Şase luni pierdute



Yüklə 17,15 Kb.
tarix07.01.2019
ölçüsü17,15 Kb.
#91100

Infrastructura la pământ

Şase luni pierdute

marţi, 20:00 Autor: Andreea Neferu



un proiect de infrastructură amânat este centura de sud a capitalei, unde în această vară statul a reziliat trei contracte de construcţie în­cheiate în urmă cu câţiva ani, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare

Lucrările de infrastructură, un domeniu în care pot fi create zeci de mii de locuri de muncă şi care, în aval, poate stimula şi alte industrii, au fost lăsate de izbelişte în prima jumătate a acestui an de autorităţile centrale şi locale. Statul a transformat din planuri pe hârtie în investiţii concrete mult mai puţine proiecte de infrastructură anul acesta şi a redus drastic sumele direcţionate către acest sector. Astfel, după un declin de 21% al cheltuielilor publice cu investiţiile în primul semestru, lucrările inginereşti (de infrastructură) au plonjat cu 27% în aceeaşi perioadă.

„Avem un prim semestru pierdut din cauza unei evidente nesusţineri politice a investiţiilor publice, ceea ce reprezintă eşecul unei reveniri pe creştere a sectorului construcţiilor, cu toate efectele directe legate de angajări şi aport în PIB. De asemenea, se pierde un capitol esenţial de competitivitate, care este indispensabil dezvoltării oricărei ţări“, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO).

Construcţiile, sector ce ar fi trebuit să fie un motor pentru economie, se află într-un declin continuu de la începutul anului, în condiţiile în care statul a decis să direcţioneze banii către salarii şi pensii în detrimentul investiţiilor. Cheltuielile de personal ale statului au crescut cu 3,4% în primul semestru al acestui an, la 23,9 miliarde de lei (5,4 mld. euro), în timp ce cheltuielile cu investiţiile s-au ridicat 9,6 miliarde de lei (2,2 mld. euro), în scădere cu 21%, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. În acest context, lucrările inginereşti s-au prăbuşit cu aproape 27% în primele şase luni, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Există un prim set de efecte directe (ale scăderii cheltuielilor publice cu investiţiile - n.red.), ce se vor traduce prin creşterea şomajului şi sacrificarea unor dezvoltări care să interconecteze cât mai rapid România la UE. Urmează extinderea valului de insolvenţe şi falimente din sector, la care se adaugă degradarea suplimentară a echilibrelor financiare ale societăţilor de construcţii. (...) Este regretabil că reprezentanţii clasei politice tratează cu atâta superficialitate sau chiar dezinteres acest sector esenţial“, susţine Plosceanu de la ARACO.



http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21328/13190265/4/grafice.jpg?height=517&width=300

CNADNR, cu arici la buzunar. De altfel, scăderea cheltuielilor cu investiţiile publice se vede cel mai bine în modul în care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cel mai mare furnizor de lucrări de infrastructură din ţară, şi-a direcţionat bugetul în primul semestru.

Compania, cu un buget de 1,5 miliarde de euro anul acesta, a avut cheltuieli de capital de circa 1,3 miliarde de lei (292 de milioane de euro) în primele şase luni ale anului, în scădere cu mai bine de 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În tot acest timp, pentru construcţia vreunei autostrăzi peste Carpaţi, fie Comarnic - Braşov, fie Piteşti - Sibiu, nu a fost turnat niciun cancioc de ciment, la centura Capitalei de trei ani nu a mai fost reabilitat şi adus la standard de autostradă niciun kilometru nou, iar cei 6 kilometri care ar trebui să facă mai accesibilă autostrada Bucureşti - Ploieşti par mai greu de construit ca mănăstirea lui Manole.

„Dezastrul din întreaga infrastructură de transport, nu doar cea rutieră, demonstrează că problemele nu sunt la lipsa finanţărilor, ci la incapacitatea de a utiliza eficient banii, de a avea clar stabilite priorităţile“, susţine Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor din partea PDL.

În prima jumătate a acestui an o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor au fost amânate. Spre exemplu, autostrada Comarnic-Braşov, prima şosea care ar trebui construită în concesiune de statul român, are selectat un consorţiu de investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul nu a fost semnat, în contextul în care încă se aşteaptă aprobarea finanţării din partea băncilor comerciale şi a instituţiilor internaţionale de finanţare.

Mai mult, noul ministru al transporturilor, Ioan Rus, făcea la finalul lunii iulie o serie de declaraţii care lăsau loc de interpretări cu privire la viitorul autostrăzii Comarnic-Braşov, afirmând că o decizie privind autostrada se va lua abia la toamnă, deşi cu puţin timp în urmă guvernul Ponta promitea că anul acesta vor demara lucrările. „Ori ne ducem înainte, ori ne ducem înapoi“, spunea la mijlocul verii actualul ministru transporturilor, referindu-se la continuarea sau abandonarea proiectului, cu posibilitatea de a relua procedura de concesiune.



http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21328/13190265/3/plosceanu.jpg?height=411&width=250Un alt exemplu de proiect de infrastructură amânat este centura de sud a Capitalei, unde în această vară statul a reziliat trei contracte de construcţie încheiate în urmă cu câţiva ani, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare. Rezilierea contractelor înseamnă bani şi timp irosit, reluarea licitaţiilor şi, în consecinţă, amânarea termenelor de începere a lucrărilor şi a efectelor pozitive pe care astfel de proiecte le pot avea în industria construcţiilor şi în economie în general.

 

Declinul construcţiilor se vede în PIB. „Investiţiile (publice - n.red.) sunt vitale pentru dezvoltarea economiei româneşti şi efectul tăierii lor s-a văzut în scăderea creşterii economice pe primele două trimestre şi intrarea în recesiune tehnică. (...) Decizia catastrofală de a tăia de la investiţii se va vedea ca efect nu doar în statisticile de anul acesta, ci şi în anii următori“, mai spune Nazare.

Nici în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene pentru infrastructura de transport România nu stă mai bine. La finalul lunii iulie a acestui an, România absorbise doar 32,5% din cele 4,4 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul le-a pus la dispoziţie pentru perioada 2007-2013.

Guvernul mai are la dispoziţie mai puţin de un an şi jumătate, adică până la finalul anului viitor, pentru a trage de la Uniunea Europeană încă aproape 3 miliarde de euro.

Singura veste mai bună pentru infrastructura de transport este că, la doi ani după ce a scos la licitaţie mai multe autostrăzi din vestul ţării, lucrările au demarat în sfârşit în această vară. După ce la începutul lunii iulie în România doar 50 de kilometri de autostrăzi se aflau în construcţie, în timp ce alţi 140 de kilometri se aflau în perioada de proiectare sau de obţinere a autorizaţiei de construire, ulterior lucrările au demarat pe câteva noi tronsoane, aşa cum sunt Sebeş-Turda sau Lugoj-Deva.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21328/13190265/2/infrastructura-pecica-nadlac2-ciprian-hord.jpg?height=480&width=640

Doar în vestul ţării se mai mişcă ceva pe şantierele de autostrăzi. Muncitori lucrează la tronsonul de autostradă Pecica-Nădlac, parte a autostrăzii Arad-Nădlac. CNADNR a atribuit în decembrie 2013 asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, contractul pentru autostrada care va lega România de Ungaria

 

„România a fost împinsă de conjunctură, de aderarea la NATO şi la UE, să realizeze lucruri. S-au întâmplat lucruri forţat. România în ultimii 20 de ani nu a avut o strategie bună de dezvoltare, nu există o continuitate. Strategia de dezvoltare a infrastructurii trebuie să fie una foarte serioasă, tratată cu responsabilitate. Trebuie făcută o curăţenie profundă, astfel încât oamenii politici să meargă pe funcţii de mare responsabilitate cu teamă“, spune Adriana Iftime, vicepreşedinte al Patronatului Societăţilor din Construcţii şi director executiv al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.



http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21328/13190265/5/iftime.jpg?height=470&width=250Piaţa locală a construcţiilor a ajuns anul trecut la o valoare de 9,6 mld. euro, în scădere cu circa 40% faţă de perioada de boom.

Construcţiile au avut o contribuţie de 7,9% în PIB anul trecut, în contextul în care în 2008 aveau o pondere de 11% şi contribuiau cu o treime la creşterea economică de la acea vreme, care ajungea la peste 7%, potrivit calculelor ZF. Mai mult, în ciuda faptului că România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,5%, industria construcţiilor nu a avut niciun aport la acest avans al PIB-ului, care în schimb a fost susţinut de agricultură şi exporturi.

Anul trecut, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,6% comparativ cu anul anterior. În aceeaşi perioadă, lucrările inginereşti au înregistrat un declin de 1,9%, în contextul în care statul a redus investiţiile cu circa 7,5%, iar fondurile europene pentru infrastructura de transport au fost blocate în primul semestru al lui 2013.

După un prim semestru perceput ca fiind „pierdut“ pentru construcţiile de infrastructură, cum ar putea arăta partea a doua a anului? „Nu vedem cum ar putea semestrul al doilea să recupereze nerealizările din prima parte a anului. Dar poate, în contextul actualelor dezvoltări politice, nu riscăm să vedem un semestru doi şi mai grav?!“, se întreabă Plosceanu de la ARACO.



 

Yüklə 17,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə