Strategie de dezvoltare locala- municipiul bistrita



Yüklə 2,98 Mb.
səhifə1/40
tarix05.09.2018
ölçüsü2,98 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40

ANEXA


la Hotărârea nr.208/15.12.2011

a Consiliului local al municipiului Bistriţa



Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030

Document elaborat în cadrul proiectului:

Elaborarea strategiei de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010 – 2030”



cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, AXA PRIORITARĂ 1 - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DOMENIUL DE INTERVENŢIE 1.1. „Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico – administrativ”, OPERAŢIUNEA „Strategii de dezvoltare locală”, Cod SMIS 12737

Beneficiar: Primăria Municipiului Bistriţa


CUPRINS
INTRODUCERE


  1. PROFILUL COMUNITAR




  1. ANALIZA SWOT




  1. PLANUL DE ACŢIUNE




  1. PORTOFOLIUL DE PROIECTE




  1. MONITORIZAREA PUNERII ÎN APLICARE A STRATEGIEI




I. DEZVOLTARE URBANĂ ŞI INFRASTRUCTURĂ

Poziţia geografică a Municipiului Bistriţa: oportunităţi şi potenţial pentru dezvoltarea teritorială


Municipiul Bistriţa are o suprafaţă de 145,47 km2 (2,7 % din suprafaţa totală a Judeţului Bistriţa Năsăud) şi o populaţie de 85.154 de locuitori (26,9% din populaţia judeţului, la 1 ianuarie 2011). Din punct de vedere administrativ, Municipiul Bistriţa cuprinde oraşul propriu-zis şi un număr de 6 localităţi componente: Sigmir, Slătiniţa, Ghinda, Sărata, Unirea, Viişoara. Densitatea medie a populaţiei la nivelul municipiului este de 585,4 locuitori/km², de circa 10 mai mare decât cea a judeţului în ansamblul său (59,2 locuitori/km²), ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a populaţiei în zona Municipiului, care este de altfel singura aşezare urbană importantă de pe o rază de peste 100 km. De altfel, conform metodologiei utilizate de DG REGIO, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în categoria regiunilor predominant rurale, îndepărtate de oraş, cu o rată a urbanizării de 37,5%, mult sub media naţională (55%).


Poziţia geografică a Municipiului Bistriţa influenţează potenţialul de dezvoltare al acestuia şi trebuie privită prin prisma următoarelor aspecte, la fiecare nivel teritorial:

a) în contextul teritoriului naţional: Municipiul Bistriţa se află în partea de nord a ţării, în apropierea graniţei cu Ucraina şi la zona de contact dintre regiunile istorice Transilvania şi Moldova. În pofida acestei poziţii geografice ipotetic avantajoase, Municipiul Bistriţa este dezavantajat de configuraţia reliefului, preponderent montan. Cele mai deficitare legături sunt cele cu partea de nord a ţării, respectiv cu Judeţele Maramureş şi Satu Mare, iar cel mai apropiate puncte de trecere a frontierei cu Ucraina sunt la peste 100 km (Sighetu Marmaţiei şi Siret). Singurul coridor de dezvoltare, conform PATR, care străbate judeţul şi municipiul este cel care leagă zona Moldovei de cea a Transilvaniei, actualmente însoţit de drumul european DE 58 şi de o cale ferată, ambele legând Suceava de Cluj-Napoca. De menţionat este şi magistrala feroviară 400 care leagă Transilvania de Nord (Satu Mare şi Baia Mare) de Braşov şi Bucureşti şi care trece prin apropierea Municipiului. Totuşi, privind configuraţia viitoarelor coridoare europene de transport, Municipiul Bistriţa va continua să aibă o poziţie periferică. Singura opţiune de conectare a Bistriţei la reţeaua europeană de transport este o legătură rapidă (autostradă, drum expres) între coridoarele 5, 4 şi 9, respectiv între Europa Centrală, fostul URSS şi zona Balcanilor.

b) în contextul teritoriului Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord): Municipiul Bistriţa este un centru urban relativ periferic, al cincilea ca mărime din regiune, fiind situat la graniţa cu Regiunea Nord-Est şi Centru. Acesta se află în arealul de influenţă al Polului de Creştere Cluj-Napoca, un pol de creştere de importanţă transnaţională, de care este legat printr-un coridor de dezvoltare. Deşi în proximitatea Municipiului există încă trei poli de dezvoltare de importanţă naţională (Baia Mare, Târgu-Mureş şi Suceava), dintre care ultimii doi în alte regiuni de dezvoltare, relaţiile funcţionale cu aceştia sunt relativ slabe, datorită puterii lor scăzute de atracţie şi a conectivităţii deficitare.

c) în contextul teritoriului judeţean: Municipiul Bistriţa este reşedinţa judeţului Bistriţa Năsăud, principalul centru urban, administrativ, economic şi cultural al acestuia. Din perspectiva microregionării funcţionale existente face parte din Microregiunea de dezvoltare Bistriţa, care ocupă zona central-estică a judeţului, până la graniţa cu Judeţele Suceava şi Mureş. Cu toate acestea, zona periurbană a Municipiului cuprinde şi localităţi din microregiunile Năsăud, Beclean şi Lechinţa, formând Conurbaţia Bistriţa-Năsăud. Arealul de influenţă al Municipiului se întinde de-a lungul unor culoare de urbanizare, influenţate fiind de configuraţia reliefului:

1. Culoarul Suceava – Bistriţa - Beclean – Dej, de interes naţional, de-a lungul DE 58, cu următorii poli de creştere locali: Reteag, Beclean, Şintereag, Sărăţel, Jelna, Livezile şi Prundu Bârgăului

2. Culoarul Bistriţa – Sărăţel – Teaca – Reghin, de interes regional, de-a lungul DE 578, cu polii de creştere locali: Sărăţel şi Teaca

3. Culoarul Bistriţa – Năsăud – Maramureş, de-a lungul drumului naţional DN 17C care face legătura cu zona Maramureşului istoric, cu polii de creştere locali Năsăud şi Salva.

Poziţia geografică a judeţului a fost permanent una periferică, inclusiv în perioada socialistă, când judeţul a continuat să funcţioneze ca un bazin de colectare a forţei de muncă pentru centrele industriale importante, mai ales pentru Cluj-Napoca, fenomen care totuşi s-a redus ca amploare începând cu a doua jumătate a anilor 70, când platforma industrială a municipiului a început să se dezvolte rapid. Elocventă în acest sens este o hartă ce reflectă nivelul dezvoltării industriale din 1937, care indică un nivel scăzut de dezvoltare al judeţului, similar cu al judeţelor învecinate (Maramureş, Suceava, Mureş, Someş, etc.).


Grafic nr 1.1. Nivelul dezvoltării industriale din judeţele României, în anul 1937


Sursa: Enciclopedia României, vol. II., 1938; Gh. Popescu, 1994, cu modificări
Dezvoltarea Municipiului Bistriţa nu poată fi scoasă din contextul judeţean şi regional, care este unul defavorabil în prezent. Astfel, nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor (PPS) de la nivelul judeţului se afla, în anul 2008, la 35% din media UE-27 şi este semnificativ mai redus decât media regională şi naţională, de 41%, respectiv 47%. Deşi acest indicator nu poate fi calculat la nivel de localitate de către instituţiile specializate, este de aşteptat ca valoarea lui să fie semnificativ mai ridicată la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ. Cu toate acestea, nivel scăzut de dezvoltare economică va continua să contribuie la un sold negativ al migraţiei populaţiei către alte zone din ţară sau către alte ţări, ceea ce va limita posibilităţile de creştere ale Municipiului Bistriţa.

    1. Yüklə 2,98 Mb.

      Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   40




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə