Tatiana Celac



Yüklə 0,76 Mb.
səhifə1/4
tarix17.01.2019
ölçüsü0,76 Mb.
  1   2   3   4

File

Tatiana Celac



O vezi deseori trecând pe stradă, savurându-și cafeaua la o terasa, sau citind o carte pe o bancă în parc. E singură, are în ochi o întelepciune de invidiat și un comportament plin de mândrie. O privești cu admirație, iar sufletul ti se umple de invidie, gândind la cât de norocos e cel care o are. Nu-i cunoști istoria și ești sigur că tot ceea ce reprezintă și are ea nu sunt decât cadouri din partea acelor admiratori și amanți bogați.Și nu ești unicul care gândește așa. De câte ori femeia asta e considerată curvă și prostituată. Și asta din simplu motiv că se îmbracă bine, conduce o masină bună și e independentă material. Pentru că asta e mentalitatea oamenilor: dacă ai obținut ceva in viață, înseamnă că ai trecut prin patul a sute de bărbați, ți-ai vândut trupul la un preț avantajos. Astea sunt stereotipurile societății, stereotipuri care nu permit ideea că o femeie poate ajunge singura la succes.


Și totuși cine este ea? Cine stă în spatele ei?
Se spune că în spatele unei femei puternice, de succes, stă trădarea unui bărbat. În spatele ei stă ea însuși, trecutul ei, ființa cea slabă, prostuța care a avut curajul să se ridice, să se adune ciob cu ciob și, prin durere, să privească in viitor, sa meargă mai departe. Ești sigur că ea nu știe să plângă, dar ea plânge nu mai puțin decât altii, doar că face asta privind pe fereastra, în camera pustie, departe de toți. Își strânge lacrimile picătura cu picătura, inspiră adânc, își corectează machiajul, îmbracă cel mai frumos zâmbet și nimeni, niciodată nu va avea ocazia să-i vadă ochii plânși și sufletul zdrobit.
După spate o numești femeia de fier. E prea cinică, prea rece, prea fără milă. E asemeni unui rechin cu sânge rece, robot care nu este interesat decât de cardul bancar. Viața ei demult nu mai necesită aprobare. Trăiește așa cum consideră ea de cuviință. Da, nu i-a fost ușor să-și permita luxul de a-și duce viața nu așa cum dictează societatea ci cum își dorește singură. E liberă și libertatea ei ține de succes. Echivalează succesul, în primul rând cu bunăstarea materială, celelalte sunt pe locul doi. Pentru succesul ei a plătit un preț prea scump, a muncit prea mult. Succesul nu e doar un rezultat ci si un proces în care depui mult efort, mult suflet, multă durere…

Cine este ea? Crezi că o cunoști?



Tocuri, fustă neagră până la genunchi, bluză albastră, părul strâns în coc, machiaj fin și buze roșii, o ținută impecabilă și note de fier în glas. Stârnește admirație și invidie în același timp. A lucrat și a depus efort enorm să ajungă unde este, acum stă cu spatele drept și capul sus, e mândră de ea.
Astăzi este ziua ei, o zi ca oricare altele dacă telefonul nu ar fi sunat la fiecare 10 minute, anunțând-o că a primit mesaje de felicitare. Alese să vină la serviciu azi, decise că cel mai bun mod de a sărbători e să faci ceea ce-ți place. Și făcea asta. Cinci ani în urmă decise să-și urmeze visele. Atunci înțelese că cea mai durabilă relație de dragoste o poate construi doar cu cariera. Pentru că anume cariera nu-i va spune niciodată că nu o mai iubește. Doar de la început îi zise: ˝Demonstrează că meriți să te iubesc.˝ Și i-a demonstrat, a arătat lumii întregi că merită această carieră. Acum e fericită, o fericire cu suflet gol, nervi de fier și ochi triști.
E fericirea ei să fie înconjurată de titanii  de metal și să știe că îi stă în puteri să-i dreseze. Îi place să fie ascultată și să știe că are mereu dreptate, că de aici, de la locul ei de muncă e superioară celor care o înconjoară.
Îi place să dețină controlul asupra vieții. Acest control îi asigură comfortul. Trebuie să cunoască din timp urmările fiecărei decizii luate și, aflându-se în situații fără ieșire, să nu-i fie frică să dărâme ziduri ca să iasă la lumină. Atunci când toată lumea îi declară război, ea, cu o calmitate de invidiat, își pregătește gloanțele și e gata la orice pentru a ieși învingătoare, Preferă egalitatea în dialog, nu coboară la nivelul slugilor, nu se lingușește și nu-i pasă ca superiorilor nu le convine asta. Are mereu punctul ei de vedere și știe să aducă argumente forte în favoarea ei.
E puternică, e frumoasă, e deșteaptă… E ziua ei azi…

Soarta e soartă şi chiar dacă acum ea îți dictează regulile ei, dreptul de a construi acea viață pe care ți-o doreşti Îți aparține doar ție.


