Unitatea 2 Mijloace de transport



Yüklə 67,17 Kb.
tarix06.01.2019
ölçüsü67,17 Kb.

Unitatea 2

Mijloace de transport

Trenule, maşină mică, unde-l duci pe Ionică?(Folclor urban)
Lecţia 1 – Transport naţional
Scop: familiarizarea cu modalităţile de transport din România;
Obiective:

O1 – Să utilizeze vocabularul adecvat situaţiei de comnuicare

O2 – Sădescrie principalele mijloace de transport naţionale

O3 – Să identifice mijloacele de rezervare / achiziţionare a unui bilet pentru transportul în comun: tramvai, firobuz, metrou, tren, autocar, avion; respectiv pentru transport individual: bicicleta, maşina, taximetrul (taxiul)





  1. Realităţi şi cuvinte

Citeşte şi reţine!


Maşină

Şofer


Benzinărie

Benzină


Motorină

Gaz


Centura de siguranţă

Bancheta din spate

Portieră

Capotă


Motor

Roată


Roată de rezervă

Volan


Sistem de alarmă

Cheia de contact

Parcare

Semafor


Intersecţie

Sens giratoriu

Poliţist

Carnet de conducere



Tren

Conductor

Călător

Bilet de tren / Bilet de călătorie



Controlor de bilete

Însoţitor de tren

„Naş”

CFR (Căile Ferate Române)



Gară

Peron


Vagon

Compartiment

Loc

Tichet de loc



Tren personal (P)

Trec accelerat (AC)

Tren rapid (R)

Tren intercity (IC)



Autocar

Autogară

Şofer

Călător


Benzină

Bilet de călătorie

Loc

Traseu



Avion

Companie de zbor

TAROM (Transporturi Aeriene Române)

Comandant de zbor

Pilot

Stewardesă / Însoţitoare de zbor



Bilet de avion

Aeroport


Bagaj de mână

Pistă de decolare

Bord

Îmbarcare



Business class

Economy class







  1. Explorare culturară

Reţelele de transport arată, de cele mai multe ori, gradul de civilizaţie al unei ţări. România are o reţea de transport local şi naţional care, de foarte multe ori, devine subiect de discuţie pentru politicieni. Numărul vehiculelor este în creştere în acest moment, dar calitatea drumurilor şi a şoselelor nu poate ţine pasul cu această creştere. Totuşi, trebuie menţionat că se încearcă ajungerea la standarde europene.

În marile oraşe, dacă doreşti să ajungi dintr-un loc în altul, poţi dispune de următoarele mijloace de transport în comun: tramvai, troleibuz, metrou (doar în Bucureşti) ori dacă vrei, poţi opta pentru mersul cu maşina proprie sau cu bicicleta. Numărul bicicliştlor este în creştere, mai ales în rândul tinerilor.

Pentru transportul între oraşe, cei mai mulţi oameni optează pentru autocar sau tren. Dacă distanţa dintre oraşe este mare, cum ar fi în cazul oraşelor Timişoara – Bucureşti sau Timişoara – Iaşi, se poate călători cu avionul.

1. Oferiţi exemple legate de modalităţile de transport din ţara de unde veniţi. Care sunt ele şi cum diferă sau se aseamănă cu cele pe care le-aţi văzut în România?

2. Imaginaţi-vă o situaţie de călătorie în ţara de origine. Cum procedezi? Cum cumperi / rezervi biletul, ce faci mai apoi?


Expresii legate de verbul a merge

a merge ca pe roate – „a merge / funcţiona bine”

a merge ca uns – „a merge / funcţiona excelent”

a-i merge fulgii – „zdravăn, violent”

a merge de veste – „a se răspândi zvonurile”

a merge vorba – „a se auzi despre.../ a se spune despre...”
Exerciţii:
1. Enumeraţi situaţii în care trebuie să călătoreşti, în România. (minim 5 situaţii)

Ex. Pentru a merge la lucru


2. În opinia dumneavoastră, care dintre aceste situaţii este valabilă pentru femei şi care pentru bărbaţi?

Femeile / Bărbaţii

a. sunt şoferi mai atenţi

b. se enervează mai uşor în trafic

c. îşi fac rezervările de bilete din timp

d. călătoresc mai mult cu trenul

e. preferă să meargă pe jos

f. nu îşi cumpără bilet când călătoresc cu trenul

g. se îngrijorează mai mult când sunt la volan

h. conduc trenuri, autocare sau avioane
3. Potriviţi cuvintele cu definiţiile următoare:
Bilet ansamblu de construcţii situat pe o linie ferată, loc din care pleacă şi unde se opresc trenurile
A călători convoi de vagoane, utilizate pentru deplasare
Tren persoană care stă alături, în apropierea cuiva
Compartiment a ajunge undeva după timpul la care era aşteptat
Vecin platformă într-o staţie de cale ferată
Vagon a face un drum
A întârzia a se duce dintr-un loc
Gară vehicul de mari dimensiuni care circulă pe şine
Peron despărţitură într-un vagon, o încăpere mică
A pleca bucată mică de hârtie care îţi dă dreptul de a ocupa un loc în tren
3. Completaţi textul următor, utilizând cuvintele din chenar:
bilet călători tren compartiment

vecinilor vagon

întârziere

gară peron pleacă 600


Abdul stă acum în Bucureşti. Cei mai buni prieteni ai săi locuiesc, însă, în Timişoara. Pentru că nu i-a văzut de mult timp şi tocmai s-au mutat în casă nouă, va călători până la Timişoara. Are de ales între a merge cu trenul sau cu avionul. Biletul de avion costă _____ de lei dus-întors, aşa că va ___________cu trenul. Trebuie să îşi cumpere bilet din ___________, pentru că nu are timp să meargă la Agenţia de călătorii.

Dimineaţă, la ora 6.00 are ___________ spre Timişoara. Trebuie să fie la gară din timp, pentru că ar putea să stea la coadă. Îşi cumpără _______________. Pe tichet scrie la ce oră ___________ trenul din Bucureşti şi la ce oră ajunge în Timişoara. Trebuie să fie atent şi în ce ____________ al trenului se va urca. ____________ îl va găsi în funcţie de locul care este trecut pe bilet. El are locul 91. Se uită şi pe tabela electronică, pentru a verifica __________ pe care se trage trenul.

În cele din urmă, urcă în tren, găseşte compartimentul şi spune „Bună dimineaţa!” ____________ vorbesc încontinuu până la Timişoara. Povestesc foarte multe lucruri despre subiectele din ziare ori despre sport.

Trenul are _____________15 minute, însă ajunge cu bine.


4. Spuneţi care dintre afirmaţiile de mai jos este adevărată sau falsă:

a. Abdul locuieşte în Timişoara.

b. Trenul pleacă din Bucureşti la ora 6.00.

c. Abdul poate să ajungă la gară mai târziu. Va avea timp să îşi cumpere bilet.

d. Pe tichetul de călătorie nu scrie la ce oră va ajunge trenul în Timişoara, în ce vagon trebuie să se urce Adbul şi pe ce loc să se aşeze.

e. Adbul are locul 91.

f. Vecinii de compartiment vorbesc tot drumul până la Timişoara.

g. Domnii povestesc despre meciurile de fotbal.

h. Trenul ajunge în gara din Timişoara la timp.
5. Discutaţi următoarele situaţii:

a. Abdul nu ajunge la timp la gară şi nu îşi cumpără bilet. Ce trebuie să facă?


b. Abdul ajunge la timp şi îşi cumpără bilet. Doamna de la ghişeu înţelege greşit şi îi vinde un bilet cu locul 91 care deja este ocupat de altcineva. Ce trebuie să facă Abdul când descoperă greşeala?

1. Discută cu persoana care a ocupat deja locul 91 pe un ton supărat.

2. Îşi cere scuze, dar spune că el are dreptate şi solicită să i se permită să stea pe acel loc.

3. Încearcă să convingă persoana de pe locul 91 să îşi caute un alt loc.

4. Abdul vorbeşte cu taxatorul şi îl roagă să îl ajute.

5. Îşi caută un loc liber în alte compartimente.

6. Alt răspuns: ____________________________________________



  1. Vecinii de compartiment îşi povestesc viaţa personală. Va vorbi Abdul cu ei? Îşi va povesti şi el viaţa?


6. Alegeţi dintre cuvintele de mai jos pe cele care au legătură cu mijloacele de transport sau călătoriile.

Maşină mâncare benzinărie cale ferată

Gară bilet rezervare carte

Laptop muzică autogară bagaj


7. Completaţi tabelul de mai jos cu următoarele cuvinte:
Şofer, conductor, pilot, vatman

Ex. Maşină – Şofer

Tren




Autocar




Avion




Metro




Autobuz




Taxi




Tramvai





8. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a. Care este mijlocul de transport preferat şi de ce?

b. Oferiţi locul dumneavoastră altcuiva, în mijloacele de transport în comun? De ce da? De ce nu?

C. Descoperă România!

Citeşte următorul text şi comentează-l.

ACCELERATUL

Peste fagi cu vârfuri sure


A căzut amurgul rece.
Înserarea mută trece
Furişată prin pădure.
Spre apus abia s-arată
Printre crengi, întunecată,
O văpaie de rubin...
Din frunzişurile grele
De-nnoptare, tot mai vin
Glasuri mici de păsărele...
Reci şi palide-n senin
Se ivesc deasupra stele.

Şi deodată, dintre dealuri


Se desprinde larg un zvon
Depărtat şi monoton,
Ca un murmur lung de ape
Revărsate peste maluri...

Creşte-n luncă, mai aproape,


Umple văile vecine
De răsunet mare...
Vine!...
Fulger negru... trăsnet lung
Dus pe aripi de furtună,
Zguduind pământul tună,
Zările de-abia-i ajung...
Parcă zboară,
Parcă-noată.
Scuipă foc, înghite drum,
Şi-ntr-un val-vârtej de fum
Taie-n lung pădurea toată...
A trecut...
Dinspre câmpie,
Vuiet greu de fierărie
Se destramă în tăcere...
Scade-n depărtare...
Piere...
*
Iar în urmă-i, din tufişuri,
De prin tainice-ascunzişuri,
Se ivesc pe jumătate
Păsărele ciufulite,
Alarmate
Şi-ngrozite:
Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe-aici?...
Ciripesc cu glasuri mici
Cinteze şi pitulici.

Doar un pui de piţigoi,


Într-un vârf de fag pitic,
Sta cu penele vulvoi
Şi făcând pe supăratul:
Ce să fie? Nu-i nimic.
A trecut Acceleratul...

George Topârceanu, Acceleratul



2. Vizionaţi un fragment din ecranizarea schiţei lui I.L.Caragiale, D-l Goe. Comentaţi fragmenul respectiv.

3. Audiaţi piesele Măi, bădiţă, strop de rouă şi Vitezomanul Gică – de pe www.youtube.com. Spuneţi-vă părerea în legătură cu versurile lor.

4.Vizionaţi reclama la Dacia Logan şi apoi comentaţi. http://www.youtube.com/watch?v=egKxUdTomBA&feature=related

4. Să râdem!:☺

Un tip aţipeşte în tren. La un moment dat, trenul opreşte într-o gară şi tipul se trezeşte. Nemaifiind nimeni în compartiment, tipul sare la geam şi întreabă pe cineva de pe peron:


- „Dom’le, dom’le, nu te supăra, aici e Caracal?”
La care cel de pe peron, uitându-se în ochii celuilalt cu sictir, răspunde:
- „Bine că eşti tu deştept!”

Ajunge un ardelean în gară şi vede capătul trenului foarte departe. Se uită supărat şi zice: „Aşe-i când n-are omu’ lucrul lui!”


Întrebare: Ce au făcut oltenii când au văzut prima dată avionul?
Răspuns: Au mers în pădure să-i caute cuibul.


Lecţia 2

Mijloace de transport locale

Scop: cursanţii trebuie să identifice mijloacele de transport disponibile la nivel local în România

Obiective

O1 – Să numească mijloace de transport naţionale

O2 – Să identifice modalităţi de a circula cu mijloacele de transport

O3 – Să descrie situaţii când trebuie să utilizeze mijloace de trasnport în comun


A. Realităţi şi cuvinte

Citeşte şi reţine!


Tramvai

Staţie de tramvai

Vatman

Călător


Bilet de tramvai / Bilet de călătorie cu tramvaiul

Card de călătorie

Compostare

Controlor de bilete

Deraiere

Linie de tramvai

RATT (Regia Autonomă de Transport Timişoara)

RATB (Regia Autonomă de Transport Bucureşti)



Bicicletă

Biciclist

Pistă pentru biciclete

Ghidon


Şa

Pedale


Roţi

Lanţ


Frână

Rastel




B. Explorare culturală
Perioada comunistă a fost dificilă în ce priveşte mijloacele de transport. Oamenii circulau rar cu maşinile: de exemplu, într-o duminică circulau doar automobilele care aveau număr de înmatriculare par, în cealaltă automobilele cu număr de înmatriculare impar. După anii 1990, lucrurile s-au schimbat.

Astăzi, mijloacele de transport sunt numeroase. În marile oraşe se circulă cu tramvaiul. În capitala Bucureşti locuitorii folosesc tramvaiul şi metroul. Timişoara, un mare oraş din vestul României, are o reţea importantă de tramvaie. Oraşul se mândreşte cu primul tramvai electric din ţară. Străzile sunt străbătute de linii de tramvai. Astfel, se poate ajunge foarte uşor dintr-o parte în alta a oraşului. Se circulă pe bază de bilete sau legitimaţii de transport. Uneori, călătorii sunt controlaţi. Cei care nu au bilet primesc amendă.

1.Povestiţi care este mijlocul preferat de transport în localitatea unde v-aţi născut. Cum circulă oamenii din locul respectiv?

2.Există diferenţe sau asemănări între mijloacele de transport din localitatea de unde veniţi şi oraşele din România? Care sunt acestea?



Exerciţii:

Expresii şi locuţiuni cu verbul a (se) duce



a duce pe cineva cu vorba – „a promite ceva neadevărat, a spune lucruri false”

a duce cu zăhărelul / cu cobza / cu preşul – „a minţi, a amăgi”

a se duce cu gândul – „a se gândi”

a duce grija / dorul cuiva – „a fi îngrijorat” sau „a-i fi dor de cineva”

a duce mintea (pe cineva) – „a fi deştept”
1. Cât de important este transportul în comun pentru dumneavoastră? Discutaţi cu ceilalţi colegi.

2. Completaţi textul, utilizând cuvintele din chenar:

bilet staţia gara controlor tramvaiul călători card casă de bilete 2 călătorii amendă


Abdul a ajuns în Timişoara. Coboară în _________ de Nord. Mihai i-a spus la telefon să ia de acolo ________________ 8. Acesta îl va duce până aproape de casa lui Mihai şi a Ioanei. Abdul caută o ____________________. O găseşte. Cere un _________. „Pentru câte călătorii?” întreabă vânzătoarea. „Pentru ______________”, răspunde Abdul. „Nu doriţi un __________ de călătorie?” „Nu, mulţumesc, nu am nevoie” răspunde Abdul.

Se întoarce în ___________ de tramvai şi aşteaptă. Timpul trece. Tramvaiul 8 nu apare încă. Îl sună pe Mihai să îi spună că va întârzia. În sfârşit, vine tramvaiul. E plin de _____________. Peste două staţii apare un ____________. Câţiva călători nu au bilet. Trebuie să plătească o ____________. Data viitoare vor fi mai atenţi. Abdul coboară după alte trei staţii. Aproape a ajuns.


3. Citiţi propoziţiile de mai jos. Care sunt rostite de un cumpărător şi care sunt rostite de un vânzător?

  1. Un bilet, vă rog frumos.

  2. Pot să vă ajut cu ceva?

  3. Bună ziua. Aş dori să cumpăr un card de călătorie.

  4. Vă mulţumesc. La revedere!

  5. Da, vă rog. Cu ce vă putem servi?

  6. Doriţi un bilet pentru o călătorie sau pentru două călătorii?

  7. Un bilet de tramvai sau pentru Express?

  8. Aici aveţi restul. La revedere!


4. Lucraţi în perechi. Vă aflaţi la o casă de bilete a Regiei de Transport din localitate (ex. Bucureşti, Timişoara, Braşov etc.). Cereţi un bilet de transport pentru călătoria pe care o veţi face. Apoi solicitaţi informaţii suplimentare.

Utilizaţi expresiile de mai jos:


Participant A

Bună ziua. Ce anume doriţi? Mai tare, vă rog. Nu aud ce spuneţi.

Cu câte călătorii?

Costă trei lei.

Poftiţi restul.

Pentru informaţii, vă rog să vă duceţi la ghişeul de lângă. / Pentru informaţii apelaţi la ghişeul pe care scrie Informaţii RATT.


Participant B

Bună ziua. Un bilet, vă rog.

Păi...cu 2 călătorii. Mulţumesc. Cât costă?

Uitaţi aici. (dă o bancnotă de 5 roni).

Îmi puteţi spune, vă rog, cum ajung pe strada...................., în zona Bălcescu?

Bine, vă mulţumesc pentru amabilitate.


5. Pentru fiecare grup de cuvinte completaţi utilizând:

a. vocale

b. consoane
a. st_ţ_e (loc în care se aşteaptă tramvaiul, autobuzul etc)

c_ntr_l_r (persoană care verifică biletele călătorilor)

c_s_ de b_l_t_ (loc din care se pot achiziţiona bilete)
b. au_o_uz (mijloc de transport în comun)

tram_ai (mijloc de transport în comun)

_ile_(trebuie compostat la urcarea în tramvai / autobuz)
6. Citiţi textul şi apoi răspundeţi la întrebări:

Abdul a sosit în Timişoara. Trebuie să ajungă pe strada unde locuiesc Mihai şi Ioana. Va lua un taxi din faţa gării din Timişoara.

Apelează la cele care au afişat firma şi tariful. Îl întreabă pe taximetrist dacă este liber. Şoferul îi deschide portbagajul. Acolo va pune valiza şi cadourile pentru prieteni. Abdul urcă pe bancheta din spate şi îi spune taximetristului unde să îl ducă. Traficul din Timişoara este aglomerat la ora prânzului. Maşinile stau mult timp la semafor. În cele din urmă, taximetrul ajunge în piaţa Bălcescu. Abdul plăteşte şi îi lasă un mic bacşiş şoferului. Se despart după ce îşi urează să aibă o zi bună.


  1. În ce oraş ajuns Abdul?

  2. Cum se numesc prietenii lui?

  3. Cu ce ajunge Abdul la casa prietenilor lui?

  4. Pe ce loc în maşină se aşază Abdul?

  5. Cum este traficul din Timişoara la ora prânzului?

  6. Unde locuiesc prietenii lui Abdul?

  7. Ce îi lasă Abdul şoferului de taxi?



7. Spuneţi care dintre următoarele propoziţii este adevărată şi care este falsă:


  1. Abdul a ajuns la Sibiu.

  2. Taximetrul se ia din faţa gării din Timişoara.

  3. Abdul a adus cadouri pentru prietenii lui.

  4. În Timişoara nu circulă multe maşini.

  5. Mihai şi Ioana louiesc în piaţa Bălcescu.

  6. Abdul nu îi lasă bacşiş şoferului.

  7. Şoferul îi urează să aibă o zi bună.


8. Lucraţi în perechi. Imaginaţi o situaţie în care trebuie să circulaţi cu taximetrul. Pentru acest lucru trebuie să sunaţi după o maşină.
Puteţi utiliza modelul de mai jos:

Solicitant

Utilizaţi următoarele expresii la telefon:

Alo? Bună ziua! O maşină, vă rog, de pe strada ______________ pe strada __________.

Da, aştept. Vă mulţumesc. La revedere!
Firma de taxi

Bună ziua. Taxi ________.

Aşteptaţi, vă rog. Trei minute. Indicativul taximtetrului este 123.

La revedere!


C. Descoperă România!

1. Dacia Maşina românilor

“– Ce se întâmplă cu o Dacie după ce îi faci plinul?
– Îşi dublează valoarea.” spune un banc românesc, făcând haz de necaz.

Dacia nu este doar o maşină fabricată în România. Dincolo de a reprezenta istoria a peste patru decenii, maşina creată în finalul anilor ’60 lângă Piteşti, la Colibaşi, este şi un brand de ţară. Da, poate când spun „român”, străinii spun imediat, într-o ordine aleatorie, Dracula, Ceauşescu, Nadia şi Hagi. Românii, însă, spun şi Dacia. Pentru că în spatele firmei azi preluată de francezi se ascund poveştile familiilor care şi-au dorit, au visat, au sperat...


La 1 iulie 1968, la Mioveni încep testele pentru Dacia, pentru ca la 20 august, acelaşi an să se pună în circulaţie modelul 1100, o berlină cu tracţiune şi motor pe spate. Modelele 1300 şi 1310 au însemnat versiuni mult îmbunătăţite ale modelului anterior. La finalul anilor ’70 existau variante precum Dacia 1300SL (super lux), destinate membrilor de partid cu funcţii importante.

Anii duri ai comunismului românesc au adus cu ei imposibilitatea circulării cu maşina. Pentru ca statul să facă economii, oamenii erau nevoiţi să circule cu maşina doar o dată la două week-enduri, astfel: într-o duminică ieşeau cei care aveau la maşină numere impare, într-o duminică cei cu numere pare.

Să deţii o Dacie în acea vreme nu era lucru de şagă! Se obţinea foarte greu, pentru că mai întâi se depunea un avans de 50.000 de lei, iar apoi se plăteau rate, până se completa preţul unei Dacii, adică 70.000 de lei. Apoi cumpărătorul trebuia să aştepte câte 3 sau 4 ani pentru a-şi primi maşina. Uneori, prin intervenţii, durata aceasta putea fi scurtată. Eforturile materiale şi nu doar acestea erau considerabile. Dificil de obţinut, Dacia era un simbol al statutului celui care îşi permitea să îşi cumpere şi apoi să întreţină o astfel de maşină. Duminicile puteau fi dedicate îngrijirii preţiosului obiect.

Dacia era şi o marfă de export pentru ţările din lagărul comunist, pentru ţările prietene de pe alte continente. Astfel, azi poţi găsi cu surprindere maşini de acest fel în Cuba sau Republica Populară Chineză.

Astăzi, Dacia a fost rebrănduită. Sub caroseria transformată şi motorul mai performant abia de se mai recunoaşte vechiul model. Oricine îşi permite îşi poate achiziţiona o maşină de acest fel, fiind nevoit să aştepte minute până se întocmesc actele. Deşi este net superioară din punct de vedere tehnic, noua Dacie nu mai este un obiect atât de dorit. Ea poate fi o marcă a fidelităţii faţă de brandurile româneşti sau simbol al unei puteri de cumpărare mai slabe.

Care este maşina preferată a oamenilor din regiunea / ţara de unde proveniţi? Care este maşina pe care v-o doriţi şi de ce?


2. Audiaţi piesa Du-mă acasă, măi tramvai! în interpretarea lui Gică Petrescu.
Recomandări – Pentru cei interesaţi de impactul pe care l-a avut maşina Dacia în societatea românească, recomandăm filmul My beautiful Dacia, în regia lui Juan Soto şi Ştefan Constantinescu.

Yüklə 67,17 Kb.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2020
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə