Tehnologiile moderne ale limbajului și cercetarea lingvistică ne ajută în activități zilnice



Yüklə 472 b.
tarix26.10.2017
ölçüsü472 b.
#14676



Tehnologiile moderne ale limbajului și cercetarea lingvistică ne ajută în activități zilnice:

  • Tehnologiile moderne ale limbajului și cercetarea lingvistică ne ajută în activități zilnice:

    • când efectuăm căutări pe internet,
    • când traducem pagini web,
    • când folosim facilitățile de corectare a ortografiei și gramaticii oferite de un procesor de texte,
    • când dăm comenzi vocale aparaturii din mașină sau telefonului mobil,
    • când primim recomandări în librării online,
    • când urmăm indicațiile unei aplicații de navigare prin GPS.


În viitorul apropiat, atunci când vom avea nevoie de o informație, o vom cere pur și simplu, iar când vom avea nevoie de ajutor îl vom solicita cu voce tare, fie că vom comunica cu alti oameni, cu programele de calculator sau cu aparatele electrocasnice.

  • În viitorul apropiat, atunci când vom avea nevoie de o informație, o vom cere pur și simplu, iar când vom avea nevoie de ajutor îl vom solicita cu voce tare, fie că vom comunica cu alti oameni, cu programele de calculator sau cu aparatele electrocasnice.

  • Eliminarea barierei de comunicare dintre oameni și tehnologie va schimba lumea.



Lingvistica computaţională (LC) – osatura teoretică

  • Lingvistica computaţională (LC) – osatura teoretică

    • computational linguistics
  • Prelucrarea limbajului natural – zona aplicativă

    • natural language processing
    • tehnologia limbajului natural, natural language technology
    • tehnologia limbajului uman, human language technology


Îşi propune să studieze limbajul uman ca mijloc de comunicare om-maşină, maşină-maşină, dar şi pentru a intermedia comunicarea om-om

  • Îşi propune să studieze limbajul uman ca mijloc de comunicare om-maşină, maşină-maşină, dar şi pentru a intermedia comunicarea om-om

  • Scopul ultim: transformarea imensei acumulări de cunoştinţe umane cuprinse în biblioteca planetară într-o zonă de explorare automată

  • Instrumentele de lucru: teoretice, empirice şi aplicative

  • Un domeniu pentru lingvişti şi informaticieni, dar mai ales pentru lingvişti-informaticieni



Limbajul vorbit

  • Limbajul vorbit

  • Limbajul scris

  • Limbajul în corelaţie cu alte modalităţi de expresie (multimodalitate)



Interpretarea vocii

  • Interpretarea vocii

    • reprezentarea semnalelor vocale
    • recunoaşterea vorbirii
    • analiza prozodiei
    • recunoaşterea vorbitorului
  • Sinteza vocală









Tehnologii primare

  • Tehnologii primare

    • Analiza imaginii documentelor
    • Recunoaşterea caracterelor de tipar
    • Recunoaşterea caracterelor de mână
      • Optical Character Recognition (OCR)


Analiza şi înţelegerea limbajului

  • Analiza şi înţelegerea limbajului

    • prelucrări sub-sintactice
      • unităţile lexicale
      • graniţele de frază
      • granițele de propoziții
      • partea de vorbire şi marca morfologică
      • lema
      • numele de entităţi
      • grupurile (nominale, verbale, prepoziţionale etc.) şi atracţiile lexicale (colocaţii)


Solicitat să comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu, în care acesta preciza că nu crede în social-liberalism şi să aprecieze dacă, astfel, a dat o lovitură de imagine USL, Antonescu a spus că nu ştie dacă Patriciu s-a referit la USL. | El a precizat că USL este o uniune social-liberală pentru că reuneşte un partid social-democrat cu un partid naţional liberal. |

  • Solicitat să comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu, în care acesta preciza că nu crede în social-liberalism şi să aprecieze dacă, astfel, a dat o lovitură de imagine USL, Antonescu a spus că nu ştie dacă Patriciu s-a referit la USL. | El a precizat că USL este o uniune social-liberală pentru că reuneşte un partid social-democrat cu un partid naţional liberal. |



Solicitat să comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu,| în care acesta preciza |că nu crede în social-liberalism| şi să aprecieze |dacă, astfel, a dat o lovitură de imagine USL,| Antonescu a spus |că nu ştie |dacă Patriciu s-a referit la USL.|

  • Solicitat să comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu,| în care acesta preciza |că nu crede în social-liberalism| şi să aprecieze |dacă, astfel, a dat o lovitură de imagine USL,| Antonescu a spus |că nu ştie |dacă Patriciu s-a referit la USL.|



Solicitat comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu , în care acesta preciza nu crede în social-liberalism şi aprecieze dacă , astfel , a dat o lovitură de imagine USL , Antonescu a spus nu ştie dacă Patriciu s - a referit la USL .

  • Solicitat comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu , în care acesta preciza nu crede în social-liberalism şi aprecieze dacă , astfel , a dat o lovitură de imagine USL , Antonescu a spus nu ştie dacă Patriciu s - a referit la USL .



Solicitat – solicita – vb

  • Solicitat – solicita – vb

  • să – să – conj

  • comenteze – comenta – vb

  • un – un – art.nehot.

  • editorial – editorial – sb

  • recent – recent – adj

  • ...





Engleză

  • Engleză



Solicitat să comenteze [un editorial recent al lui [Dinu Patriciu]], în [care] [acesta] preciza că nu crede în [social-liberalism] şi să aprecieze dacă, astfel, a dat [o lovitură de [imagine]] [USL], [Antonescu] a spus că nu ştie dacă [Patriciu] s-a referit la [USL].

  • Solicitat să comenteze [un editorial recent al lui [Dinu Patriciu]], în [care] [acesta] preciza că nu crede în [social-liberalism] şi să aprecieze dacă, astfel, a dat [o lovitură de [imagine]] [USL], [Antonescu] a spus că nu ştie dacă [Patriciu] s-a referit la [USL].



Solicitat să comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu, în care acesta preciza că nu crede în social-liberalism şi să aprecieze dacă, astfel, a dat o lovitură de imagine USL, Antonescu a spus că nu ştie dacă Patriciu s-a referit la USL.

  • Solicitat să comenteze un editorial recent al lui Dinu Patriciu, în care acesta preciza că nu crede în social-liberalism şi să aprecieze dacă, astfel, a dat o lovitură de imagine USL, Antonescu a spus că nu ştie dacă Patriciu s-a referit la USL.



Despărţirea în silabe

  • Despărţirea în silabe

  • Statistici de frecvenţă

    • cuvintelor
    • lemelor
    • vocalelor
    • silabelor
    • grupurilor de cuvinte (colocaţii)
    • legea Zipf (v. http://en.wikipedia.org/wiki/Zipf's_law)
      • frecvența cuvântului e invers proporțională cu rangul
  • Recunoaşterea limbii

  • Inserţia de diacritice



Analiza şi înţelegerea limbajului

  • Analiza şi înţelegerea limbajului

    • prelucrări sintactice
      • formalisme gramaticale
      • parsarea  structura sintactică a frazei




Maria priveşte calul cu ochelari.

  • Maria priveşte calul cu ochelari.





  • He

  • did

  • not

  • know

  • her

  • name



Analiza şi înţelegerea limbajului

  • Analiza şi înţelegerea limbajului

    • Prelucrări semantice şi de discurs
      • dezambiguizare semantică  sensurile cuvintelor
      • determinarea rolurilor semantice ale verbelor
      • rezoluţia anaforelor
      • structura retorică a discursului şi dialogului
      • rezumarea textelor
      • analize temporale
      • întrebare-răspuns
      • analiza sentimentelor
      • găsirea relațiilor dintre entități


Maria se aprinse la față când citi scrisoarea.

  • Maria se aprinse la față când citi scrisoarea.

  • Ion își aprinse o țigară.

  • Toarnă ca într-un vas spart (se spune despre bețivi).

  • Vasul a intrat în port.

  • Mă mai dau o dată pe pârtia roşie.

  • I-am dat una peste mână.

  • Maria a dat cartea înapoi.

  • M-am scos

  • Mi-am scos măseaua de minte.



Carla bought the computer from Sally for $100.

  • Carla bought the computer from Sally for $100.

  • Sally sold the computer to Carla for $100.



Cine, ce, unde, când, de ce, cum face o acțiune

  • Cine, ce, unde, când, de ce, cum face o acțiune

  • Grupul NLP vă invită cu drag vineri, 8 martie, la et 5 Romtelecom

  • pentru a vă mulțumi pentru suportul acordat.











1. Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas,

  • 1. Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas,

  • 2. dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul,

  • 3. dornică să-l ucidă.

  • 4. Dar zeul şi-a întins arcul.

  • 5. A tras prima sageată.

  • 6. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea,

  • 7. şi întîia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • din Legendele Olimpului, de Alexandru Mitru



1. Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas,

  • 1. Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas,

  • 2. dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul,

  • 3. dornică să-l ucidă.

  • 4. Dar zeul şi-a întins arcul.

  • 5. A tras prima sageată.

  • 6. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea,

  • 7. şi întîia lui săgeată a şi nimerit monstrul.





Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas. Aici sînt nişte vîrfuri de piatră cenuşie, ce parcă stau să cadă într-un abis de smoală clocotitor de vuiet. Şuvoaiele de aer - un aer cald si umed - ţîşnesc necontenit şi vorbele rostite se-ntorc iute-n ecouri, sunînd din stîncă-n stîncă.

  • Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas. Aici sînt nişte vîrfuri de piatră cenuşie, ce parcă stau să cadă într-un abis de smoală clocotitor de vuiet. Şuvoaiele de aer - un aer cald si umed - ţîşnesc necontenit şi vorbele rostite se-ntorc iute-n ecouri, sunînd din stîncă-n stîncă.

  • Pădurea-i misterioasă. Frunzişul ei şopteşte. Un izvor îşi prăvale apa sa cristalină spre valea-nnegurată sărind peste pripoare.

  • Şi-n munte-i o strîmtoare afundă, mocirloasă, unde traia atuncea - precum spunea legenda - un şarpe numit Piton. Trupul acestui monstru era lung cît un munte, cu-o sută de grumazuri şi o sută de guri, care azvîrleau flăcări, duhori înecăcioase.

  • Duhorile acestea înţesau tot văzduhul şi oameni, fiare, gîze, păsări sau alte fiinţe, dacă treceau pe acolo, se stingeau otrăvite.

  • Şarpele se născuse dintr-o mocirlă verde. Mocirla rămăsese din apele vărsate acolo, prin potopul orînduit de Zeus.

  • Piton primise-n taină poruncă de la Hera să-l pîndească pe Apolo, cînd va trece prin munte, şi să-i răpună viaţa. Hera-l ura pe fiul cel nou născut al Letei, pentru că soţul său, prea puternicul Zeus, ţinea mai mult la dînsul decit la fiii ei: Hefaistos şi Ares.

  • Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas, dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul, dornică să-l ucidă. Dar zeul şi-a întins arcul. A tras prima săgeată. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea, şi întiia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • E drept că şi săgeata fusese făurită de fierarul din Lemnos, Hefaistos, schilodul, cu mare meşteşug. Cum i-a pătruns săgeata în carnea mucedă, şarpele a simţit că i-a venit sfîrşitul. A încercat să scape şi să se furişeze într-o pesteră adîncă. Dar n-a mai izbutit...

  • Chinuit de dureri, Piton s-a zvîrcolit prin verzile mocirle în care vieţuia. A sărit în nisipul cel galben de pe maluri şi a lunecat iară, cu şuiere cumplite, în putreda baltoacă, în vreme ce veninul i se scurgea din boturi.

  • Monstrul s-a zvîrcolit tot mai încet în apă. Ochii i s-au lăsat. S-au cufundat pe încetul, de tot, în întuneric. Aşa s-a prăpădit. Iar trupul său lungit pe zeci şi zeci de stînjeni, i s-a uscat cu timpul, sub razele de soare...

  • Şi locurile acestea unde-a răpus Apolo pe fiorosul monstru au fost numite Delfi.

  • În Delfi se vor pune temelii unui templu şi-unui vestit oracol, a hotărît Apolo. Oamenii vor putea să-ntrebe şi să afle răspuns la întrebări, prin preuteasa mea, Pitia, înţeleapta. Ea se va aşeza pe un trepied de aur, învăluit în pielea lui Piton cel răpus, deasupra unei grote adînci si fumegînde, ce duce pînă-n ţara lui Hades, mohorîtul... Prin ea voi da răspunsuri. Dar oamenii datori sînt să-mi dăruiască aur şi scule preţioase şi zeci de bogăţii, răsplată pentru mine şi preoţii din templu... Mai poruncesc, de-asemeni, să aibă loc, în cinstea luptei mele cu monstrul, jocuri, serbări, concursuri, şi cîntece, şi danţuri... Să fie veselie, iar eu să fiu slăvit...

  • După aceea zeul, pătat încă de sînge - de sîngele lui Piton - a pornit să se spele, să-şi purifice trupul, în micul rîu Tempe.



Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas. Aici sînt nişte vîrfuri de piatră cenuşie, ce parcă stau să cadă într-un abis de smoală clocotitor de vuiet. Şuvoaiele de aer - un aer cald si umed - ţîşnesc necontenit şi vorbele rostite se-ntorc iute-n ecouri, sunînd din stîncă-n stîncă.

  • Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas. Aici sînt nişte vîrfuri de piatră cenuşie, ce parcă stau să cadă într-un abis de smoală clocotitor de vuiet. Şuvoaiele de aer - un aer cald si umed - ţîşnesc necontenit şi vorbele rostite se-ntorc iute-n ecouri, sunînd din stîncă-n stîncă.

  • Pădurea-i misterioasă. Frunzişul ei şopteşte. Un izvor îşi prăvale apa sa cristalină spre valea-nnegurată sărind peste pripoare.

  • Şi-n munte-i o strîmtoare afundă, mocirloasă, unde traia atuncea - precum spunea legenda - un şarpe numit Piton. Trupul acestui monstru era lung cît un munte, cu-o sută de grumazuri şi o sută de guri, care azvîrleau flăcări, duhori înecăcioase.

  • Duhorile acestea înţesau tot văzduhul şi oameni, fiare, gîze, păsări sau alte fiinţe, dacă treceau pe acolo, se stingeau otrăvite.

  • Şarpele se născuse dintr-o mocirlă verde. Mocirla rămăsese din apele vărsate acolo, prin potopul orînduit de Zeus.

  • Piton primise-n taină poruncă de la Hera să-l pîndească pe Apolo, cînd va trece prin munte, şi să-i răpună viaţa. Hera-l ura pe fiul cel nou născut al Letei, pentru că soţul său, prea puternicul Zeus, ţinea mai mult la dînsul decit la fiii ei: Hefaistos şi Ares.

  • Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas, dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul, dornică să-l ucidă. Dar zeul şi-a întins arcul. A tras prima săgeată. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea, şi întiia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • E drept că şi săgeata fusese făurită de fierarul din Lemnos, Hefaistos, schilodul, cu mare meşteşug. Cum i-a pătruns săgeata în carnea mucedă, şarpele a simţit că i-a venit sfîrşitul. A încercat să scape şi să se furişeze într-o pesteră adîncă. Dar n-a mai izbutit...

  • Chinuit de dureri, Piton s-a zvîrcolit prin verzile mocirle în care vieţuia. A sărit în nisipul cel galben de pe maluri şi a lunecat iară, cu şuiere cumplite, în putreda baltoacă, în vreme ce veninul i se scurgea din boturi.

  • Monstrul s-a zvîrcolit tot mai încet în apă. Ochii i s-au lăsat. S-au cufundat pe încetul, de tot, în întuneric. Aşa s-a prăpădit. Iar trupul său lungit pe zeci şi zeci de stînjeni, i s-a uscat cu timpul, sub razele de soare...

  • Şi locurile acestea unde-a răpus Apolo pe fiorosul monstru au fost numite Delfi.

  • În Delfi se vor pune temelii unui templu şi-unui vestit oracol, a hotărît Apolo. Oamenii vor putea să-ntrebe şi să afle răspuns la întrebări, prin preuteasa mea, Pitia, înţeleapta. Ea se va aşeza pe un trepied de aur, învăluit în pielea lui Piton cel răpus, deasupra unei grote adînci si fumegînde, ce duce pînă-n ţara lui Hades, mohorîtul... Prin ea voi da răspunsuri. Dar oamenii datori sînt să-mi dăruiască aur şi scule preţioase şi zeci de bogăţii, răsplată pentru mine şi preoţii din templu... Mai poruncesc, de-asemeni, să aibă loc, în cinstea luptei mele cu monstrul, jocuri, serbări, concursuri, şi cîntece, şi danţuri... Să fie veselie, iar eu să fiu slăvit...

  • După aceea zeul, pătat încă de sînge - de sîngele lui Piton - a pornit să se spele, să-şi purifice trupul, în micul rîu Tempe.



Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas. Aici sînt nişte vîrfuri de piatră cenuşie, ce parcă stau să cadă într-un abis de smoală clocotitor de vuiet. Şuvoaiele de aer - un aer cald si umed - ţîşnesc necontenit şi vorbele rostite se-ntorc iute-n ecouri, sunînd din stîncă-n stîncă.

  • Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas. Aici sînt nişte vîrfuri de piatră cenuşie, ce parcă stau să cadă într-un abis de smoală clocotitor de vuiet. Şuvoaiele de aer - un aer cald si umed - ţîşnesc necontenit şi vorbele rostite se-ntorc iute-n ecouri, sunînd din stîncă-n stîncă.

  • Pădurea-i misterioasă. Frunzişul ei şopteşte. Un izvor îşi prăvale apa sa cristalină spre valea-nnegurată sărind peste pripoare.

  • Şi-n munte-i o strîmtoare afundă, mocirloasă, unde traia atuncea - precum spunea legenda - un şarpe numit Piton. Trupul acestui monstru era lung cît un munte, cu-o sută de grumazuri şi o sută de guri, care azvîrleau flăcări, duhori înecăcioase.

  • Duhorile acestea înţesau tot văzduhul şi oameni, fiare, gîze, păsări sau alte fiinţe, dacă treceau pe acolo, se stingeau otrăvite.

  • Şarpele se născuse dintr-o mocirlă verde. Mocirla rămăsese din apele vărsate acolo, prin potopul orînduit de Zeus.

  • Piton primise-n taină poruncă de la Hera să-l pîndească pe Apolo, cînd va trece prin munte, şi să-i răpună viaţa. Hera-l ura pe fiul cel nou născut al Letei, pentru că soţul său, prea puternicul Zeus, ţinea mai mult la dînsul decit la fiii ei: Hefaistos şi Ares.

  • Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas, dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul, dornică să-l ucidă. Dar zeul şi-a întins arcul. A tras prima săgeată. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea, şi întiia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • E drept că şi săgeata fusese făurită de fierarul din Lemnos, Hefaistos, schilodul, cu mare meşteşug. Cum i-a pătruns săgeata în carnea mucedă, şarpele a simţit că i-a venit sfîrşitul. A încercat să scape şi să se furişeze într-o pesteră adîncă. Dar n-a mai izbutit...

  • Chinuit de dureri, Piton s-a zvîrcolit prin verzile mocirle în care vieţuia. A sărit în nisipul cel galben de pe maluri şi a lunecat iară, cu şuiere cumplite, în putreda baltoacă, în vreme ce veninul i se scurgea din boturi.

  • Monstrul s-a zvîrcolit tot mai încet în apă. Ochii i s-au lăsat. S-au cufundat pe încetul, de tot, în întuneric. Aşa s-a prăpădit. Iar trupul său lungit pe zeci şi zeci de stînjeni, i s-a uscat cu timpul, sub razele de soare...

  • Şi locurile acestea unde-a răpus Apolo pe fiorosul monstru au fost numite Delfi.

  • În Delfi se vor pune temelii unui templu şi-unui vestit oracol, a hotărît Apolo. Oamenii vor putea să-ntrebe şi să afle răspuns la întrebări, prin preuteasa mea, Pitia, înţeleapta. Ea se va aşeza pe un trepied de aur, învăluit în pielea lui Piton cel răpus, deasupra unei grote adînci si fumegînde, ce duce pînă-n ţara lui Hades, mohorîtul... Prin ea voi da răspunsuri. Dar oamenii datori sînt să-mi dăruiască aur şi scule preţioase şi zeci de bogăţii, răsplată pentru mine şi preoţii din templu... Mai poruncesc, de-asemeni, să aibă loc, în cinstea luptei mele cu monstrul, jocuri, serbări, concursuri, şi cîntece, şi danţuri... Să fie veselie, iar eu să fiu slăvit...

  • După aceea zeul, pătat încă de sînge - de sîngele lui Piton - a pornit să se spele, să-şi purifice trupul, în micul rîu Tempe.



  • Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate, căutîndu-şi loc de templu. Şi, tot umblînd pe drumuri, Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas

  • Şi-n munte-i o strîmtoare afundă, mocirloasă, unde traia atuncea - precum spunea legenda - un şarpe numit Piton.

  • Piton primise-n taină poruncă de la Hera să-l pîndească pe Apolo, cînd va trece prin munte, şi să-i răpună viaţa.

  • Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas, dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul, dornică să-l ucidă. Dar zeul şi-a întins arcul. A tras prima săgeată. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea, şi întiia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • Monstrul s-a zvîrcolit tot mai încet în apă... Aşa s-a prăpădit.

  • După aceea zeul, pătat încă de sînge - de sîngele lui Piton - a pornit să se spele, să-şi purifice trupul, în micul rîu Tempe.



  • Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate. Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas.

  • Şi-n munte-i o strîmtoare afundă, mocirloasă, unde traia atuncea un şarpe numit Piton.

  • Piton primise-n taină poruncă de la Hera să-l pîndească pe Apolo, cînd va trece prin munte, şi să-i răpună viaţa. Hera-l ura pe fiul cel nou născut al Letei, pentru că soţul său, prea puternicul Zeus, ţinea mai mult la dînsul decit la fiii ei: Hefaistos şi Ares...

  • Cînd a ajuns Apolo în muntele Parnas, dihania uriaşă s-a avîntat spre dînsul, dornică să-l ucidă. Dar zeul şi-a întins arcul. A tras prima săgeată. Erau doar patru zile de cînd văzuse lumea, şi întiia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • Monstrul s-a zvîrcolit tot mai încet în apă... Aşa s-a prăpădit.

  • După aceea zeul, pătat încă de sînge - de sîngele lui Piton - a pornit să se spele, să-şi purifice trupul, în micul rîu Tempe.



  • Zeul - după aceea - a coborît în lume şi a cutreierat prin ţări nenumărate. Apolo a ajuns în nişte locuri stranii, stîncoase, mohorîte. Pasămite sosise în muntele Parnas.

  • Şi-n munte-i o strîmtoare afundă, mocirloasă, unde traia atuncea un şarpe numit Piton.

  • Piton primise-n taină poruncă de la Hera să-l pîndească pe Apolo, cînd va trece prin munte, şi să-i răpună viaţa.

  • ... dihania uriasă s-a avîntat spre dînsul, dornică să-l ucidă. Dar zeul şi-a întins arcul. A tras prima săgeată. ... şi întîia lui săgeată a şi nimerit monstrul.

  • E drept că şi săgeata fusese făurită de fierarul din Lemnos, Hefaistos, schilodul, cu mare meşteşug...

  • Monstrul s-a zvîrcolit tot mai încet în apă... Aşa s-a prăpădit.

  • După aceea zeul, pătat încă de sînge - de sîngele lui Piton - a pornit să se spele, să-şi purifice trupul, în micul rîu Tempe.



Deja se putea discuta despre meritele literare ale Hertei Muller, însă acest Nobel al lui Obama va rămâne în istorie ca fiind probabil cel mai nemeritat din câte s-au acordat!

  • Deja se putea discuta despre meritele literare ale Hertei Muller, însă acest Nobel al lui Obama va rămâne în istorie ca fiind probabil cel mai nemeritat din câte s-au acordat!

  • Opinii despre oameni politici, despre companii, despre produse, etc.





Rudenie: parent-of

  • Rudenie: parent-of

    • mama Mariei …


Afecțiune: love

  • Afecțiune: love

    • Ion o iubește pe Maria.


Social: superior-of

  • Social: superior-of

    • Ion s-a întâlnit cu șeful lui la o bere.


Abordări:

  • Abordări:

    • Simbolică: bazată pe reguli
    • Statistică:
    • Mixtă: combinație
    • Bazată pe exemple…




Întrebare: Când s-a născut Ion Iliescu?

  • Întrebare: Când s-a născut Ion Iliescu?

  • Răspuns: Ion Iliescu s-a născut la 3 Martie 1930.

  • Nu se dorește găsirea textului “Când s-a născut Ion Iliescu.”



Question-answering systems

  • Question-answering systems

    • Able to interpret questions and get answers by looking into databases, large collection of data or the Web
    • Types:
      • closed domain: a database (limited), a fixed collection of documents
      • open domain: mainly sensible to new documents entering the collection, the renewable Web


Primele sisteme de tip întrebare-răspuns au fost create în anii ’60:

  • Primele sisteme de tip întrebare-răspuns au fost create în anii ’60:

    • BASEBALL (Green 1963) – răspunde la întrebările despre meciurile de baseball;
    • LUNAR (Woods, 1977) – a răspuns la 90% dintre întrebările formulate de oameni nepregătiţi pentru lucrul cu sistemul;
    • IURES (Cristea, Tufiş, 1985-89) – domenii: baza națională de programe, medical, metalurgie etc.


CLEF (Cross Language Evaluation Forum) started in 2000 - http://www.clef-campaign.org/ European languages in both monolingual and cross-language contexts

  • CLEF (Cross Language Evaluation Forum) started in 2000 - http://www.clef-campaign.org/ European languages in both monolingual and cross-language contexts

  • TREC (Text REtrieval Conference) - started in 1992 http://trec.nist.gov/



NLPGroup@UAIC-FII participated in CLEF exercises starting 2006:

  • NLPGroup@UAIC-FII participated in CLEF exercises starting 2006:

    • 2006 – Ro–En (English collection) – 9.47% right answers
    • 2007 – Ro–Ro (Romanian Wikipedia) – 12 %
    • 2008 – Ro–Ro (Romanian Wikipedia) – 31 %
    • 2009 – Ro–Ro, En–En (JRC-Acquis) – 47.2 % (48.6%)
    • 2010 – Ro-Ro, En-En, Fr-Fr (JRC-Acquis, Europarl) – 47.5% (42.5%, 27 %)




Q1: What percentage of people in Italy relies on television for information?

  • Q1: What percentage of people in Italy relies on television for information?

  • Ce procent al populaţiei din Italia contează pe televiziune pentru a obţine informaţii

  • procent

  • contează obţine

  • populaţiei televiziune informaţii

  • Italia

  • procent~0.7 populaţiei~0.7 Italia^3 (contează^2 conta) televiziune~0.7 obţine informaţii~0.7

  • FACTOID ~ 40 patterns

  • MEASURE ~ 30 patterns



Curăţare

  • Curăţare

  • Tokenizare

  • POS

  • Lematizare

  • Indexare



Curăţare

  • Curăţare

  • Tokenizare

  • POS-tagging

  • Lematizare

  • Determinarea tipului întrebării:

    • Definiţie, Listă, Factoid
  • Determinarea tipului răspunsului:

    • Persoană, Locaţie, Dată, Organizaţie, Măsură, Număr, Obiect, Altceva
  • Focus



Lucene (http://lucene.apache.org/): un instrument de indexare și căutare

  • Lucene (http://lucene.apache.org/): un instrument de indexare și căutare

  • Disponibil în Java, Perl, C#, Ruby, Puthon, C#

  • La indexare sunt suportate documente în format .txt, .pdf, .doc, .html, .rtf si .xml

  • Metodă de indexare şi căutare folosită de mai multe motoare de căutare, Google printre altele



Întrebări adresate bazelor de cunoaștere reprezentare prin rețele semantice

  • Întrebări adresate bazelor de cunoaștere reprezentare prin rețele semantice

    • întrebare  șir filtrat de rădăcini  query adresat rețelei conceptuale  răspunsul (lanț de relații) repus rețelei referențiale  răspuns (instanță)
  • Catacteristici:

    • robust la forma întrebării, ajută la reformularea întrebării în caz de confuzie, folosirea pronumelor, elipselor, ușor adaptabil la diverse domenii etc.


Întrebări adresate bazelor de date

  • Întrebări adresate bazelor de date

    • întrebare  șir filtrat de rădăcini  întrebarea este interpretată prin prisma structurii BD  query într-un limbaj intermediar  query transpus în limbajul de interogare a BD  răspuns
  • Catacteristici:

    • format liber al întrebării, adaptabil la diverse BD prin modelarea structurii, lexicul dictat de mulțimea de valori din bază…


Ale NLP-Group@UAIC-FII: http://nlptools.infoiasi.ro/

  • Ale NLP-Group@UAIC-FII: http://nlptools.infoiasi.ro/

  • Ale Institutului de Inteligență Artificială din Acamedia Română: http://www.racai.ro/tools/




Yüklə 472 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə