Universitatea,,Alexandru Ioan Cuza”


Imperativul miscarii si teoriile conspirationale



Yüklə 256,94 Kb.
səhifə3/6
tarix22.01.2018
ölçüsü256,94 Kb.
#39721
1   2   3   4   5   6

Imperativul miscarii si teoriile conspirationale

Mascarea puterii nu este deloco sarcina usoara. O trasatura distinctiva a vietii politice americane este caracterul ei deschis, public, contrastand cu viata politica a altor societati democratice. Edward Shils a declarat ca traditia americana este cea a transparentei luxuriante. Ideea de secret de stat nu a prins niciodata in America, ei distingandu-se prin pasiunea pentru transparenta si subrezimea traditiilor referitoare la confidentialitatea guvernarii. Presa din Statele Unite are inca un status neatins din Europa. Balanta puterii intre guvernamant si presa este in favoarea guvernamantului in Marea Britanie si a presei in Statele Unite.

Intr-un mediu in care taina este izbavitoare, teoriile conspirationale sunt euristic indispensabile. Apar 3 imprejurari care favorizeaza teoriile conspirationale privitoare la existenta puterii secrete.

Mai intai vorbim despre puterea concentrata, in mod evident, in mainile unui monarh, ale unui lider harismatic sau ale unui birou politic, exista putine motive care sa afirme existenta unei surse unice a puterii. Daca puterea apare dispersata la o serie de indivizi, trebuie sa existe un focar ascuns al puterii si ca un grup restrans de conducatori atotputernici vor manipula actiunile celorlalti.

In al doilea ran, predominarea teoriilor conspirationale este putin probabil sa apara in societatile in care viata politica este doar o lupta intre indivizisi grupuri egoiste. Mai probabil sa prinda radacini in societati in care este considerata ca avand o dimensiune morala majora, lupta dintre bine si rau. Teoria conspirationala este corolarul logic al moralismului politic, o chestiune de vointa buna sau de vointa rea, exercitata liber, iar cei care fac o greseala nu sunt doar in eroare, ei sunt rai.

In al treilea rand, este mai putin probabil ca teoriile conspirationale sa predomine in societati in care puterea este valorizata pozitic, insa in societatile care au o etica ostila asupra puterii bine conturata va exista o antipatie fata de putere si va genera frica. In plus in asemenea societati puterea secreta este mai „puternica” decat cea facuta publica.


Aceasta tendinta de a fi obsedat de conspiratii are o baza realista in atitudinea americana uzuala fata de putere. Daca puterea are o legitimitate dubioasa, ea trebuie tainuita pentru a fi mai eficienta. Daca exercitiul eficient al puterii presupune mascarea ei, concluzia finala ar fi „reductio ad absurdum” al teoriei conspirationale, dovada existentei unei puteri secrete este lipsa totala de asemenea dovezi.
Proba sinceritatii
Taina guvernarii este necesara pentru a ascunde lucrarea puterii si viclesugulastfel incat sa para altfel decat este.

Incepand cu sec. al -XIX- lea cererile pentru un guvern cat mai democrat au crescut si au dus efectiv la cresterea democratiei, aducand noi institutii si practici prin care guvernamantul sa para cat mai democratic decat este in fapt.

In Sua, sinceritatea presupune o relatie a individului cu sine insusi si cu crezamintele sale. Aceasta are doua dimensiuni presupanand franchete, buna- credinta si un suflet deschis ce-si dezvaluie sinele si simtamintele.

Definitia americana a sinceritatii face ca adesea americanilor sa le vina greu sa-i inteleaga pe straini. Margaret Mead spune ca pentru un bolsevic toate actiunile poruncite de catre partid sunt etice, sa nu apara o contradictie intre comportamentul cerut de schimbarile in linia partidului si comportamentul individual, al unui diplomat presupus de traducerea in viata a partidului, cu cat este mai inflexibil in aplicarea liniei partidului, cu atat demnitarii sunt mai integri eticii lor. Pentru americani un astfel de comportament ar da dovada de nesinceritate, deoarece coerenta si integritatea sunt socotite de americani drept esentiale pentru integritate.


Zota Alin-Neculai


CAP. 5: POLITICA PASIUNII ÎNTRU CREZ
Perioadele de pasiune intru crez in istoria americana
In cateva perioade ale istoriei americane, nivelul pasiunii intru Crez a crescut in cadrul intregii comunitati politice. Valorile Crezului ajung sa joace un rol de prim plan in viata oamenilor; oamnenii se desteapta, se agita,fac politica

Desi nu se poate demonstra ca intensitatea acestei preocupari variaza in mod regulat de-a lungul timpului, in istoria Americana se dataseaza patru perioade de pasiune intru Crez :



  • era revolutionara

  • era jacksoniana

  • era progresista

  • anii de protest, demascare si reforma din perioada anilor `60-`70

Cele patru perioade de pasiune intru crez au in comun o serie de trasaturi specifice care le disting de alte perioade din istoria americana:
1.Nemultumirea s-a raspandit; autoritatea, ierarhia , specializarea si suprematia expertilor au fost puse sub semnul intrebarii si au fost respinse.

2.Ideile politice au fost luate in serios si au jucat un rol important in disputele epocii

3.Valorile traditionale americane ale libertatii, individualismului, egalitatii,controlului popular asupra guvernamantului, caracterul deschis al guvernamantului au fost reliefate de dezbaterea publica

4.S-a raspandit indignarea morala pricinuita de decalajul I.c.I

5.Viata politica s-a caracterizat prin agitatie, emotie framantare si chiar zguduri ce trec dincolo de obisnuitul conflict de rutina dintre grupurile de interese

6.Ostilitatea fata de putere (etica ostila puterii) a fost intense, iara adesea problema centrala a vietii politice a fost considerate cea a “libertatii contra puterii”

7.Demascarea sau dezvaluirile de scandaluri legate de decalajul I.c.I. au fost o trasatura esentiala a vietii politice.

8.Au inflorit miscari dedicate unor reforme concrete sau “cauze” (femeile, minoritatile, justitia, absitinenta,pacea)

9.Au aparut noi reforme de raspandire a informatiilor care au sporit considerabil influenta in viata politica a mijloacelor de informare

10.Participarea politica a crescut, capatinad adesea forme noi, exprimate prin intermediul unor canale de multe ori deobisnuite pana atunci

11.Principalele clivaje politice ale perioadei au tins sa treaca peste granitele dintre clasele economice, o forma sau alta de alianta intre grupuri din clasa de mijloc si cea muncitoare promovand schimbarea

12.S-a incercat introducerea unor importante reforme ale institutiilor politice pentru a limita puterea si a reconfigure institutiile politice dupa criteriile idealurilor americane (unele reforme au avut success si au dat rezultate durabile)

13.A avut loc o reasezare fundamentala a relatiilor dintre fortele sociale si institutiile politice, incluzand adesea sistemul partidelor politice, dar trecand si dincolo de aceastea

14.Etosul predominant al promovarii reformelor in numele idealurilor traditionale a fost, intr-un anume sens, atat unul orientat catre viitor, cat si catre trecut, progresist si conservator totdeodata


Climatul Pasiunii intru Crez
Climatul politic al perioadelor de pasiune intru Crez se distinge prin revolta morala intense si raspandita. Pasiunile politice sunt mari , structurile existete ale puterii sunt puse sub semnul intrebarii, pornirile democratice si egalitare sunt reinoite si au loc schimbari politice – prevazute sau neprevazute.

Toate cele patru perioade s-au caracterizat printr-o insatisfactie cauzata de starea de lucruri existente. Nemultumirea a fost atitudinea predominanta, manifestata prin frecventa punere sub semnul intrebarii si respingere a autoritatii, ierarhiei, specializatrii si suprematiei expertilor

In toate cele patru perioade, ideile politice -si idealurile- au fost luate in serios. Anii ce au precedat Revolutia Americana au fost anii primei conturari sistematice in societate a ideilor de egalitate, libertate si suveranitate populara. Intelesurile libertatii, egalitatii si democratiei si caile de realizare a lor pe calea unei reforme institutionale s-au situtat in miezul dezbaterii publice, dar nici un fel de mari teorii politice sistematice nu au fost puse in joc.

Afirmarea valorilor morale in timpul perioadelor de pasiune intru Crez are aspectul unui Janus. Valorile si idealurile care sunt invocate sunt cele traditioanle; ele isi trag legitimiatea si puterea de atractie din prezenta lor anterioara in istoria Americana. In acelasi timp, afirmarea lor este intru fagaduinta, intru speranta, visul de a le implini in viitorul nu-prea-indepartat. Temperamentul intellectual al epocii este unul atat conservator, cat si progresist, traditional si radical totdeodata.

In toate cele patru perioade , idealurile democratice au fost reafirmate : libertatea, egalitatea, individualismul si conducerea guvernamantului de catre popor; ostilitatea fata de ierarhie, specializare, birocratie si, indeosebi, putere. Tema ostilitatii fata de putere a fost un aspect crucial al discursului public in aceste perioade , iar disputa centrala a timpului respective a fost adeasea socotita cea a “libertatii contra puterii”. “puterea este un rau, o necessitate poate, un rau necesar; ca ea este infinit corupatoare; ca trebuie stapanita, limitata, restransa pana la minima compatibila cu ordinea civila”

In fiecare perioada, puterea care a fost perceputa ca o amenintare la adresa libertatii a imbracat forme concrete. Intre anii 1760 si 1770 era puterea imperiala a Parlamentului si Coroanei Britanic, dupa 1830 amenintarea venea din partea Bancii Centrale, monopolurilor oficilizate prin privilegii si a numirii de candidate la presidentie de catre politicienii sus-pusi.

Telul comun in toate cele patru perioade a fost dispersarea sau reducerea puterii organizate, reformarea si punerea ei sub control, deschiderea procesului de luare a deciziilor participarii publice.

Promovarea unei cauze presupune participare si organizare. Perioadele de pasiune intru Crez tind astfel sa se caracterizeze printr-o activitate politica intense si extinsa. Oamenii sunt mobilizati la actiune pe noi cai. Apar noi forme de asociere voluntara : comitete de corespondenta, noi partied politice, organizatii ale fermierilor si muncitorilor, diferite tipuri de organizatii dedicate promovarii unei anumite cauze . In perioada progresista, de asemenea, s-au infiintat o multitudine de noi miscari si asociatii.

Demontarea puterii presupune demascarea puterii. In fiecare dintre cele patru perioade de pasiune intru Crez, eforturile de reformare au fost alimentate de de denuntarea publica ampla a privilegiilor ierarhice, inegalitatii si coruptiei. Fiecare perioada a cunoscut, de asemenea, apartia unor noi modalitati de raspandire a informatiilor, care au potentat capacitatea reformatorilo de a comunica publicului faptele care le-au starnit revolta. Tipica si implicate in chiar miezul noii comunicari intense este brosura ‘arma cea mai eficienta a dezbaterii politice’ in colonii si in Marea Britanie. Lungimea variabila, lipsa datei fixe de aparitie si modul de prezentare ex parte au facut din brosura vehiculul idealal argumentarii polemice in sprijinul revolutiei.

Cu mult inainte ca Theodore Roosevelt sa-I fi dat un nume, scormonirea a devenit o trasatura distinctive a stilului American in politica. Numai intr-o societate in care exista un consens asupra valorilor fundamnetale este posibila ca simpla demascare a faptelor care contravin acelor valori sa declanseze o schimbare politica. Scormonirea este mai eficienta numai acolo unde exista un accord cu privirea la ce este stricaciune, coruptie si ceea ce nu e asa. Reforma, prin urmare, implica darea pe fata a faptelor, nu disputa asupra valorilor.

Fiecare perioada de pasiune intru Crez s-a distins nu prin elaborarea unei noi teorii politice, nu prin aducerea la cunostinta de noi fapte politice care contravin principiilor fundamentale ale vechii teorii politice care contravin principiilor fundamentale ale vechii teorii politice. Nicicand nu s-a vazut acest lucru mai bine decat in timpul Revolutiei Americane. Atunci, ca si mai tarziu, nu a fost nevoie sa se dzvlote argumente in sprijinul unei idei; nu a fost necesar decat sa fie enuntate sis a se arate cat de departe de ele este situatia existenta. Revolutionarii au socotiti ca adevarurile lor sunt “de la sine evidente” si ca prin urmare, singurul lucru de care este nevoie sunt “faptele aduse inaintea unei lumi ce judeca impartial”.
In timpul perioadelor de pasiune intru Crez, procesul de demascare si demolare tine sa se extinda atat pe orizontala cat si pe verticala. La inceput, indignarea se poate cocentra asupra unui anume individ, a unei institutii sau practice, dar ea tinde rapid sa se intinda sis a cuprinda cercuri tot mai largi de oameni si organizatii. Walter Lippman observa ca la inceputul primului deceniu al secolului nostru, “pe masura ce lua amploare scoarmonirea stricaciunii din societate, standardele vietii publice au inceput sa fie aplicate si unei parti din lumea afacerilor”.

La momentul cuvenit, climatul de pasiune intru Crez produce un climat de cinism politic.



Şurpănelu Emanuel
Conflictul atitudinilor față de crez: Mişcarea și Starea
Teoria conflictului este eronată atunci când înregistrează un nivel scăzut de conflict în societatea americană,teoria progresistă greșește atunci când consideră că în inima clivajelor sociale stau distincțiile de clasă,teoria pluralistă este inadecvată pentru a descrie sursele conflictului politic în America,conflictele care se produc au drept cauză atât idei politice,cât și interese economice și comunitare.Protagoniștii vieții politice americane sunt mișcările sociale și cei care duc campanii de purificare a sferei politicii,grupurile de presiune sau lobiștii.Politica grupurilor de interese cedează locul politicii de împlinire a Crezului atunci când grupurile implicate își definesc obiectivele în termenii valorilor și principiilor fundamentale americane,cer o schimbare structurală și o reform a instituțiilor și practicilor plitice,urmăresc împlinirea acestor cereri cu pasiune morală și fervoare.

În perioada jacksoniene clivajele erau întâlnite de-alungul liniilor de de despărțire între clase,fermieri,muncitori și antrepenori ,bogații aflându-se atât de partea reformei cât și de partea opoziției.În decursul perioadei progresiste ,principalele elemente ale clasei de mijloc urbane,ale clasei muncitoare și fermierilor erau atât pro,cât și contra reformei politice și economice.Iar în anii 60 ,cadre cu pregătire superioară din clasa de mijloc,intelectuali și studenți s-au alăturat negrilor din clasa de jos pentru a se opune altor cadre din clasa de mijloc.Factorul comun care a sudat aceste grupuri sociale și economice diverse pare a fi gradul în care ei erau desprinși de viața politică și economic actual,simțindu-se amenințați de ea.În fiecae perioadă clivajul primordial este între cei dintr-o clasă sau alta care își văd interesele legate de structurile politice și economice

Cei mai puțin angajați economic față de ordinea existentă au un anganjament ideologic mai redus față de Crez.În timpul perioadelor de pasiune întru Crez,valorile Crezului sunt evidențiate prin clasa de mijloc în mare parte.Crezul American este singura armă ideologică utilizabilă pentru a contesta ordinea priprie stării existente,schimbarea și reforma având drept limită acest Crez,valorile acestuia.” Imediatismul “ fost folosit pentru a denumi abordarea omului,prototipul radicalului american.

În perioadele de pasiune întru Crez,viața politică oscilează între cei care sunt în favoarea reformei și schimbării și cei care vor să accpete instituțiile existente așa cum sunt.Diviziunea existent nu este cea dintre clasa de sus și cea de jos,sau între elită și mase,ci între adepții schimbării și adepții stării,între Mișcare sau mișcări și Stare sau stări.Oamenii “se radicalizează “ se înstrăinează,devin tot mai critici față de structurile existente ale puterii și exigenți în dorirea reformei în sensul idealurilor liberale și democratice americane.Dihotomia existentă în viața politicii americane nu este cea dintre clasele de jos și cele sus,ci cea crea se evidențiază între Mișcare și Stare.Mișcarea prezintă diferite dorințe sociale-cauza femeilor, minoritățiolr rasiale(negri și indieni),cauza celor bolnavi sau handicapați mintal,delicvenților sau consumatorilor au devenit temele unor acțiuni politice intense.Convingerea că diversele tipuri de rele social ear putea fi îndreptate cu ajutorul instituțiilor s-a manifestat în anii 20 și 30 prin înființarea azilurilor pentru nebuni,a închisorilor,spitalelor și orfelinatelor, a așezămintelor sociale.

Se întâlnește o fază de repetare de la o perioadă de pasiune întru Crez la alta-cauza favorabilă a uneia tinde să reapară în următoarea.Deasemenea există un grad de afinitate între cause-cei care sunt active de partea unei cause sunt înclinați să devină jignitori active ai altor cauze.Wendell Phillips se numără printer cei care au abolit sclavia,a cerut drepturi pentru femei,abstinență,libertate pentru Irlanda,dreptate pentru indienii americani,abolirea pedepsei capitae,un tratament mai blând pentru bolnavii mintal.Upton Sinclair a fost un apărător active al consumatorilor,femeilor,muncitorior,egalității economice și proprietății publice a înterprinderilor de gospodărie comunală.

Alan Grimes considera că “ Mișcarea feministă din veacul al XIX-lea ca și mișcarea pentru drepturile civile de astăzi,a sprijinit nu numai reformele imediate în beneficial propriului grup,de genul celor privind “accesul femeilor în universități și a dreptului de a exercita o profesie ,de a deține proprietăți și de a primii copii în educare după divorț…”Sufragiul feminine a fost ca și alegerile primare directe,alegerile pentru Senat directe,inițiativa legislativă,referendumul și revocarea,nu doar o reformă în sine ,ci un instrument al reformei ulterioare .Anii 60 au întâlnit deasemenea legături similare între mișcarea femeilor și mișcările pentru drepturi civile și împotriva războiului.

În cadrul statului american,consensul nu este o alternativă la conflictul politic.Viața politică în cadrul în căreia se conturează grupurile de presiune este compatibilă cu consensul,politica împlinirii Crezului este un produs al consensului.Conflictul apare nu atunci când consensul se destramă ci atunci cînd consensul este activ.Problemele în care americanii sunt cel mai tare dezbinați sunt cele care îi țin împreună.Scimbarea și conflictul politic,în Statele Unite ,sunt asociate cu nu cu introducerea de noi idei,ci cu un anganjament reînniot față de cele vechi.Conflictele și schimbarea reies din pasiunea în Crez,ale au drept bazî eforturile de a împlini valorile predominante,nu străduințe de a le contesta.Schimbarea politică în Statele Unite ,spre deosebire de cea din Europa de Vest,este asemănată cu apariția unor noi mișcări sociale,nu cu ascensiunea la putere a unor partide politice noi.

Pentru aboliționiștii americani eliminarea sclaviei era o problemă de conștiință .Lupta dintre adeptul mișcării și adeptul stării în viața politică americană are corespondente în viața politică bazată pe consens din uniunea Sovietică.Cetățeanul sovietic nu pare a fi fiferit de cel american,amândoi sunt angajați în înfaptuirea obiectivelor.Americanului îi este indiferentă reformarea guvernământului,iar rusului cerințele statului.În Statele Unite pe de o parte schimbarea socială dă naștere în mod periodic unei motivații în virtutea căreia diverse grupuri sociale mobilizează politic oamenii în vederea schimbării sistemului.



Reforma și schimbările sale
Reforma este încercarea conștientă de a aduce practicile și instituțiile politice într-n mai mare acord cu valorile și principiile liberal-democratice.Reașezarea este o schimbare generală în înstructurarea relațiilor dintre forțele sociale și instituțiile politice,este rezultatul ascensiunii unor forțe,al decăderii altora și al schimbărilor în structura și compoziția instituțiilor politice concrete.Schimbările în relațiile dintre instituțiile politice și idealurile politice care constituie reforma interacționează cu schimbările în relațiile dintre instituțiile politice și forțele sociale care constituie reașezarea.Aceste procese sunt specifice Statelor Unite prin felul în care se manifestă.

În procesul american de schimbare politică apare în mod similar o nouă forță socială,care devine conștientă de sine ,ca urmare a schimbărilor sociale și economice.Această forță nu presupune o nouă ideologie ,ci reia idealurile și principiile ideologiei predominante,ea cere ca instituțiile existente să fie reconfigurate în lumina valorilor din nucleul respectivei ideologii.

Propunerea dacă se dorește a fi luată în serios,să ajungă reformă trebuie să fie formulată în termenii valorilor universale și a zăcămintelor din Crezul American.O forță socială în ascensiune încearcă simultan să își identifice interesele cu valorile Crezului American. Succesul noi forțe depinde de gradul în care ea este în măsură să integreze interesele sale în partidele politice existente și în instituțiile existente ale guvernământului.Schimbarea politică în Statele Unite a însemnat, de obicei reformă-un efort de a pune de acord practicile și instituțiile politice existente cu idei și valori politice acceptate dinainte.Reforma este posibilă doar cu acordul contextului ideologic. Croly definește reforma ca fiind „ un protest moral și o deșteptare,care încearcă să repună în vigoare legile încălcate și să reducă sistemul politic și ecomonic american la neprihănita sa puritate și vigoare...“

Reforma sistemului partidelor s-a desfășurat în trei valuri-reformele jacksoniene din anii 1820-1840,reformele progresite din anii 1890-1920 și refomele din anii 60 și 70.Era revoluționră a fost sub multe aspect cea mai reușită perioadă de reform politică din istoria americană.Cea mai important reoformă politică a antrenat ruperea de Coroana Britanică și instituirea unui guvernămât republican cu o legitimitatea conferită de consimțământul celor guvernați.Prin aceseastă reform s-au instituit schimbări –abolirea dreptului de primogenitură, a posesiunilor care nu pot fi vândute, a contribuțiilor și a altor vestigii feudale,separarea bisericii de stat,abolirea sclaviei în statele din nord,legiferarea cartelelor drepturilor ,înlăturarea anumitor piedici puse înterprinderilor și mai ales lămurirea pasionaă ,pilduitoare și cultă a înțelusului ideilor politice și idealurilor ce aveau să călăuzească viitoarele reforme.

Al doilea mare val de reforme s-a produs în deceniile jacksoniene de dupî 1820 și 1830,în această perioadă se remarcă introducerea sufragiului universal pentru bărbații albi și o extindere semnificativă a participării politice,decăderea puterii fracțiunilor din Congres de a numi candidați,formarea partidelor politice naționale și a primelor convenții naționale ale partidelor politice,alegerea de către popor a electorilor prezidențiali și transformarea președintelui într-un tribun al poporului,apariția lobby-urilor ca mijloace de influențare adiționale în cadrul guvernământului,separarea completă a guvernământului de Banca Centrală și reînnoirea privilegilor acesteia,refoma și extinderea sistemului de învățământ public,edificarea de penitenciare,spitale de nebuni,orfelinate,centre de reedeucare.

Principalele ținte ale reformei din era progresistă erau trusturile și mașinile.Aceste noi metode ,refome aveau menirea de a limita rolul aparatelor de partid prin intermediul creșterii mijloacelor de influențare aflate în posesia poporului.A avut loc o înmulție a instituțiilor, comisii civice,asociații filantropice, ligi patronate de biserici, societăți de promovare a reformei.


Ianuş Alina Veronica
În timpul perioadelor de pasiune întru Crez apar două tipuri majore de schimbare politică: reforma și reașezarea. Reforma reprezintă încercarea conștientă de a aduce practicile și instituțiile politice în acord cu valorile și principiile liberal-democratice. Reașezarea este o schimbare generală în relațiile dintre forțele sociale și instituțiile politice.

Procesele de reformă și reașezare sunt strâns împletite și specifice Statelor Unite.

„Declanșarea reformei înseamnă începutul unei respingeri temporare a sistemului, instituirea unei căi de înfăptuire a unor înnoiri în ordinea statornicită a lucrurilor”, afirmă Lowi. Însă, de multe ori, s-a constatat că reformele care făgăduiesc consecințele cele mai mărețe legitimează adesea evoluțiile cele mai nesatisfăcătoare. Se instalează prudența când trebuie să se accepte programele de reformă la valoarea lor nominală; căci măsurile luate cu cele mai bune intenții pot avea urmări dezastruoase. Reformele unei generații zămislesc adesea grupurile care se cramponează de interesele lor în următoarea generație.

Căile pe care lucrarea reformelor poate să înșele așteptările reformatorilor sunt bine puse în evidență de exemplul alegerilor primare. Acestea au fost introduse în perioada progresistă pentru a răpi mai marilor partidelor posibilitatea de a numi ei candidații în alegeri. Dar aceștia s-au dovedit mai capabili ca nimeni alții să mobilizeze pe sprijinitorii lor din clasa de jos, oameni proveniți din rândul imigranților, în alegerile primare, unde prezența la urne era redusă, reușind astfel să utilizeze alegerile primare ca pe o unealtă de consolidare a puterii lor, pe care reformatorii din clasa de mijloc încercau să o distrugă.

Perioadele de pasiune întru Crez sunt perioade de reformă progresistă. În timpul acestora axul principal al vieții politice a fost îndreptat către deschiderea sistemului, către expansiunea puterii politice, dispersarea și punerea puterii în mâinile populației, accentul căzând atât pe schimbările sociale și economice, cât și pe reforma politică. Caracterul relativ deschis și permeabilitatea sistemului politic american fac posibilă reforma. Grupurile aflate anterior în afara sistemului se pot mobiliza, organiza, pot participa și declanșa schimbările structurale în sistem. Schimbările pe care le produce reforma sunt rodul unei mobilizări vremelnice și al unei coaliții provizorii de grupuri. Instituțiile pe care le înființează reformatorii oglindesc o constelație de interese și obiective politice. Când această constelație pierde din importanță, instituțiile în cauză vor reacționa atunci la schimbările din mediul politic.



Yüklə 256,94 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə