Sinteza avizelor adoptate a 12-a sesiune plenară din șI 10 decembrie 2015

Rue Belliard/Belliardstraat 99 — 1040 Bruxelles/Brussel — BELGIQUE/BELGIË

Tel. [phone] — Fax [phone] — Internet: http://www.eesc.europa.eu


RO



Comitetul Economic și Social European

Bruxelles, 22 decembrie 2015

SESIUNEA PLENARĂ DIN 9 ȘI 10 DECEMBRIE 2015 SINTEZA AVIZELOR ADOPTATE

Prezentul document este disponibil în limbile oficiale ale UE pe site-ul internet al Comitetului, la adresa: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.documents#/boxTab1-2 Avizele menționate pot fi consultate online prin intermediul motorului de căutare al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.fr.opinions-search

Cuprins:

Sesiunea plenară din 9 și 10 decembrie 2015 a fost marcată de prezența dlui Nicolas SCHMIT, ministrul luxemburghez al muncii, ocupării forței de muncă și economiei sociale și solidare, și a dlui Frans TIMMERMANS, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, precum și de decernarea Premiului pentru societatea civilă.

În cursul sesiunii au fost adoptate următoarele avize:

1. 
   MIGRAȚIE
   

• 
  O agendă europeană privind migrația
  

Raportor: Stefano MALLIA (Angajatori – MT)
Coraportor: Cristian PÎRVULESCU (Activităţi diverse – RO)
Referință: COM(2015) 240 final EESC-2015-04319-00-00-AC
Punctele principale:
CESE salută comunicarea Comisiei Europene intitulată „ O agendă europeană privind migrația” și încurajează statele membre să acorde un sprijin colectiv punerii în aplicare a acestei agende.
Provocarea imediată pentru UE este de a se asigura că persoanele care solicită protecție internațională sunt tratate în mod corespunzător. CESE sprijină crearea imediată a unor „puncte de acces” (hotspots) în sprijinul țărilor care se confruntă cu un aflux semnificativ de migranți și insistă ca acestea să primească resursele și sprijinul necesar.
CESE consideră că UE trebuie să instituie un adevărat sistem european de azil, bazat pe proceduri armonizate, care să includă recunoașterea reciprocă a deciziilor în materie de azil, precum și revizuirea Regulamentului Dublin.
UE trebuie să instituie o politică transparentă, previzibilă și justă în domeniul imigrației, pentru a face față provocărilor reprezentate de îmbătrânirea populației și de lipsa tot mai acută de personal calificat.
Costul neintegrării depășește cu mult costurile de integrare. Partenerii sociali, autoritățile locale și societatea civilă trebuie să joace un rol esențial în construirea unor sisteme de integrare solide.
Eforturile depuse la nivel european pentru a asigura securitatea frontierelor externe pot implica partajarea competențelor naționale.
Este necesară consolidarea cooperării în materie de readmisie, pentru a garanta o punere în aplicare eficace și în timp util a Directivei privind returnarea.
Ar trebui să crească finanțarea și sprijinul acordat organizațiilor societății civile care se ocupă de criza migrației.
Cheltuielile efectuate de către statele membre în legătură cu primirea și integrarea solicitanților de azil și refugiaților nu trebuie incluse în calcularea deficitelor bugetare structurale.
Persoană de contact: Annemarie Wiersma

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  O agendă europeană privind migrația: Al doilea pachet de punere în aplicare
  