   Azi vreau să-mi exprim admirația față de acele persoane, care ştiu ce înseamnă succesul nu doar din auzite, cât şi față de cei care îşi încep drumul spre succes. Voi simți mereu o mândrie aparte pentru femeile care au obținut singure succesul, chiar dacă pentru asta au fost nevoite să spargă cu umerii lor fragili nu un singur zid.
   Viața e făcută în aşa mod încât unica persoană, în care putem avea încredere, suntem noi înşine şi nu avem nici o scuză să nu ne gândim la carieră. Oricare dintre noi, dacă are dorința, poate deveni o femeie de succes. Ceea ce trebuie să faci, e să te programezi către asta şi să nu uiți niciodată că SUCCESUL ÎI IUBEŞTE PE CEI CARE SE TREZESC DEVREME ŞI MERG LA SOMN TÂRZIU. Viața e un joc de noroc, iar norocul vine la cei cărora nu le este frică să treacă peste trecut şi să ceară de la sine şi de la viața un rol cât mai strălucitor.

Tot ea, viața noastră, e al naibii de scurtă pentru a ne trezi dimineața cu păreri de rău. De asta trebuie să iubim pe cei care ne iubesc, să uităm pe cei care nu o fac şi să fim siguri ca tot ceea ce ni se întâmplă nu este coincidență. Atunci când ți se oferă o şansă, nu ezita să o primeşti. Dacă aceasta îți schimbă  în totalitate viața – permite să se întâmple. Nimeni nu te-a asigurat că va fi uşor, dar ți-au promis că se merită.


   Secretul unei vieți de succes este mişcarea neîntreruptă înainte, spre țel, spre vis. Nu te opri la prima victorie. Comunică cu acei oameni care sunt mai buni decât tine,  înfruntă pe cei mai puternici, iubeşte pe cei despre care mulți spun că sunt imposibil de iubit şi supravețuieşte acolo unde alții mor.
  Nu-ți fie frică să procedezi aşa cum vrei nu cum îți cere societatea. Nu-ți fie frică de stereotipuri şi convenționalități. Ține minte, poți avea tot ce îți doreşti dacă eşti gata să munceşti mult pentru asta, inclusiv asupra propriei persoane. Toate avem dreptul la un drum de succes, o tinerețe de neuitat şi o bătrânețe plină şi liniştită. Acel care îşi doreşte mult să obțină ceva, acela va obține. E adevărat că e cu mult mai sigur să fugi de foc, dar numai cei, cărora nu le este frică să treacă prin el, trezesc adevărata admirație. NOROCUL ZÂMBEŞTE CELOR INSISTENȚI.
  Încă nu am obținut tot ce vreau, dar merg spre asta. Drumul spre țelul pe care îl am nu e uşor. E un urcuş plin de bolovani. Un drum pe care mereu întâlneşti persoane dornice să-ți pună bețe în roate, să te arate cu degetul şi să se amuze de eforturile tale. Ştiu că în calea mea vor fi mereu acei oameni care îmi vor zice că nu pot, că nu voi
reuşi. Uneori mai cad, mă rănesc, îmi vine să urlu de durere, dar scrâşnesc din dinți, ma târâi, mă ridic şi păşesc înainte, şchiopătând la început, apoi întețindu-mi pasul. Pentru că ştiu ca nu am dreptul să ma opresc şi, cu atât mai mult, nu am dreptul să mă întorc înapoi. Ceea ce mă face să trec peste greutăți e DETERMINAREA. Determinarea ca un principiu de viață de la care nu poți să te abați.
  Când eşti determinată să obții ceva, atunci îți apare încrederea în sine. Dacă aş lua ca exemplu boxerii: sunt doborâți, plini de sânge, dar determinarea îi face să se ridice de jos, şi să lupte, chiar dacă ştiu că nu vor avea parte de milă de la adversar. Determinarea îi face să-şi strângă ultimele rămaşițe de putere în pumni şi să lovească. Nu de puține ori cei care aparent pierd  de la început, anume în ultimele runde câştigă.
Determinarea mea constă în credință: credința în propria durabilitate, credința că fericirea se va întoarce, că voi mai avea parte de de speranță,  de sinceritate. Şi până când nu am parte de asta, trebuie să-mi strâng pumnii, să ridic capul sus, să deschid larg ochii şi să uit de eşecurile anterioare. M-am ars de atâtea ori, dar nu am gemut, cu toate că femeile se ard mult mai dureros decât bărbații.
   Aşa că şi tu, transformă-ți visele în realitate, lucrează asupra ideilor. Cei care până acum au râs de tine, vor ajunge să crape de invidie.

Cât e de frumos să te trezeşti dimineața  devreme, atunci când soarele abia începe să răsară, când pe străzi e încă linişte, iar oraşul mai doarme. Îmi place starea de somnolență, când te ridici alene din patul moale, când jetul de apă abia călduță, din duş începe să-ți aducă corpul, bucată cu bucată, la viață. Îmi place mirosul cafelei de dimineață pe care o savurezi încet la balcon, iar primele raze de soare îți mângâie fața. În aceste momente de linişte, îmi fac planurile pentru întreaga zi, mă gândesc la ceva frumos, şi mă motivez să-mi trăiesc ziua, care începe, cu bună dispoziție.
Ştiu că de îndată cum îmi voi face machiajul, îmi voi aranja coafura, voi îmbrăca hainele de oficiu, voi încălța tocurile şi voi descuia uşa să ies din casă, voi pune pe mine masca femeii de fier, cu maniere şi aer de perfecțiune. Aşa că, în primele ore ale dimineții nu vreau decât să mă delectez cu faptul, că anume în aceste clipe sunt o simplă femeie.
Da, sub toată armura asta de nepătruns, purtată cu iscusință în timpul zilei, sunt eu, o simplă femeie, care are şi ea dreptul la imperfecțiuni.  E imposibil să mă dobori prin critică, bârfe, cuvinte urâte şi chiar admirație. Toate astea nu au nici o importanță, pentru că am învățat să mă ascult doar pe mine. Nu pot să ma dau după lume şi ştiu să-mi impun, chiar şi cu înverşunare, punctul de vedere. Mă mândresc că am acea putere lăuntrică care îmi permite să fiu eu însumi. Nu ascund că sunt departe de lumea glamour-ului si a luxului strălucitor, iar în schimbul petrecerilor fițoase, prefer să aleg liniştea de acasa, cu oameni dragi alături, la un pahar de vin bun.  Nu mă sinchisesc că am un caracter hotărât şi dur, uneori chiar insuportabil pentru unii. Şi totuşi, sunt mult mai simplă decât personajul pe care majoritatea mi-l asumă. Sunt doar femeie.
Nu mă tem să acționez contrar regulilor, nu mă conformez standardelor si stereotipurilor.  Nu suna. , Nu scrie, Nu căuta din urmă”. Dacă voi considera că am nevoie, voi suna sau voi scrie prima, voi căuta. Important e să am într-adevăr nevoie de asta. Nu mi-e frică să aduc lumii aminte de mine, să scriu, să-mi fie dor, să simt. Nu-mi pasă ce cred alți, eu nu am nevoie de acordul lor. Nu am teama schimbărilor şi părerilor străine. Viața mea e una şi nu aş vrea să o trăiesc cu regrete. Îmi place să fiu neordinară pentru cei care mă înconjoară şi extrem de fericită pentru mine.
Nu sunt aptă să-mi schimb trecutul, e cu neputință să schimbi ceea ce a fost, dar cum pot, îmi corectez ceea ce urmează să fie.

Scrisoare mamei

Draga mea,

Când m-ai născut era trecut de amiază. Eu plângeam și tu la fel. Ambele plângeam de fericire, neștiind că această fericire urma să fie curmată.  M-ai născut greu, cu probleme, iar în scurt timp medicii ți-au zis să pleci acasă. fără mine, căci eu nu am nici o șansă la viață. Nu au dorit să-ți spună ce s-a întâmplat, dar ai aflat că în jumătate de oră după ce am văzut lumina zilei, am intrat în comă. M-am născut prematur, prea devreme ca să încep să trăiesc. Treceau zile, săptămâni, iar tu stăteai zi și noapte la capul meu. Te simțeam, mamă, îți auzeam glasul blând, rugăciunile. În timp ce toți din jur erau nerăbdători să-mi arunce trupul firav la gunoi ca să elibereze locul, tu erai cea care stia că voi avea sorți de izbândă în lupta pentru viață. Și eu nu aveam dreptul să mă las bătută, eu trebuia să ies  învingătoare. Tu mi-ai dat putere, înconjurându-mă cu toată dragostea de care este în stare o mamă. După zile și nopți în care ai stat trează la căpătâiul meu, am plâns pentru a doua oară. Nu, nu era plâns, era acel strigăt al victoriei. Atunci au plâns chiar și cei care nu știau să verse lacrimi.

În fiecare noapte îmi cântai cântece de leagăn, mă mângâiai pe cap și adormeai cu gândul la mine. Eu mergeam la școală, iar tu mă apărai de răutatea oamenilor și de orice nevoie, fiecare dorință a mea mi-o transformai în realitate. Și uite că acum, peste ani, am crescut. Nu mai sunt copil pentru mulți, ci doar pentru tine am rămas fetița cea mică. Trebuie să spun că ai fost mereu o femeie neobișnuită, o femeie și o mamă de excepție. Ești și vei rămâne unica autoritate în ochii mei, acel om pe care îl urmez și de la care iau exemplu. Chiar și atunci când ești femeie slabă, alături de tata, eu te văd puternică.


Mi-ai zis mereu: „Pentru a atinge succesul, trebuie să muncești ca un cal, să gândești ca un bărbat și să te porți ca o doamnă”… cuvinte care sunt atât de ușor de memorizat și de înțeles, dar atât de greu, uneori, de urmat. Dar aceste cuvinte sunt despre noi, femeile familiei noastre. Ne asemănăm atât de mult și totuși suntem atât de diferite. Suntem ba foc, ba apa; ba zâmbet, ba lacrimi; ba urcușuri, ba coborâșuri; ba putere, ba slăbiciune. Ambele credem în succes și stim bine ce este al nostru și ce nu. Trăim pentru moment și, în același timp, pentru veșnicie. Ne luăm zborul, cădem, ne ridicăm. Suntem împreună și până la sfârșit.
Mama- prietena mea, sora mea, iubirea mea. Te văd în vise, mă rog pentru tine. Eu te iubesc, mamă, prea mult te iubesc și mi-e frică să nu te pierd. Suntem apropiate, chiar dacă suntem atât de departe una de alta. Depărtarea asta provoacă atâta durere. Chiar daca nu-ți spun că te iubesc, tu știi asta, o simte inima ta. La fel nu-ți spun când mă doare, când cad și mă rănesc. Nu vreau să suferi. Ești prima persoană la care alerg după sfat și unica a cărei critică o ascult. Învăț de la tine, încerc să te copii, mi-e frică să nu te dezamăgesc. Ești aerul pe care îl respir, viața. Dacă ar fi nevoie, aș trece prin focul iadului, mi-aș vinde sufletul pentru fericirea ta, deoarece când ești tu cu mine, simt că pot să mut munții din loc.

Straniu, dar mereu nu îmi ajunge prezența ta. Aș vrea să-ți fiu alături în fiecare clipă, dar nu știu vcum. Te sun, însă nu pot spune și nici în scris nu pot reda iubirea ce ți-o port. Mi-e dor de tine atunci când dorm și atunci când sunt trează. Îți păstrez pozele sub pernă și le privesc în fiecare seară înainte de somn. Mă privesc în oglindă și văd chipul tău. Ne asemănăm, dar atât de mult ne deosebim.


Mă mândresc că am norocul să fii tu mama mea, cea mai bună dintre toate…
Cu drag,
Fiica ta cea mică….

Femeia care se respectă, nu-şi va pune niciodată preț. Odată ce te laşi vândut/ă devii un obiect, pe care cel care îl cumpără îl şi foloseşte. Cu cât prețul e mai ridicat, cu atât marfa stă mai mult pe raft. Sau, şi mai rau, este închiriată pentru perioada de timp de care consumatorul are nevoie. Astfel se folosesc mulți, da nimeni defapt nu cumpără, pentru că înțeleg că nu face să dai bani mulți pentru ceva ce ştii precis că se uzează sau te saturi în scurt timp, adică nu e rentabil.  Un om trebuie să aibă valoare nu preț. Iar o femeie care are valoare nu va agăța pe ea fuste exagerat de scurte, sclipici şi paiete, ea nu va sta prin cluburi asteptând  să agațe pe cineva ca să-i plătească consumația, ea va şti că  la moda va fi mereu eleganța, stilul, inteligența, atitudinea şi nu extravaganța.  Aşa femeie se dezvoltă din punct de vedere intelectual, pe ea o vei vedea citind o carte, studiind, luptând pentru atingerea scopurilor. Ea nu va fi niciodată cea care se plânge că toți bărbații sunt curvari, că vor doar un lucru ş.a.m.d. Ea va înțelege că nu banii, fițele şi haina îl fac pe om ci sufletul, perseverența şi dorința de a lupta şi a ajunge cineva.  Este o vorbă foarte bună: în spatele oricărui bărbat de succes stă iubirea unei femei puternice, iar în spatele unei femei de succes stă trădarea unui bărbat. Iar dacă vrei să ajungi soție de general, atunci mărită-te cu un sergent.

Kataloq: 2017

Yüklə 0,76 Mb.

Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə