Statul Relief Clima



Yüklə 276,05 Kb.
səhifə1/3
tarix03.12.2017
ölçüsü276,05 Kb.
#33741
  1   2   3


Statul


Relief

Clima

Hidrografie

Vegetatie

Resurse

Orase

1. EUROPA CENTRALA

GERMANIA

UE

M Alpi (Vf Zugspitze-2963m),

Mtii DE ORIG HERCINICA:

M Harz, M. Padurea Neagra, M Padurea Turingiei, M Padurea Boemiei, Mas Sistos Renan, M Metaliferi, M Jura Suaba

Pod Bavariei,

campii

Campia Germaniei (sect vestic al marii Campii Germano-Poloneze)



N: temp. oc

Centru: temp de tranzitie si temp- cont

S: cl montan (Alpii Bavariei)


Rhin, Ems, Weser, Elba, Oder,

Dunarea;


Canale navigabile: Rhin-Main-Dunare si Can. Elba-Weser-Ems-Rhin; Can Kiel

Lacuri glaciare:

in Campia Germaniei ;

in Mtii Alpii Bavariei: Konstanz (Boden)

Ghetari actuali in M Alpi



-Paduri de foioase

-Paduri de conifere

-Veg alpina


Carbuni (Baz Ruhr si Saar),

uraniu,


min de Fe, Pb, Zn, saruri de potasiu, sare,

ape minerale

Res de petrol si gae sunt insuficiente - Germaia iporta cant uriase;

Paduri, pajisti;

terenuri agricole;

ape cu potential hidroenerg.;

res turistice


Berlin, Bonn, Hamburg (port in estuarul Elbei), Bremen (port), Kiel (Port), Rostock (Port), Munchen (Bavaria); orasrele din baz Ruhr formeaza o mare concentrare urbana de tip megalopolis: Essen, Dortmund, Dusseldorf, Koln, Duisburg (cel mai mare port fluvial din lume)

Frankfurt am Main

Dresda, Leipzig, Halle


ELVETIA

M Alpii Elvetiei(60% din terit)

M Jura,


Pod Elvetiei,

Prealpii


Climat alpin,

climat montan (carora le este specific vantul local, Foehn)

climat temp. cont. cu infl. oceanice, mediteraneene, scandinavo-baltice


Rhin, Rhone, Ticino (afl al Padului),

Inn(afl al Dunarii)

Lacuri: predomina cele glaciare: in Prealpi: Thun, L. celor Patru Cantoane

In Pod Elvetiei: L. Leman, L Neuchatel, L Boden, L Zurich)

Ghetari actuali in M Alpi


-paduri de foioase

-paduri de conifere

-vegetatie alpina


Resurse minerale nesemnificative importuri de materii prime pentru ind f dezv (constructii de masini; ind de precizie- ceasornice, optica; ind farmaceutica;

-paduri


-pajisti alpine

- ape cu potential hidroenerg.;

- importante res turistice (statiunile alpine: Zermatt, Davos, Saint Moritz)


La poalele M Jura: Neuchatel, Basel-port fluvial pe Rhin, Bienne;

La poalele Alpilor: Montreux, Berna-cap. ad-tiva, Zurich-cel mai mare oras, cap economica, Lausanne, Geneva


AUSTRIA

UE

M Alpi (2/3 ) din terit.

NE:Dealurile Austriei Prealpine (Prealpii)

La N de DunarE: un pod hercinic, prelungire a Pod Cehiei

E: rel de campie corespunzator vaii largi a Dunarii (Baz Vienei), care apartine Campiei Panonice (larg desfasurata la sud, in Ungaria)



Climat alpin,

climat montan (carora le este specific vantul local, Foehn)

climat temp. cont. cu infl. oceanice, mediteraneene, scandinavo-baltice


Dunarea

(360km)


Afl Dunarii, din Alpi: Inn, Enns

Lacuri glaciare: Boden (Konstanz), L Neusiedler

Ghetari actuali in M Alpi


Paduri de

foioase


-paduri de conifere

-vegetatie alpina



Padurile si

pasunile ocupa 2/3 din terit Austriei

Res minerale: Mg, grafit, tungsten

- Petrol gaze, minereuri sunt importate pentru ind f dezv

- ape cu potential hidroenerg (hidrocentralele produc >65% din energ electrica).;

- importante res turistice (Viena, Innsbruck, Kitzbuel)



Viena

Graz


Linz

Salzburg


Innsbruck

POLONIA

UE

S: Munti apartinand lantului occidental carpatic:

M Beskizi

Versantul nordic al M Tatra

M Sudeti (o hercinica)

Dealuri Subcarpatice

Podisurile hercinice: Malopolska si Lublin

N: Campia Poloniei(sect estic al marii Campii Germano-Poloneze), marginita de coline morenaice (glaciare): Col Pomeraniei si Col Mazuriene;

Campia litorala de la M Baltica -joasa si mlastinoasa



Cl temp cont cu infl: oceanice (in V), cont. (in E) si polare (in N)

Climat montan : in M Tatra



Vistula (Wisla)

Odra


Lacuri glaciare in zonele cu coline morenaice ,

Col. Pomeraniei si

Col. Mazuriene


Paduri de conifere

Pad. de foioase

Veg. alpia


Carbune:

Baz Sileziei

Sulf- a doua mare resursa a tarii

Min de Fe

Min neferoase (Cu, Pb, Zn)

Paduri, pajisti;

terenuri agricole;

ape cu potential hidroenerg.;

res turistice (statiunea montana Zakopane)


Varsovia

Lodz


Cracovia

Wroclaw


Poznan

Katowice


Porturi la M Baltica:

Gdansk,


Gdynia,

Szczecin



CEHIA

UE

in Centrul Cehiei :

Masivul hercinic al Cehiei format din :

Pod Cehiei si muntii ce-l incadreaza:

M Sumava, M. Padurea Cehiei, M. Metaliferi, M Sudeti, M Beskizii Moravo-Silezieni

E: Colinele Ceho-Morave

S: Campia (Culoarul ) Moravei


Cl temp cont cu infl: oceanice (in V), cont. (in E) si polare (in N)


Elba si afluentul ei Vltava;

Odra


Morava (afluent al Dunarii)


paduri de foioase

-paduri de conifere




Carbuni -Baz Ostrava

Minereuri de Fe,

Zn,

Hg,


Au

Uraniu


Ape minerale (statiunea balneara Karlovy Vary

Praga (pe Vltava)

Brno


Ostrava

Plzen


Olomouc

Ceske Budejovice



SLOVACIA

UE

M Carpati:

- Carpatii Mici

- Carpatii Albi

- Tatra Inalta cu vf cel mai inalt din sistemul carpatic: Gerlachovka-2655m)

-Tatra Joasa

Mtii hercinici:

-Metaliferi



Campiile (in S): sunt sectoare ale C Dunarii si C Tisei

Cl temp cont cu infl: oceanice (in V), cont. (in E)

Climat montan in Crpati

Cl alpin in M Tatra


Dunarea (formeaza o parte a granitei cu Ungaria)

Afl Dunarii: Morava

Vah


Hron

paduri de foioase

-paduri de conifere

-vegetatie alpina


Carbuni

Fe,


Cu,

Mg,


Zn

Bratislava

(pe Dunare)

Kosice

Banska- Bistrica



UNGARIA statele vecine cu Rom

UE

Relieful dominant-campia

Campia Panonica

->2/3 din terit este o campie joasa (150-200m)

-C Panonica are 2 subunitati separate de o zona montana si de valea Dunarii:

-NV: Campia Mica (Kisalfold), sector al Depr bRATISLAVEI



SE: Marea Camipe (Alfold)/ C Tisei- un bazin sedimentar, cu dune de nisip

-Alte campii

-C Nyrului, in jurul orasului Debrecen, cu dune de nisip

-C Cumanei (Felfold= pamant inalt), intre Dunare si Tisa, cu alt de cca 100m, dune de nisip, lacuri sarate

-C Balatonului, intre Dunare, Sva si munti, cu alt de 150-300m, cu rel colinar dominat de Masivul Mecsek (din sisturi cristaline)

Muntii josi care separa cele 2 campii:

-pe dreapta Dunarii:

-Bakony (alt reduse-cca 700m, presarati cu conuri vulcanice

-pe stanga Dunarii, la NE, prelungiri ale Crpatilor, alcatuite din roci vulc:

-M Bukk

-M. Matra-alt max din Ungaria, 1014m



-M Vertes

-M Zemplen



Dealurile:

-in V, o zona colinara CARE NU DEPASESTE 300M



Temp -cont, uscata, cu ierni reci si veri calduroase

PPsunt moderate: scad spre interiorul tarii de la 600-800m in C Balatonului, la 500mm, la confluenta Crisului cu Tisa



-Dunarea, strabate Ungaria de la V la E si ulterior se indreapta spre S

AFLUENTII DUNARII IZVORESC DIN -Alpi:

-Raba


-Drava (formeaza granita cu Croatia)

-Carpati:

-Tisa (strabate C Alfold) si afluentii ei:

-Somes


-Cris

-Mures


Lacul Balaton (596 kmp), cel mai mare lac al Ungariei

-orig tectonica, rest al fostei mari din C Panonica

Legat de Dunare prin CnalulSio

-principala egiune turistica



-stepa ="pusta"

-ierburi scunde, xerofile

-silvostepa

- Paduri de foioase in reg montane


-bauxita (in M Bakony)

-Mn


-Fe

-Uraniu


-Carbuni

-zacaminte modeste de petrol si gaze nat

-ape termale (res energetice)

-terenuri agricole cu soluri fertile

-Dunarea


-Budapesta

-Miskolk


-Eger

-Debrecen

-Szeged

-Pecs


-Gyor

ROMANIA

UE



















MOLDOVA

stat vecin cu Rom



-relief deluros si de campie format pe fundamentul precambrian al Platformei Est Europene (granite, sisturi cristaline), acoperit de sedimente groase, iar la suprafata un strat consistent de loess

Podisul are urmatoarele subunitati;

-Pod Nord Moldovenesc/ al Moldovei de Nord



-Pod Moldovei Centrale (430m -alt max a terit RM)

-Intre Pod Nord Moldovenesc si Pod Moldovei Centrale se afla Campia Balti

-Pod Nistrului, la N si NE, prelungire a Pod Podolic (Ucraina)

-campii:

-C Balti

-C Colinara a Moldovei de Nord

-C Nistrului Inferior

-C. Moldovei de Sud= C Bugeacului (se prelung. pe terit Ucr, pana la Dunare



Temp-cont, cu f reduse infl oceanice (pp:450-550mm/an

-Prut (frontiera cu R)

-Nistru

-Dunarea (lungimea pe terit RM, doar 500m)

Lacuri artificiale, de acumulare pt hiroenrgie, irigatii, alimentarea localitatilor, pescuit:


L Stanca-Costesti, pe Prut (in colab cu Rom)

-L Dubasari, pe Nistru



- stepa si silvostepa, inlocuite, in mare masura cu terenuri agricole

-paduri de foioase, in centru si N-, in mare masura cu terenuri agricole




-roci de constructii

-soluri fertile (agricultura este principala ramura economica: cereale, plante industriale, vita de vie, pomi fructiferi)

-Chisinau

-Tiraspol

-Tighina

-Balti


-Cahul

-Soroca


2. EUROPA SUDICA/

MEDITERANEANA

ITALIA

UE


-peninsula

Muntii


a. M Alpi (4810 m -vf Mont Blanc/Monte Bianco, de la granita cu Franta)

- Prealpii

- Alpii Dolomiti (calcarosi)

b. M Apenini (vf Gran Sasso-2914m), afectati de miscari tectonice seismice si vulcanice

-vulcani activi:

-Vezuviu (zona Golfului Napoli)

-Etna (in Ins Sicilia)

-Sromboli (in Ins Vantului)

c. Campii

-Campia Padului (cea mai mare campie din S Europei

Insule mari: Sicilia, Sardinia, Elba



clima mediteraneana, specifica zonelor litorale si insulare

cl temp


continental: C Padului

cl montan si alpin in M Alpi, Apenini



Rauri care izv. din Alpi:

-Pad (Po)

-Adige

Rauri care izv. din Apenini: Arno



Tibru (Tevere)

Lacuri glaciare mari in M Alpi: Garda, Como, Magiore

Ghetari actuali in M Alpi


-Paduri mediteraneene: stejar, pin maritim, laur, chiparos, maslin, castan, citrice

-arbusti mediteraneeni:

mirt, rozmarin, leandru

-arbusti xerofili de tip maquis aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni

-paduri de foioase

-paduri de conifere

-pajisti alpine


-petrol si gaze nat in C Padului si Sicilia

- bauxita

- Fe (Ins Elba)

-Hg, Pb


-Zn (Ins Sardinia)

-Sulf (Ins Sicilia)

-marmura (Carrara)

-ape geotermale

-energie solara

-Paduri, pajisti;

- terenuri agricole, viticole, pomicole ;

- ape cu potential hidroenerg.;

-res turistice (Italia-putere turistica mondiala; toate ctg de turism)


-In nord:

Milano,


Torino,

Venetia,


Genova, Bologna

-In vest: Roma,

Florenta,

Pisa


-In sud:

Napoli


-In Ins Sicilia: Palermo, Siracusa

SPANIA

UE

Predominant muntos si de podis

Principala unitate de relief - podis hercinic: Meseta Spaniola

Are 2 subunitati distincte separate prin lanturi muntoase (sierra):

N: Pod Castilia Veche (700-1000 m)

S: Pod Castilia Noua

Muntii tineri, orog alpina

N: M.Pirinei

.Cantabrici

Centru:


M Cataloniei

M Iberici

SE:M. Cordiliera Betica -cei mai inalti munti ai Spaniei Vf. Mulhacen 3478m)

SV: M Sierra Morena



Campiile

-litorale

-pe vaile fluviilor:

NE: C Aragonului (pe Ebro)

SV: C. Andaluziei (pe Guadalquivir)

- Insule mari: in M Mediterana:

Arhipelagurile Baleare si Canare


In ansamblu cl este de tip mediteranean, dar sierrele limiteaza patrunderea maselor de aer umed maritim si oceanic, de aceea

-in Meseta cl este temp cont, cu veri calde si secetoase si ierni reci

-pe litoralul atlantic: cl temp oc

-in S, pe tarmurile Medit., cl este



mediteraneana

-

in munti-climat montan si alpin



Raurile cele mai mari si mai numeroase se indreapta spre

Oc. Atlantic, datorita inclinarii generale a reliefului spre V:

-Tajo - cel mai lung rau al Sp

-Duero (raul cu cel mai mare debit)

-Guadiana

-Guadalquivir (singurul navigabil)

In Marea

Mediterana:

-Ebro


Ghetari actuali in Pirinei

-


Padurile ocupa 1/3 din supr Sp.:

-paduri de foioase asemanatoare celor central-europene

-paduri mediteraneene

- Garriga= arbusti xerofili (in Franta "maquis") aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni

-in munti: paduri de foioase,

conifere si pajisti alpine



-

carbuni,


- min de Fe si minereuri neferoase

-uraniu


- mercur (locul II, in lume)

-energie solara

-

Paduri, pajisti;



- terenuri agricole, viticole, pomicole ; si pt cresterea animalelor

- ape cu potential hidroenerg.;

-res turistice

(Spania-putere turistica mondiala; toate ctg de turism)

-


- Madrid (in centru)

La M Mditerana

-Barcelona- cel mai mare port, capitala economica a Sp.

-Valencia

-Malaga


-in C Andaluziei: Sevilla

-In C Aragonului: Zaragoza

-la Oc Atlantic (G Biscaya): Bilbao

-In Ins Baleare; Palma de Mallorca

-In Meseta: Toledo, Cordoba,



PORTUGALIA

UE

N: M Sierra da Estrela (1993m)

S: Campia

Portugaliei

E: marginea vestica a Messetei Spaniole

V: litoralul atlantic cu tarmuri nisipoase sau stancoase

Arhipelagurilr Azore si Madeira au insule cu relief vulcanic (vulcani activi sau stinsi)



-cl temp oceanica

-cl subtropical in Arh. Azore si Madeira



-raurile principale izvoresc din Spania si se varsa prin estuare in Oc Atlantic:

-Douro (Sp: Duero)

-Tejo (Sp: Tajo)


-paduri de foioase (stejari, castani )si conifere (pini)

-In S: arbusti mediteraneeni, gen garriga si palcuri de stejari si eucalipti



Resurse insuficiente de :

-carbuni


-min neferoase

-metale rare

-sulf

-sare


-marmura

- terenuri agricole, viticole, pomicole si pt cresterea animalelor

energie solara

energie eoliana

res turistice


- Lisabona

- Porto


- Setubal

- Coimbra



GRECIA

UE

Partea sudica a Pen Balcanice, Grecia este formata din:

-a. peninsule mari care patrund in Marea Mediterana: Pen Calcidica

-Pen Peloponez

b. insule:

-ins Creta (cea mai mare si mai populata insula a a Gr)

-Ins Eubeea

-Insulele Ionice



c. arhipelaguri:

-Arh. Sporade de N

-Arh. Sporade de S

-Arh Ciclade



Muntii;

-orog. alpina: M Pindului

-orog hercinica:

M Rodopi si Olimp (2911m, cel mai inalt munte al Gr)



Campii,

-litorale, cu supraf. reduse; - Cele mmai intinse: C Salonicului si C Tesaliei



-cl mediteraneana

-bat vanturi

secetoase care accentueaza uscaciunea aerului si a solului: vantul Sirroco (originar din Des Sahara)


-retea hidrografica din rauri scurte si, in

general ,sarace in apa

-Aliakmon -cel mai lung

-Axios


-Strymon

-vegetatie mediteraneana tipica adaptata la cl si la

solurile de tip terra rossa si castanii-roscate

-paduri de pini maritimi

- arbusti xerofili de tip "maquis" si garriga aparuti dupa defrisarea versantilor mediteraneeni



-zacaminte de:

Petrol


-Lignit

Bauxita


Crom

Plumb


Zinc

Sulf


Marmura (renumita marmura de Paros)

- terenuri agricole, viticole, pomicole si pt cresterea animalelor

energie solara

-mare potential turistic

-putere turistica mondiala; toate ctg de turism)


-Atena

-Salonic


-Volos

-Patras


-Iraklion(in I Creta)

ALBANIA

Relief predominant

muntos:

- N: Munti:

Alpii Albaniei

-CentrU : Mtii Albaniei Centrale

-S: M Epirul Albanez

-Campii:

V: Campia Albaniei


-cl mediteranean

-cl montan



-rauri scurte si repezi cu mare potential hidroenerg:

-Drin


-Seman

-Vjose


-mari lacuri de origine tectonica, la granita cu Macedonia si Grecia:

:

-Shkoder



-Prespa

-Ohrid


-

-vegetatie mediteraneana

-vegetatie montana



-petrol

-carbuni


-minereuri neferoase (Cr, Cu, Ni)

res turistice



-Tirana

-Durres


-Elbasan

-Shkoder


-Vlore

BULGARIA

UE

stat vecin cu Rom



Relief variat alc. in proportii aprox egale din muntii, pod, campii

Muntii:

Centru:


-M balcani (Stara Planina), orog alpina; formati din 2 masive/culmi, aproape paralele

S: M Sredna Gora

-N MStara Planina

SV: muntii hercinici, masivi si cu forme glaciare:

-M Rila (2925m , Vf Musala)

-M Pirin(2914m)

-M Rodopi

Podisuri:

-Pod Prebalcanic 9INpartea central-nordica)

-Pod Ludogorie

Campii:

- C Traciei Superioare ( C Maritei), intre M Sredna Gora si M Rodopi.

-C Inalta a Dunarii (intre Dunare si Pod Prebalcanic)


-N si Centru:

-cl temp-cont

-cl montan

-cl alpin

S: cl cu influente mediteraneene

-E: cl pontic



-Dunarea (se varsa in M Neagra)

-afl Dunarii:

-Iskar

-Osam


-Lom

-Struma, Marita si Tundja (se varsa in M Egee)



-padurile ocupa 30% din suprafata Bulgariei

-paduri de foioase

-paduri de conifere

-vegetatie alpina

-in S veg mediteraneana


-carbuni

-minereuri feroase si neferoase

-terenuri agricole: arabile, pomicole, viticole, pasuni si fanete

res turistice;

muntii

-litoralul M Negre



-Sofia

-Plodviv


-Stara Zagora

-Varna (port la M Neagra)

-Burgas (port la M Neagra)

-Ruse (port la Dunare)



Yüklə 276,05 Kb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin