo unde este localizată substanța economică;
  

• 
  eliminarea imediată de către statele membre a practicii de a acorda privilegii fiscale speciale unor întreprinderi alese;
  

• 
  obținerea în zona euro a unor angajamente eficiente pentru extinderea preconizatei taxe pe tranzacțiile financiare în afara celor unsprezece state membre care o susțin;
  

• 
  implicarea cetățenilor în lupta împotriva economiei subterane, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale, prin consolidarea unor instrumente precum bonurile pentru servicii și utilizarea formelor de plată electronice care lasă urme;
  

• 
  consolidarea actualei platforme Eurofisc, astfel încât să devină nucleul unei agenții europene de compensare a TVA-ului și de combatere a fraudei fiscale, punând astfel capăt fraudei de tip carusel;
  

• 
  consolidarea Directivei privind cooperarea administrativă din 2011;
  

• 
  stabilirea „listei negre” cu statele care operează ca paradisuri fiscale, cu ignorarea bunei guvernanțe în materie fiscală, solicitând ca criteriile comune pe baza cărora vor fi identificate aceste state sau teritorii să fie stabilite la nivel european;
  

• 
  utilizarea și localizarea întreprinderilor în aceste teritorii ar trebui să fie explicată în rapoartele privind responsabilitatea socială a întreprinderilor cotate la bursă;
  

• 
  analizarea amănunțită a oricărui acord fiscal inechitabil încheiat între un stat membru și o întreprindere;
  

• 
  crearea unui organism european de simplificare a impozitelor.
  

Pe termen mediu (între 18 luni și 5 ani):

• 
  după modelul „șarpelui monetar” din anii ̓'80, crearea în zona euro a unui „șarpe fiscal” al ratelor de impozitare minime și maxime efective în ce privește impozitul pe profit, în scopul unei armonizări treptate a acestora;
  

• 
  dobândirea unei capacități bugetare specifice în zona euro, prin intermediul veniturilor obținute pe tranzacțiile financiare și a altor patru impozite: pe consumul de energie din surse neregenerabile, o prelevare temporară din excedentul balanței de plăți care depășește 6% din PIB, emiterea de obligațiuni garantate în comun și participarea la veniturile de senioraj obținute din emisiuni monetare;
  

• 
  modificarea, în zona euro, a modelului actual de adoptare a deciziilor în materie de buget, prin instituirea unui sistem de majoritate calificată.
  

Contact:Gerald Klec

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Cercetarea și inovarea ca surse de creștere
  

Raportor: Gerd WOLF (Activităţi diverse – DE)
Referințe: COM(2014) 339 final – EESC-2014-04694-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE sprijină obiectivul Comisiei, precum și măsurile propuse de aceasta.
Având în vedere efectul de pârghie insuficient al Comisiei în acest domeniu de politică al statelor membre, Comitetul face apel la bunăvoința, atitudinea constructivă și puterea de decizie a tuturor actorilor implicați să acorde prioritate acestei sarcini urgente și dificile și să asigure îndeplinirea ei cu perseverență și fără mecanisme birocratice suplimentare.
CESE consideră că următoarele sarcini sunt prioritare:

• 
  dezvoltarea și consolidarea unor capacități de cercetare și dezvoltare și a unor centre de inovare de o calitate excelentă;
  
• 
  promovarea suficientă și durabilă a cercetării fundamentale ca piatră de temelie pentru viitoarele inovații;
  
• 
  încurajarea unui climat social care să promoveze, să accepte și să recompenseze inovarea, identificarea, atenuarea sau chiar eliminarea barierelor administrative, economice și sociale care stau în calea acestei dezvoltări;
  
• 
  promovarea și protejarea IMM-urilor și a întreprinderilor din economia socială ca piloni principali ai unei politici de inovare eficiente;
  
• 
  finalizarea Spațiului european de cercetare și inovare;
  
• 
  crearea unei piețe europene a forței de muncă atractive și stabile pentru cercetători și eliminarea efectivă a dezavantajelor sociale specifice.
  

Persoană de contact: Alice Tétu

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

3. 
   SĂNĂTATE ȘI SECURITATE
   

• 
  Sănătatea și siguranța la locul de muncă – Cadrul strategic 2014-2020
  

Raportor: Carlos TRINDADE (Angajatori – PT)
Referințe: COM(2014) 332 final – EESC-2014-04414-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE apreciază intenția Comisiei de a se concentra pe prevenirea riscurilor, pe simplificarea normelor– fără a pune în pericol nivelurile de protecție existente – și pe respectarea lor în mod corespunzător. Strategia trebuie să asigure un echilibru între un nivel de protecție ridicat și sarcinile administrative care revin întreprinderilor.
CESE salută faptul că Comisia se concentrează asupra IMM-urilor, punându-le la dispoziție, prin intermediul TIC, o serie de consultări, informații și orientări și intensificând coordonarea serviciilor publice de sprijinire a IMM-urilor.
CESE consideră că devine indispensabilă creșterea numărului inspectorilor de muncă – dat fiind că în aproximativ jumătate din statele membre numărul lor este inferior nivelului minim recomandat de OIM (1 inspector la fiecare 10 000 de lucrători) – precum și o mai bună formare a lor.
CESE recomandă Comisiei să adopte măsurile cuvenite pentru ca tinerii, persoanele concediate recent, stagiarii și ucenicii să primească informații și o formare adecvată și practică.
CESE îndeamnă la intensificarea investițiilor întreprinderilor și statelor membre în activitățile de prevenire, cu garantarea participării lucrătorilor.
CESE solicită Comisiei să publice urgent rapoartele și analiza statistică a listei bolilor profesionale, incluzând accidentele survenite în timpul programului de lucru. Lucrările agențiilor specializate ar trebui să fie intensificate și difuzate pe scară largă, iar bunele practici ar trebui diseminate, pentru a contribui la consolidarea unei culturi a prevenirii. Trebuie aprofundat studiul noilor riscuri, iar pe baza rezultatelor acestor cercetări trebuie să se elaboreze măsuri corespunzătoare (legislative sau de altă natură).
CESE îndeamnă Comisia să-și intensifice discuțiile și consultările cu partenerii sociali și să întreprindă acțiuni concertate, dat fiind că toate acestea sunt esențiale pentru implementarea efectivă a strategiei.
CESE critică faptul că Comisia nu definește obiective cuantificate la nivel european în ceea ce privește accidentele de muncă și bolile profesionale și recomandă statelor membre ca această cuantificare să fie introdusă în cadrul strategiilor lor naționale.
Contact:Annemarie Wiersma

(Tel.: [phone] – email: [e-mail])

4. 
   MEDIU/AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT
   

• 
  Economia circulară în UE
  

Raportor: An LE NOUAIL MARLIÈRE (Angajatori – FR)
Referințe: COM(2014) 397 final – 2014/0201 (COD), COM(2014) 398 final, COM(2014) 445 final – EESC-2014-05002-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Comitetul salută cele două comunicări și pachetul de amendamente la directivele privind deșeurile și sprijină eforturile de a sensibiliza toate întreprinderile și consumatorii cu privire la necesitatea de a elimina modelul economic liniar actual bazat pe principiul „a lua, a face, a consuma și a elimina” și de a accelera tranziția către un model circular reparator prin însăși concepția sa, care are ca obiectiv utilizarea de energie din surse regenerabile, pentru a reduce la minimum utilizarea de resurse naturale. Cu toate acestea, Comitetul regretă că propunerile specifice formulate de Comisie se concentrează prea mult asupra politicilor și legislației privind deșeurile, dar lipsesc propuneri specifice similare „în amonte” menite să îmbunătățească întregul ciclu de viață al produselor.
Cadrul propus de Comisia Europeană ar trebui să repartizeze acest efort de sensibilizare și de modificare a comportamentelor în mod echitabil între părțile interesate: trebuie să se realizeze un echilibru între perspectivele viitoare, realizarea de progrese științifice, introducerea de aplicații inovatoare și garantarea competitivității Europei și a interesului comun european. Consumatorii și producătorii trebuie să devină conștienți de responsabilitățile lor.
Contact: Andreas Versmann

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Produsele agricole provenite din Turcia (codificare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 586 final – 2014/0272 (COD)

EESC-2014-06087-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât susține fără rezerve conținutul propunerii și acesta nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Contact: Petra Dlouhá

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Produse agricole provenite din Turcia – Regulament de suspendare a anumitor concesii (codificare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 593 final – 2014/0275 (COD)

EESC-2014-06089-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât susține fără rezerve conținutul propunerii și acesta nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Contact: Petra Dlouhá

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Contingente tarifare ale Uniunii pentru carne, grâu, borceag și tărâțe, brizuri și alte reziduuri (text codificat) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 594 final – 2014/0276 (COD)

EESC-2014-06091-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât susține fără rezerve conținutul propunerii și acesta nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Contact: Petra Dlouhá

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Planul multianual în domeniul pescuitului – Baltica (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 614 final – 2014/0285 (COD)

EESC-2014-06093-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât susține fără rezerve conținutul propunerii și acesta nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Contact: Petra Dlouhá

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

5. 
   TRANSPORTURI
   

• 
  Integrarea supravegherii maritime
  

Raportor: Christos POLYZOGOPOULOS (Angajatori – EL)
Referințe: COM(2014) 451 final

EESC-2014-03457-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
CESE apreciază comunicarea și subliniază că îmbunătățirea schimburilor de informații între autoritățile de supraveghere maritimă se leagă în mod esențial de protecția, securitatea, economia și viitorul Europei din punctul de vedere al protecției mediului. Printre principalele recomandări pentru Comisia Europeană se numără:

• 
  să evalueze mai clar progresele înregistrate până în prezent și să accelereze și să facă mai specific procesul de revizuire, a cărui lansare este prevăzută până în 2018;
  
• 
  să se valorifice lărgirea domeniului de intervenție și posibilitățile oferite de recenta comunicare privind strategia europeană de securitate maritimă în vederea dezvoltării unei abordări actualizate, coerente și globale a supravegherii maritime;
  
• 
  să clarifice în ce fel intenționează să încurajeze statele membre „să-și modernizeze infrastructura TIC” fără resurse suplimentare;
  
• 
  recomandă canalizarea sau reinvestirea unei părți a resurselor economisite pentru acoperirea lacunelor CISE și îmbunătățirea sa generală;
  
• 
  invită Comisia să abordeze obstacolele culturale pentru o integrare mai profundă a supravegherii maritime prin măsuri de educare și inițiative pentru instaurarea încrederii;
  
• 
  invită Comisia să definească mai clar măsurile prin care intenționează să facă față obstacolelor juridice și tehnice care complică consolidarea unui CISE eficace;
  
• 
  să abordeze chestiunea siguranței cibernetice a transportului maritim și să stabilească fără întârziere măsuri detaliate pentru protejarea CISE.
  

Contact: Andrei Popescu

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Capacitatea aeroportuară în UE
  

Raportor: Jacek KRAWCZYK (Angajatori – PL)
Aviz exploratoriu: EESC-2014-04093-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
CESE este de acord cu opinia predominantă în rândul părților interesate din domeniul aviației, potrivit căreia capacitatea aeroportuară existentă în UE nu este utilizată în mod optim în prezent. Prin urmare, solicită o strategie reală, care să abordeze rapid posibilitatea de a utiliza mai eficient avantajele aeroporturilor existente, pentru a preveni mărirea deficitului de capacitate.
CESE consideră că un nivel mai ridicat de intermodalitate, o mai bună conectivitate, o folosire mai eficientă a nodurilor secundare și a aeroporturilor mici, avioane mai mari și optimizarea proceselor s ar putea număra printre soluțiile adecvate înainte de a se investi într-o nouă infrastructură. Adoptarea pachetului aeroportuar și implementarea Cerului unic european (SES) și a SESAR sunt alte modalități de a rezolva problemele de capacitate ale aeroporturilor din UE cu ajutorul mijloacelor legislative și tehnice existente.
Însă este clar că, pe termen lung, va trebui construită capacitate aeroportuară, constând în infrastructură precum terminale și piste. Este foarte important să se promoveze extinderea aeroporturilor pe baza cererii. În același timp, trebuie îndeplinite obligațiile de serviciu public, cum ar fi, de exemplu, conectarea regiunilor periferice. O abordare echilibrată a problemei expansiunii aeroporturilor include asigurarea unui impact economic pozitiv asupra zonelor din vecinătate și tratarea în mod transparent a aspectelor de mediu. Instituirea unui dialog public cu toți interlocutorii relevanți este un factor vital pentru ca mărirea capacității aeroportuare în UE să aibă succes.
Contact: Martin Schneider

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

6. 
   RELAȚII EXTERNE
   

• 
  Societatea civilă din Rusia
  

Raportor: Mall HELLAM (Activităţi diverse – EE)
Aviz din proprie inițiativă: EESC-2014-03060-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
În conjunctura politică actuală, consolidarea încrederii reciproce și asigurarea interacțiunii libere dintre Rusia și societatea civilă din UE, precum și garantarea unui sprijin cât mai mare pentru organizațiile independente ale societății civile ruse (OSC) sunt extrem de importante.
Cadrul privind drepturile omului și democrația ar trebui să fie promovat mai activ, iar rolul politic al Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului ar trebui intensificat. UE ar trebui să se coordoneze și să vorbească cu o singură voce, abordând chestiunea provocărilor politice și a reprimării organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și a mass-mediei ruse. CESE încurajează UE să monitorizeze îndeaproape și să facă periodic observații cu privire la diferite aspecte legate de situația societății civile în Rusia.
Trebuie recunoscută și remediată acum deteriorarea rapidă a situației în ce privește drepturile și libertățile, observată în Rusia în ultimii doi ani. Instituțiile UE și statele membre, în special cele care nu s-au implicat până acum, ar trebui să investească și să sprijine programele de schimb, programele de cooperare ale societății civile cu Rusia și asistența acordată ONG-urilor. Ar trebui să se ia măsuri corespunzătoare pentru facilitarea și liberalizarea vizelor pe baza anumitor condiții.
CESE pledează pentru intensificarea contactelor directe între persoane și, în special, pentru consolidarea schimburilor pe scară largă în domeniul educației și al dialogului intercultural, ca instrument de îmbunătățire a înțelegerii și încrederii reciproce. Ar trebui să crească numărul de platforme și formate noi ale cooperării organizațiilor societății civile din UE și din Rusia. Forumul societății civile UE-Rusia (similar cu Forumul societății civile din cadrul Parteneriatului estic) ar putea fi considerat drept una dintre platformele existente adecvate acestui scop. Ar trebui să se acorde atenție și implicării partenerilor sociali în cadrul acestei platforme sau al uneia similare.
UE ar trebui să revizuiască procedurile privind ajutorul financiar acordat ONG-urilor prin intermediul Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO). Deschiderea instrumentului european de vecinătate (IEV) către participanții ruși ar putea să reprezenta o altă oportunitate valoroasă. De asemenea, CESE recomandă extinderea Instrumentului de parteneriat (IP) pentru a permite depunerea unor solicitări de către instituțiile societății civile și extinderea Fondului european pentru democrație la Rusia.
CESE și organizațiile independente ale societății civile ruse ar trebui să analizeze modalitățile de îmbogățire a dialogului dintre UE și Rusia pe tema drepturilor omului și de găsire a unor noi căi pentru continuarea dialogului.
În vederea consolidării interacțiunii dintre societatea civilă europeană și cea rusă, ar trebui efectuați următorii pași:

• 
  să se aibă în vedere extinderea Comitetului de monitorizare CESE–Rusia cu scopul de a crea oportunități pentru ca mai mulți membri să participe la contactele cu partenerii din Rusia;
  
• 
  să se consolideze cooperarea dintre CESE și Forumul societății civile UE-Rusia;
  
• 
  să se stabilească și să se dezvolte contacte cu o gamă largă de parteneri sociali independenți (de exemplu, asociațiile patronale și sindicatele) din Rusia.
  

Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Strategia pentru protecția și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală în țări terțe
  

Raportor: Jacques LEMERCIER (Salariaţi – FR)
Referințe: COM(2014) 389 final – EESC-2014-05462-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Comunicarea Comisiei își propune să adapteze strategia lansată în 2004. Comisia propune o nouă abordare vizând protecția și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală în țările terțe.
Numeroase sectoare din UE suferă încă de pe urma lipsei de protecție și a nerespectării drepturilor de proprietate intelectuală în țările terțe. Obiectivul noii strategii constă în reducerea nivelului încălcărilor care afectează comerțul exterior al UE, cum ar fi contrafacerea, pirateria și punerea necorespunzătoare în aplicare a acordurilor internaționale. Având în vedere impactul încălcării drepturilor de proprietate intelectuală asupra ocupării forței de muncă, a inovării și a creșterii în UE, o astfel de abordare ce vizează țările terțe este justificată.
CESE recunoaşte caracterul echilibrat al noii abordări, care se bazează pe nevoile specifice și sancțiuni în țările terțe. Totuși, CESE reamintește că este necesar să se țină seama de problemele cu care se confruntă comunitățile locale din țările în curs de dezvoltare.
CESE subliniază nevoia de a se îmbunătăți informarea și sensibilizarea opiniei publice din UE și din țările terțe pe tema drepturilor de proprietate intelectuală. Astfel, trebuie să se acorde o atenție deosebită autorităților publice și administrațiilor din țări terțe, titularilor de drepturi de protecție intelectuală, sectoarelor economice, organizațiilor neguvernamentale (ONG) din UE, precum și instituțiilor europene (în primul rând Parlamentului European) și statelor membre.
Contact: Cédric Cabanne

(Tel.: [phone] – e-mail: Cé[e-mail])

• 
  Măsurile de salvgardare prevăzute de Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Republica Islanda (text codificat) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 308 final – 2014/0160 (COD)

EESC-2014-06117-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât susține fără rezerve conținutul propunerii și acesta nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul a hotărât să emită un aviz favorabil cu privire la textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Regimul comun aplicabil exporturilor (codificare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 322 final – 2014/0167 (COD)

EESC-2014-06118-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Regimul comun aplicabil importurilor (codificare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 321 final – 2014/0166 (COD)

EESC-2014-06119-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Regimul comun aplicabil importurilor din anumite țări terțe (reformare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 323 final – 2014/0168 (COD)

EESC-2014-06120-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Regimul comun aplicabil importurilor de produse textile din anumite țări terțe (reformare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 345 final – 2014/0177 (COD)

EESC-2014-06121-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Politica comercială comună (text codificat) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 341 final – 2014/0174 (COD)

EESC-2014-06122-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Măsurile antidumping sau antisubvenții (codificare) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 317 final – 2014/0163 (COD)

EESC-2014-06684-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte (text codificat) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 374 final – 2014/0190 (COD)

EESC-2014-06685-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (versiune codificată) (categoria C)
  

Referințe: COM(2014) 660 final – 2014/0305 (COD)

EESC-2014-06688-00-00-AC-TRA

Punctele principale:
Întrucât, în opinia sa, conținutul propunerii este pe deplin satisfăcător și nu face obiectul niciunei observații din partea sa, Comitetul hotărăşte să avizeze favorabil textul propus.
Contact: Tzonka Iotzova

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])
_____________

EESC-2014-05885-00-00-TCD-TRA (FR/EN) /23