Raportor Cristian PÎRVULESCU (Activităţi diverse – RO)
Referință: COM(2015) 450 final EESC-2015-05408-00-00-AC-TRA
Punctele principale:
Criza refugiaţilor din UE a ajuns într-un punct în care sunt puse în discuție principiile fondatoare referitoare la apărarea drepturilor omului și a democrației. CESE crede cu tărie că aceste principii trebuie respectate și puse în aplicare în mod corespunzător și că, în aceste circumstanțe excepționale, avem nevoie de mai multă Europă, mai multă democrație și mai multă solidaritate.
Cu toate că a fost previzibilă, actuala criză a refugiaților a avut loc ca urmare a lipsei unei politici comune în materie de azil. În acest context, CESE îndeamnă Consiliul European, Comisia Europeană şi Parlamentul European să pună în aplicare articolul 67 alineatul (2) și articolul 78 din Tratatul  privind funcționarea Uniunii Europene, care stabilesc condițiile de punere în aplicare în UE a unei politici veritabile în domeniul azilului.
CESE salută eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a coordona o reacție comună la criza refugiaților.
Mecanismul de transfer în situații de criză este un exemplu concret de cooperare bazată pe solidaritate și responsabilitate. CESE dorește ca acest mecanism de transfer să fie inclus ca parte a unei strategii generale în vederea asigurării coerenței și a eficienței. Este nevoie de sisteme solide de împărțire a sarcinilor, în special de un sistem permanent, echitabil și obligatoriu de repartizare a persoanelor care caută protecție, valabil pentru toate țările din UE.
Comisia Europeană și celelalte instituții ale UE trebuie să sprijine în mod activ statele membre, astfel încât să se asigure condiții adecvate și o perspectivă pentru integrarea solicitanților de azil transferați. În acest context, ar trebui, printre altele, să se clarifice faptul că cheltuielile suportate de statele membre în legătură cu primirea și integrarea solicitanților de azil și a refugiaților sunt cheltuieli structurale pe termen lung și nu ar trebui, prin urmare, să fie incluse în calcularea deficitelor bugetare structurale.
Persoană de contact: Annemarie Wiersma

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

1. 
   Planul de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți
   

Raportor: Brenda KING (Angajatori – UK)
Referință: COM(2015) 285 final EESC-2015-03940-00-01-AC
Punctele principale:
CESE salută obiectivele declarate ale planului de acțiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranți privind acțiunile de „combatere și prevenire a introducerii ilegale de migranți, asigurând în același timp protecția drepturilor omului în cazul migranților” și „abordarea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare” și sprijină eforturile planului de acțiune de a demonta rețelele de criminalitate organizată prin serviciile de informații și anchete financiare, pentru a pune capăt activităților de spălare de bani și pentru a confisca bunurile dobândite prin activități ilegale. El recomandă însă cu fermitate ca planul să adopte o abordare mai echilibrată și mai cuprinzătoare, detaliind modul în care UE îi va proteja și sprijini pe cei care sunt victimele introducerii ilegale de migranți.
Prin urmare, CESE recomandă să se pună în aplicare măsuri de prevenire, ținându-se seama de solicitarea adresată UE de Secretarul General al ONU „de a se avea în vedere dezvoltarea unor căi legale și sigure de intrare în Europa a refugiaților și migranților, astfel încât aceștia să nu intre pe mâna rețelelor infracționale și să se lanseze în călătorii care le periclitează viața”. Aceste declarații reflectă recomandările formulate în numeroase avize ale CESE privind migrația.
De asemenea, CESE recomandă consolidarea competenţelor Biroului European de Sprijin pentru Azil (European Asylum Support Office – EASO), acordându-se o atenție specială activităților operative de sprijin și echipelor comune de sprijin pentru azil din statele membre care necesită sprijin special sau de urgență. Uniunea trebuie să asigure o utilizare mai armonizată, coerentă, independentă și flexibilă a vizelor umanitare de către statele membre, după cum prevede Codul comunitar de vize.
CESE este de acord că trebuie asigurată punerea în aplicare a principiului solidarităţii și responsabilităţii împărtăşite, pentru a asigura o repartizare mai echilibrată a cererilor de azil între statele membre.
De asemenea, CESE recomandă ca, pentru soluționarea cauzelor socioeconomice profunde ale introducerii ilegale de migranți, Agenda privind dezvoltarea durabilă să fie utilizată ca o soluție pe termen lung.
Comitetul face apel la reprezentanţii instituţiilor europene și la guvernele naționale să țină seama de rolul esențial al partenerilor sociali și al societăţii civile organizate, care pot conferi o dimensiune socială și valoare adăugată politicilor europene în domeniul migrației. De asemenea, CESE solicită să se acorde mai multă atenție finanțării continue a organizațiilor societății civile care oferă o asistență indispensabilă migranților în drumul lor către o viață în condiții de securitate, precum și în eforturile lor de integrare, care adesea compensează lipsa capacităților instituționale.
Persoană de contact: Georges-Henry Carrard

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Lista comună a țărilor de origine sigure
  

Raportor: José Antonio MORENO DIAZ (Lucrători – ES)
Referință: COM(2015) 452 final EESC-2015-05379-00-00-AC
Punctele principale:
Comisia propune o anexă care cuprinde o listă a țărilor terțe de origine sigure, care urmează a fi incluse în lista comună la nivelul UE, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Kosovo, Muntenegru, Serbia și Turcia.
CESE consideră că întocmirea unei liste cu țări considerate sigure s-ar putea dovedi prematură. CESE consideră că criteriile specifice de definire a unei țări drept sigură în sensul Directivei 2011/95/UE, dar mai ales al Anexei I la Directiva 2013/32/UE, ar trebui stabilite într-un mod mai concret, mai sigur și care să ofere garanții.
CESE consideră că decizia de includere a unei țări pe lista comună trebuie să fie motivată și justificată pe baza unei evaluări cu criterii specifice, concrete și precise. În această perspectivă, CESE recomandă să se menționeze clar la articolul 2 din regulament care sunt criteriile care determină includerea unei țări în lista țărilor de origine sigure, acestea trebuind să se bazeze, printre altele, pe informații actualizate provenind de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), Consiliul Europei și de la organizații pentru drepturile omului.
În ceea ce privește eventualele schimbări aduse listei comune, CESE propune să se prevadă un mecanism de modificare flexibil, în măsură să răspundă într-un termen rezonabil la circumstanțele în schimbare din țările incluse în listă. CESE consideră că este important să se explice și să se justifice orice modificare adusă listei, ținând seama de opiniile informate ale ICNUR, EASO, ale Consiliului Europei și ale organizațiilor pentru drepturile omului.
În plus, CESE preconizează crearea unui mecanism care să permită organizațiilor cu reputație în domeniul apărării drepturilor omului, cum ar fi avocații poporului și consiliile economice și sociale, să inițieze procedura de modificare a listei.
CESE consideră că conceptul de țară de origine sigură nu trebuie nicidecum aplicat în situații de nerespectare a libertății presei sau de încălcare a pluralismului politic și nici în cazul țărilor în care se înregistrează persecuții bazate pe gen sau pe orientarea sexuală ori determinate de apartenența la o minoritate națională, etnică, culturală sau religioasă.
Persoană de contact: Cédric Cabanne

(Tel.: [phone] – e-mail: Cé[e-mail])

2. 
   GUVERNANȚĂ ECONOMICĂ / INSTRUMENTE FINANCIARE / FISCALITATE
   

1. 
   Plan de acțiune privind impozitarea mai echitabilă a întreprinderilor
   

Raportor: Petru Sorin DANDEA (Lucrători – RO)
Coraportor: Paulo BARROS VALE (Angajatori – PT)
Referință: COM(2015) 302 final EESC-2015-02961-00-00-AC
Punctele principale:
CESE:

• 
  salută prezentarea planului de acțiune și își exprimă sprijinul pentru Comisie în ce privește combaterea unei erodări a bazelor fiscale ale Statelor Membre și a unei concurențe neloiale;
  
• 
  este de acord cu introducerea unei baze fiscale consolidate comune a societăților (CCCTB), obligatorie pentru companiile cu activitate transnațională;
  
• 
  recomandă extinderea CCCTB pentru toate companiile, pentru a se evita coexistenţa a două regimuri fiscale diferite;
  
• 
  recomandă Comisiei să acorde atenţie clarităţii definiţiilor şi conceptelor care urmează să reglementeze baza comună;
  
• 
  salută publicarea de către Comisie a listei cu jurisdicţiile necooperante în materie fiscală;
  
• 
  solicită ca reglementările UE să includă sancţiuni pentru corporaţiile care vor continua să conducă propriile afaceri prin paradisuri fiscale;
  
• 
  recomandă ca, după adoptarea Directivei CCCTB şi introducerea mecanismului de consolidare, Comisia să facă o analiză de impact a noilor reglementări. Dacă analiza va arăta că transferul profiturilor către state membre cu rate de impozitare mai scăzute nu s-a redus, CESE propune adoptarea unor măsuri suplimentare țintite.
  

Persoană de contact: Gerald Klec

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

3. 
   MEDIU / AGRICULTURĂ ȘI PESCUIT
   

1. 
   Simplificarea PAC (aviz exploratoriu)
   

Raportor: Seamus BOLAND (Activităţi diverse – IE)
Referințe: EESC-2015-04293-00-00-AC
Punctele principale:
CESE salută faptul că a devenit o prioritate pentru Comisia Europeană să simplifice radical implementarea politicii agricole comune (PAC) și că aceasta a propus deja și va continua să propună simplificarea anumitor acte ale sale, făcând astfel legislația UE mai ușor de înțeles și de pus în aplicare pe teren.
CESE consideră că o mai mare transparență și securitate juridică, precum și reducerea activităților administrative inutile și a costurilor asociate acestora, suportate de agricultori, de alți beneficiari, de organizațiile de producători și de administrațiile naționale, reprezintă o parte necesară a procesului de simplificare.
Inspecțiile și eventualele amenzi trebuie să fie proporționale cu suma de bani primită de beneficiar, motivele pentru nerespectarea cerințelor și disponibilitatea de a întreprinde acțiuni corective. Cazurile clare de fraudă cu intenție trebuie tratate prin intermediul procedurilor obișnuite. CESE recomandă reducerea disproporționalității, dat fiind că există reduceri importante ale sprijinului chiar și pentru încălcări minore.
Aplicarea măsurilor de ecologizare trebuie să țină seama de factori neașteptați, precum condițiile meteorologice, seceta sau alte evenimente similare, care fac imposibilă implementarea măsurilor.
În situațiile în care chestiuni precum pășunile permanente au făcut obiectul unor decizii ale Curții de Justiție a UE, este important ca normele stabilite pentru a se respecta decizia să fie concepute în așa fel încât să reducă la minim numărul de norme, nu să-l mărească.
Păşunile temporare ar trebui să-şi păstreze statutul de teren arabil, indiferent de perioada în care sunt folosite în calitate de păşune.
Definiția actuală a noțiunii de „fermier activ” nu ar trebui să dezavantajeze fermierii și ar trebui să se bazeze pe faptul că terenul eligibil pentru ajutoare este utilizat în scop agrar de către aceștia.
Măsurile de facilitare a accesului tinerilor agricultori la sistemul de sprijin care le este destinat trebuie analizate și introduse neîntârziat. Accesul tinerilor la agricultură ar trebui sprijinit.
CESE recomandă introducerea unei reguli vizând limitarea proliferărilor birocratice, de exemplu, adoptarea unei reguli care să permită eliminarea unei norme existente în momentul în care se introduce o normă nouă.
Persoană de contact: Laurila Maarit

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

2. 
   Revizuirea sistemului UE privind comercializarea cotelor de emisie (ETS)
   

Raportor: Antonello PEZZINI (Angajatori – IT)
Referințe: COM(2015) 337 final EESC-2015-04053-00-00-AC
Punctele principale:
Comitetul este convins că, pentru Europa, este primordială reindustrializarea durabilă, însoțită de o creștere economică competitivă și care să genereze noi locuri de muncă și mai bune, și că, în acest context, sistemul UE de tranzacționare a certificatelor de emisii de CO₂ ar trebui să constituie un instrument esențial al politicii europene de combatere a schimbărilor climatice și de decarbonizare a economiei mondiale. În opinia CESE, este necesar ca piața carbonului să devină mai stabilă, mai flexibilă și deschisă tuturor partenerilor majori de la nivel mondial. În plus, trebuie asigurate mecanisme adecvate de tranziție, pentru a proteja competitivitatea întreprinderilor europene și a evita riscurile de retragere a investițiilor și de expunere a întreprinderilor europene la concurența neloială a țărilor care nu dispun de instrumente de reglementare comparabile în domeniul climatic.
Printre punctele esențiale ale reformei, CESE dorește să sublinieze următoarele aspecte:

• 
  eliminarea factorului de corecție transsectorial pentru costurile directe;
  
• 
  mecanisme armonizate la nivel european, pentru compensarea costurilor indirecte în toată UE, cu scopul de a evita denaturările concurenței;
  
• 
  sisteme de recompensare a instalațiilor care obțin cele mai bune rezultate, și nu de penalizare a lor, indiferent de modul în care a fost realizată performanța, inclusiv captarea și utilizarea CO₂;
  
• 
  stabilirea unor criterii de referință bazate pe date industriale solide și fixate o singură dată, la începutul perioadei respective;
  
• 
  alocarea gratuită de cote diverselor sectoare, pe baza producției efective, și nu a producției din trecut;
  
• 
  posibilitatea de a aplica o metodă alternativă în cursul fazei 4 pentru sectoarele care nu dispun de parametri de referință anteriori;
  
• 
  definirea mai flexibilă a relocării emisiilor, cu ajutorul unor criterii calitative de risc actualizate, fără a introduce valori critice;
  
• 
  utilizarea unei părți a rezervei de stabilitate în sprijinul eliminării treptate (phasing-out) a sectoarelor excluse din lista celor considerate a fi expuse unui risc de relocare a emisiilor de dioxid de carbon;
  
• 
  exceptarea de la schemă a instalațiilor cu emisii inferioare valorii de 50 000 t CO₂;
  
• 
  integrarea deplină a dimensiunii sociale în cadrul EU ETS, pentru a sprijini transferul proceselor și competențelor industriale și ocupaționale către o economie fără emisii de carbon;
  
• 
  examinarea modalităților de extindere la societatea civilă a mecanismelor de recompensare a instalațiilor cu cele mai bune rezultate, asigurând un bonus ETS familiilor, comunităților și autorităților publice care își reduc în măsură însemnată consumul de energie generator de CO₂ sau își compensează emisiile prin investiții ecologice.
  

Persoană de contact: Stella Brožek-Everaert

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

4. 
   PIAȚA INTERNĂ
   

• 
  Raport privind politica în domeniul concurenței pentru anul 2014
  

Raportor: Reine-Claude MADER (Activităţi diverse – FR)
Referință: COM(2015) 247 final EESC-2015-03837-00-00-AC
Punctele principale:
CESE:

• 
  sprijină acțiunile prin care Comisia asigură respectarea normelor de concurență, inclusiv măsurile de combatere a practicilor anticoncurențiale (cum ar fi cazurile de abuz de poziție dominantă), care împiedică dezvoltarea economică a UE;
  
• 
  regretă totuși că Comisia nu a adoptat un veritabil mecanism juridic pentru acțiuni colective, menit să asigure aplicarea efectivă a dreptului la despăgubiri pentru victimele practicilor anticoncurenţiale;
  
• 
  salută imboldul dat de Comisie cooperării cu autoritățile naționale de concurență, care au un rol esențial şi, de aceea, trebuie să dispună de mijloacele necesare;
  
• 
  sprijină modificările aduse normelor privind ajutoarele de stat, care au fost aliniate pentru a sprijini întreprinderile inovatoare, mai ales în domeniul digital;
  
• 
  așteaptă ca eforturile Comisiei de remediere a denaturărilor fiscale și sociale să continue, asigurându-se că acest demers nu va duce la o uniformizare la nivel inferior;
  
• 
  consideră că deschiderea pieței de energie ar trebui să le ofere avantaje consumatorilor, aceștia neavând capacitate efectivă de negociere;
  
• 
  solicită să se ia toate măsurile pentru a asigura accesul liber la mediul digital, pentru a permite dezvoltarea economică a zonelor rurale;
  
• 
  reamintește că monitorizarea și evaluarea măsurilor politice luate sunt esențiale.
  

Persoană de contact: Alice Tetu

(Tel.:  [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Strategia privind piața unică digitală
  

Raportor: Raymond HENCKS (Angajați – LU)
Coraportor: Thomas McDONOGH (Angajatori – IE)
Referință: COM(2015) 192 final EESC-2015-03604-00-00-AC
Punctele principale:
CESE sprijină strategia privind piața unică digitală pentru Europa propusă de Comisia Juncker, care constituie o prelungire a strategiilor și programelor digitale prealabile. Obiectivul acesteia este de a elimina compartimentarea în 28 de strategii și piețe digitale naționale, pentru a le contopi într-o abordare europeană și pentru a asigura astfel Uniunii Europene o poziție de prim-plan în domeniul economiei digitale mondiale, care a devenit apanajul țărilor terțe.
CESE este convins că Uniunea Europeană, care dispune de competențe excelente și de o mare experiență în anumite domenii digitale, poate recupera această rămânere în urmă. În acest context, CESE insistă asupra dezvoltării unor centre de cercetare multidisciplinară și asupra creării de sinergii europene în cadrul spațiului european de cercetare, în domenii precum tehnologia de tip cloud computing, nano-electronica, stocarea datelor și prelucrarea volumelor mari de date, aparatele care pot fi consultate sau controlate de la distanță (obiecte conectate) și serviciile inteligente.
CESE regretă absența unei dimensiuni sociale din strategia digitală (excepție făcând aspectele referitoare la competențele digitale), în condițiile în care evoluția serviciilor și a modelelor de întreprindere atrage după sine mutații profunde în procesul muncii. CESE este de părere că, dincolo de eventualele avantaje, trebuie luate în considerare atât riscurile și provocările multiple, în special în ceea ce privește securitatea, organizarea utilizării forței de muncă și securitatea socială, În plus, procedurile prevăzute în tratat cu privire la dialogul social și la clauza socială orizontală trebuie să își găsească locul în cadrul strategiei privind piața unică digitală. CESE consideră că dimensiunea socială, cu toate consecințele sale în materie de ocupare a forței de muncă, ar trebui să constituie un al 4-lea pilon al Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa.
^{Persoană de contact:} Luca Venerando Giuffrida

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

5. 
   EDUCAȚIE / OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ
   

• 
  Implicarea universităților în modelarea Europei (aviz din proprie inițiativă)
  

Raportor: Joost VAN IERSEL (Angajatori – NL)
Referință: EESC-2015-02595-00-00-AC
Punctele principale:

• 
  Viitorul Europei depinde de disponibilitatea unor cunoștințe de actualitate și a unor persoane talentate, care să își desfășoare activitatea într-o societate deschisă, bazată pe cunoaștere. Universităților le revine un rol esențial în acest proces.
  
• 
  Competențele naționale și cele ale UE ar trebui să fie împărtășite și ajustate în vederea creării unui Spațiu european al învățământului superior. Conceptul de universitate civică și antreprenorială poate fi, de asemenea, foarte util pentru îmbunătățirea calității învățământului superior.
  
• 
  Situația actuală arată că, deși s-au înregistrat progrese, există încă multe obstacole și restricții care împiedică la rândul lor implicarea eficace a UE.
  
• 
  CESE consideră că instituțiile europene trebuie să acționeze ca un stimulent și să accelereze procesul de modernizare a învățământului universitar în Europa, atât în ceea ce privește educația, cât și cercetarea și inovarea.
  
• 
  Comisia Europeană ar trebui să-și asume un rol de stimulator şi catalizator al procesului de transformare a universităților europene în vectori de creștere economică, competitivitate și coeziune socială, pentru bunăstarea societății.
  
• 
  Consultările strategice la nivelul UE ar trebui să contribuie la discuții și proiecte în și între țări și universități, pentru a da un impuls calității instituțiilor de învățământ superior din Europa.
  
• 
  CESE subliniază necesitatea unei autonomii veritabile, a responsabilizării și transparenței instituțiilor de învățământ superior, ca premise fundamentale pentru modernizare.
  
• 
  Universitățile trebuie să dezvolte o atitudine deschisă către nevoile societății, care să includă și acțiuni de sensibilizare a altor părți interesate.
  
• 
  Nivelul de educație și de pregătire corespunzător viitorului loc de muncă ar trebui să rămână o prioritate pentru orice specializare universitară (de vârf).
  
• 
  Comisia ar trebui să joace un rol de stimulator al proiectelor transfrontaliere de influenţare pozitivă reciprocă între universități, profesori și studenți, promovând deschiderea către lume.
  

Persoană de contact: Irina Fomina

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

6. 
   ENERGIE
   

• 
  Contribuția zăcămintelor indigene de cărbune și lignit la securitatea energetică a UE (aviz din proprie inițiativă)
  

Raportor: Dumitru FORNEA (Lucrători – RO)
Coraportori: Renata EISENVORTOVA (Cat.I – CZ)
Referință: EESC-2015-01360-00-00-AC
Punctele principale:
CESE recomandă o abordare pragmatică și realistă în ce privește mixul energetic al UE. O aprovizionare fiabilă cu energie, care să stea la baza unei economii viabile și să ofere protecție împotriva sărăciei energetice, necesită un mix energetic diversificat, cu prețuri accesibile. Orice resursă energetică poate face parte dintr-o soluție neutră din punct de vedere tehnologic, cu condiția să fie folosită în condiții ecologice.
Utilizarea zăcămintelor indigene de cărbune superior și de lignit reduce dependența de importuri, precum și costurile energiei. Extracția cărbunelui oferă locuri de muncă calificate, contribuie la dezvoltarea sectorului minier.
CESE recomandă Comisiei Europene să prezinte rapoarte cu privire la ponderea producției de energie din surse indigene în cadrul mixurilor energetice ale statelor membre.
De asemenea, CESE recomandă calcularea unei marje de capacitate ajustate prin aplicarea unui coeficient de reducere pentru sectorul energiei electrice din fiecare stat membru.
CESE recomandă un „Plan de sprijinire a comunităților dependente de producția de cărbune”.
CESE recomandă ca prioritățile în materie de cercetare și inovare ale Programului-cadru „Orizont 2020” să includă și tehnologiile energetice care sporesc securitatea și eficiența energetică.
Pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, CESE recomandă o strategie în trei etape:

• 
  înlocuirea și modernizarea centralelor electrice pe cărbune de generație mai veche în vederea creșterii eficienței, a reducerii consumului de combustibil și a reducerii emisiilor;
  
• 
  continuarea cercetării și dezvoltării în vederea generației următoare de centrale electrice pe cărbune, de înaltă eficiență și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care să poată completa, prin flexibilitatea lor, producerea de energie din surse regenerabile și
  
• 
  proiecte-pilot în materie de CSC și adoptarea acestei game de tehnologii pe teren, scopul fiind ca ele să devină competitive, în vederea producerii unei energii electrice fiabile și cu emisii reduse de carbon pe bază de cărbune.
  

Persoană de contact: Adam Plezer

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

7. 
   INDUSTRIE / INOVARE
   

• 
  Rolul inginerilor în reindustrializarea Europei (aviz din proprie inițiativă)
  

Raportor: Antonello PEZZINI (Angajatori – IT)
Coraportor: Zbigniew KOTOWSKI (Cat. 3-PL)
Referință: EESC-2015-01068-00-00-AC
Punctele principale:
CESE consideră că atât inginerii și tehnicienii europeni, cât și asociațiile lor naționale și europene reprezintă o resursă esențială în procesul de reindustrializare europeană.
Dezvoltarea economică a Uniunii Europene (UE) depinde din ce în ce mai mult de un proces de reindustrializare.
CESE recomandă promovarea unei culturi europene a spiritului antreprenorial și a inovării, prin acțiuni concrete în sprijinul relansării profesiilor de inginer și tehnician.
CESE recunoaște necesitatea unui cadru european armonios de promovare a acestei profesii.
Nivelurile ridicate de formare și calificare în domeniul ingineriei constituie o premisă esențială pentru un sistem eficient de recunoaștere reciprocă.
CESE recomandă instituirea unui Forum european al profesiilor liberale.
CESE recomandă Comisiei să elaboreze un Cod european de bune practici în inginerie.
Această profesie trebuie să se concentreze din ce în ce mai mult pe gestionarea unor probleme complexe, legate de sustenabilitatea economică, socială și de mediu.
Persoană de contact:Aleksandra Wieczorek

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])

• 
  Nanotehnologia pentru o industrie chimică competitivă (aviz din proprie iniţiativă)
  

Raportor: Egbert BIERMANN (Lucrători – DE)
Coraportor: Tautvydas MISIŪNAS (LT – Cat.1)
Referință: EESC-2015-03991-00-00-AC
Punctele principale:
CESE sprijină inițiativele de elaborare a unei politici industriale europene și, în special, promovarea tehnologiilor esențiale în vederea consolidării competitivității europene. Capacitatea de inovare care derivă din nanomateriale și nanotehnologie, manifestată în special în industria chimică, contribuie semnificativ în acest sens.
Cercetarea și dezvoltarea sunt mult prea complexe pentru a putea fi gestionate de întreprinderi sau instituții individuale. În acest context se impune o colaborare amplă între universități, instituții de cercetare, întreprinderi și incubatoare de afaceri. Trebuie asigurată integrarea IMM-urilor.
Trebuie dezvoltate în continuare clustere europene de excelență pentru nanotehnologie (nanoclustere).
Instrumentele de finanțare destinate domeniului nanotehnologiilor, puse la dispoziție de programul-cadru de cercetare Orizont 2020, trebuie simplificate și flexibilizate, în special pentru IMM-uri. Trebuie permanentizată finanțarea publică și stimulată disponibilitatea mijloacelor financiare din surse private.
Întreprinderile trebuie să reacționeze la cerințele tot mai stricte de calificare a angajaților prin măsuri de formare și specializare specifice. Trebuie implicați angajații cu experiența și competența lor.
Trebuie promovat în continuare procesul de standardizare la nivelul UE. Standardele joacă un rol esențial în ceea ce privește respectarea legilor, în special atunci când, pentru securitatea angajaților, se impune o evaluare a riscurilor.
Consumatorii trebuie informați extensiv cu privire la nanomateriale. Este esențial ca nivelul de acceptare a acestor tehnologii la nivelul societății să fie promovat. În acest scop trebuie dezvoltate la nivel european platforme de informare și instrumente care să vină în sprijinul acceptării acestor tehnologii.
CESE se aşteaptă ca Comisia Europeană să observe și să evalueze efectele asupra ocupării forței de muncă și pieței forței de muncă și să descrie concluziile ce trebuie trase pe plan politic, economic și social. Până în anul 2020 ar trebui prezentat un nou „Raport privind nanomaterialele și nanotehnologiile în Europa”, care să indice posibile evoluții până în 2030.
Persoană de contact: Alain Colbach

(Tel.: [phone] – e-mail: [e-mail])
_____________

Persoană de contact:¹ Avizul CESE „Efectele digitalizării asupra sectorului serviciilor și al ocupării forței de muncă” (nu a fost publicat încă în Jurnalul Oficial).

EESC-2015-05366-00-01-TCD-TRA (FR/EN) /16