OBIECTIVE
|
a) Definirea veniturilor, recunoaşterea veniturilor în situaţiile financiare, structurarea veniturilor în contabilitatea agenţilor economici;
b) Contabilizarea operaţiilor privind veniturile unităţii
|
|
Venituri de exploatare, Venituri financiare, Venituri extraordinare
|
CONŢINUTUL UNITĂŢII
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
În general veniturile reprezintă expresia valorică a producţiei stocate şi/sau livrate. Similar cheltuielilor, veniturile au o mare diversitate, dar, totuşi, pot fi identificate cel puţin patru modalităţi principale de formare (apariţie) a lor:
-
Obţinerea producţiei fabricate în cadrul obiectului principal de activitate al unei întreprinderi productive. În acest moment al ciclului economic, evaluarea producţiei obţinute se face la costuri efective de producţie.
-
Livrarea (facturarea) producţiei fabricate, care constituie momentul transferului dreptului de proprietate de la producător (vânzător) către client (cumpărător). În acest moment al ciclului economic, evaluarea producţiei vândute se face la preţuri de vânzare, inclusiv TVA – acolo unde este cazul. Veniturile din vânzare se constituie pentru
producător (vânzător) la nivelul preţului negociat de vânzare fără eventuala Taxă pe Valoarea Adăugată.
-
Încasarea unor sume de bani, ca urmare a facturării de produse, lucrări, prestaţii şi servicii care fac obiectul curent de activitate al întreprinderii, dar pentru care nu s-au înregistrat anterior creanţe faţă de clienţi (cumpărători).
-
Încorporarea (includerea) în veniturile curente ale exerciţiului financiar expirabil a unor sume reprezentând venituri care au fost estimate ca probabile în exerciţiile financiare anterioare, dar care au devenit certe în exerciţiu financiar expirabil. Este vorba de venituri constatate în avans scadente şi/sau de venituri din anularea provizioanelor pentru deprecieri, riscuri şi cheltuieli, rămase fără obiect.
Structura reglementară a veniturilor vizează27:
-
Sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, activităţi care sunt reprezentate de orice activităţi desfăşurate de o persoană juridică, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe ale acestora. Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende.
-
Câştigurile din orice alte surse, câştiguri ce reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar care nu diferă ca natură de veniturile din această activitate.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, astfel:
a) Venituri din exploatare, care cuprind:
-
venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
-
venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituite.
Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a mărit nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor. Veniturile din producţia stocată se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor):
-
venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi cheltuielile efectuate de unitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale;
-
venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi alte finanţări) de care beneficiază unitatea;
-
alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate şi alte venituri din exploatare.
b) Venituri financiare, care cuprind:
-
venituri din investiţii financiare pe termen scurt;
-
venituri din creanţe imobilizate;
-
venituri din investiţii financiare cedate;
-
venituri din diferenţe de curs valutar;
-
venituri din dobânzi;
-
venituri din sconturi obţinute; şi
-
alte venituri financiare.
Sumele colectate de persoana juridică în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă, în această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale.
c) Venituri extraordinare (de exemplu, daunele pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii unor calamităţi).
d) Venituri din provizioane anulate.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe categorii de venituri, după natura lor, cu ajutorul clasei a 7 – a de conturi, „Conturi de venitrui” folosindu-se următoarele grupe de conturi:
-
70 „Cifra de afaceri”;
-
71 „Variaţia stocurilor”;
-
72 „Venituri din producţia de imobilizări”;
-
74 „Venituri din subvenţii de exploatare”;
-
75 „Alte venituri din exploatare”;
-
76 „Venituri financiare”;
-
77 „Venituri extraordinare”, şi
-
78 „Venituri din provizioane”
Conturile sintetice care sunt operaţionale, din grupele respective, se creditează cu veniturile obţinute şi se debitează, de regulă, la sfârşitul lunii prin închiderea conturilor de venituri în contul de rezultat. Un caz aparte îl reprezintă contul 711 “Variaţia stocurilor”, în legătură cu care considerăm următorul exemplu:
La începutul lunii stocul de produse finite este de 5.000.000 lei. În cursul lunii se obţin produse finite evaluate la cost efectiv de 10.000.000 lei. Se vând, apoi, produse finite la preţul de vânzare de 20.000.000 lei şi TVA 19%, cu încasare ulterioară prin bancă. Să se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai sus şi să se închidă conturile de venituri în următoarele situaţii:
a) preţul de înregistrare al produselor vândute este de 8.000.000 lei;
b) preţul de înregistrare al produselor vândute este de 13.000.000 lei.
Obţinerea produselor finite
|
345
|
=
|
711
|
10.000.000
|
Vânzarea produselor finite
|
411
|
=
|
%
701
4427
|
23.800.000
20.000.000
3.800.000
|
Descărcarea gestiunii de produsele vândute
a) Cazul I
b) Cazul II
|
711
711
|
=
=
|
345
345
|
8.000.000
13.000.000
|
Închiderea conturilor de venituri
a) Cazul I
b) Cazul II
|
%
701
711
%
701
711
|
=
=
|
121
121
|
22.000.000
20.000.000
2.000.000
17.000.000
20.000.000
3.000.000
|
Să se înregistreze următoarele operaţii atât în contabilitatea furnizorului, cât şi în cea a clientului:
-
Facturarea unor lucrări de reparaţii: 1.000.000 lei şi TVA 19%;
-
Facturarea unui proiect de cercetare: 600.000 lei şi TVA 19%;
-
Redevenţe privind chiria: 600.000 lei şi TVA 19%;
-
Facturarea unui comision de intermediere: 200.000 lei şi TVA 19%;
-
Valoarea facturii privind un transport de bunuri: 300.000 lei şi TVA 19%;
-
Valoarea facturii privind cazarea unui delegat: 400.000 lei şi TVA 19%;
-
Sconturi acordate de către furnizor: 250.000 lei;
-
Donaţie în numerar: 700.000 lei;
-
Despăgubiri decontate prin bancă: 100.000 lei.
a) În contabilitatea furnizorului:
Facturarea unor lucrări de reparaţii
|
4111
|
=
|
%
704
4427
|
1.190.000
1.000.000
190.000
|
Facturarea unui proiect de cercetare
|
4111
|
=
|
%
705
4427
|
714.000
600.000
114.000
|
Redevenţe privind chiria
|
4111
|
=
|
%
706
4427
|
714.000
600.000
114.000
|
Facturarea unui comision de intermediere
|
4111
|
=
|
%
704
4427
|
238.000
200.000
38.000
|
Facturarea unui transport de bunuri
|
4111
|
=
|
%
704
4427
|
357.000
300.000
57.000
|
Factura privind cazarea unui delegat
|
4111
|
=
|
%
704
4427
|
476.000
400.000
76.000
|
Sconturi acordate
|
667
|
=
|
4111
|
250.000
|
Donaţie în numerar
|
6582
|
=
|
5311
|
700.000
|
Despăgubiri acordate prin bancă
|
6581
|
=
|
5121
|
100.000
|
b) În contabilitatea clientului:
Facturarea unor lucrări de reparaţii
|
%
611
4426
|
=
|
401
|
1.190.000
1.000.000
190.000
|
Facturarea unui proiect de cercetare
|
%
614
4426
|
=
|
401
|
714.000
600.000
114.000
|
Redevenţe privind chiria
|
%
612
4426
|
=
|
401
|
714.000
600.000
114.000
|
Facturarea unui comision de intermediere
|
%
622
4426
|
=
|
401
|
238.000
200.000
38.000
|
Facturarea unui transport de bunuri
|
%
624
4426
|
=
|
401
|
357.000
300.000
57.000
|
Factura privind cazarea unui delegat
|
%
625
4426
|
=
|
401
|
476.000
400.000
76.000
|
Sconturi primite de la furnizori
|
401
|
=
|
767
|
250.000
|
Donaţie în numerar
|
5311
|
=
|
7582
|
700.000
|
Despăgubiri primite prin bancă
|
5121
|
=
|
7581
|
100.000
|
REZUMAT
Unitatea 1. Desfăşurarea normală a activităţii oricărui agent economic presupune consum de resurse, cunoscute sub denumirea generică de cheltuieli.
Conform reglementărilor contabile, pentru agenţii economici, editate de MFP, în anul 2002, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, ori creşteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Recunoaşterea cheltuielilor în situaţiile financiare are loc atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare care poate fi evaluată în mod credibil. Deci, recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau reducerii activelor.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor economică, putându-se deosebi:
-
cheltuieli de exploatare;
-
cheltuieli financiare;
-
cheltuieli extraordinare:
-
cheltuieli cu amortizările, provizioanele, impozitul pe profit/venit şi alte impozite şi taxe
Contabilitatea cheltuielilor se conduce cu clasa a 6 – a de conturi „Conturi de cheltuieli”.
Unitatea 2. Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor, ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Din definiţia veniturilor rezultă că ele includ atât veniturile din activităţile curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.
Veniturile unei activităţi economice apar sub diverse denumiri, cum ar fi cele din vânzarea produselor finite, din vânzarea mărfurilor, ori din dividende sau chirii, pe când câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi deci, nu diferă ca natură de venituri. Ele pot apărea în urma ieşirii activelor imobilizate, ori celor rezultate din reevaluarea titlurilor de plasament.
Recunoaşterea veniturilor, în contul de profit şi pierdere are loc atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare care poate fi evaluată în mod credibil.
Deci, recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor.
Corespunzător cheltuielilor, veniturile prezintă aceeaşi structură.
O categorie aparte din cadrul conturilor de venituri o reprezintă contul 711 “Variaţia stocurilor”, în legătură cu care am luat un exemplu ilustrând cele două ipostaze în care se poate afla soldul lui înainte de închidere.
TEME DE CONTROL,
APLICAŢII
1. Putem spune, ţinând cont de definiţia cheltuielilor şi veniturilor, că acestea reprezintă pentru întreprindere o sărăcire, respectiv o îmbogăţire?
2. Există vreo diferenţă între cheltuială şi pierdere? Dar între venit şi câştig? Explicaţi!
3. Care este rolul contului 711”Variaţia stocurilor” în contabilitatea românească? Cum vedeţi viitorul acestui cont?
4. În care din următoarele conturi consideraţi că trebuie să se înregistreze diferenţele de preţ favorabile aferente acţiunilor proprii răscumpărate de pe piaţă şi anulate, în vederea diminuării capitalului social: contul 1068 “Alte rezerve”, contul 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, contul 668 „Alte financiare”? Argumentaţi!
5. De ce în contul 6641 “Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate” apare cuvântul cheltuieli iar în contul 6642 “Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate” apare cuvântul pierderi?
BIBLIOGRAFIE:
1.
|
Duţescu A.
|
Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucureşti, 2001
|
2.
|
Epuran M., Cotleţ D., Ineovan F., Pereş I.
|
Contabilitate financiară, Editura de Vest, Timişoara, 1998
|
3.
|
Feleagă N., Ionaşcu I.
|
Tratat de contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1998
|
4.
|
Pântea I. P., Bodea Gh.
|
Contabilitatea românească armonizată cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003
|
5.
|
Pântea I. P., coordonator
|
Contabilitate practică – studii de caz şi teste grilă, Editura Intelcredo, Deva, 2003
|
6.
|
Pântea I. P., Pop A, coordonatori
|
Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004
|
6.
|
Pop A.
|
Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2002
|
7.
|
Ristea M.
|
Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2004
|
8.
|
***
|
Reglementări contabile pentru agenţii economici, Ministerul Finanţelor Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2002
|
Dostları ilə paylaş: |