Universul cercetǎrii Populaţia adultă neinstituţionalizată a României



Yüklə 670 b.
tarix30.07.2018
ölçüsü670 b.
#63311



Universul cercetǎrii Populaţia adultă neinstituţionalizată a României

  • Universul cercetǎrii Populaţia adultă neinstituţionalizată a României

  • Volumul eşantionului 1,500 persoane

  • Perioada de culegere a datelor 18 – 25 noiembrie 2010

  • Beneficiar Asociația "Pro Democrația"

  • Tipul eşantionului. Eşantion stratificat (7 regiuni istorice x 7 mărimi de localitate) bistadial, Reprezentativitate pe baza listelor de telefonie fixă, cu selecţie probabilistă a gospodăriilor (aleatoriu simplu) și a persoanelor (metoda “ultimei aniversări”) Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României

  • Marja de eroare Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3.1%

  • Validarea rezultatelor Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensămîntului Populaţiei din 2002, a celor mai recente date intermediare INSSE (2009) și a cercetărilor interne de calibrare CCSB

  • Metoda culegerii datelor Interviuri telefonice (CATI) pe bază de chestionar standardizat

  • Ponderarea datelor Ponderare proporţională iterativă (Raking / Rim) pentru corectarea probabilităţilor inegale de selecţie şi pentru ajustarea ratelor neuniforme de non-răspuns. Criteriile de ponderare: sex, vîrstă, educaţie, etnie, ocupaţie, regiune și mărimea localităţii

  • Suma procentelor Suma procentelor poate diferi uneori cu +/- 1 punct procentual față de 100% datorită rotunjirii fără virgulă a valorilor. În cazul întrebărilor cu răspuns multiplu, suma răspunsurilor poate fi semnificativ mai mare de 100% datorită caracterului cumulativ al prezentării datelor

  • Alte tipuri de erori Pe lîngă erorile de eșantionare, alte aspecte metodologice (modul de formulare a întrebărilor, dificultățile practice de culegere a datelor, mecanismele de apărare psihologică ale respondenților în cazul întrebărilor sensibile sau ce predispun la conformism social) pot induce erori suplimentare ce nu pot fi contorizate în marja statistică de eșantionare.

























































Dacă de acord cu afirmația: " Majoritatea romilor sînt infractori și ar trebui băgați la închisoare " În România în momentul de față se estimează că sînt între 600 mii și 1,5 milioane romi. În acest caz, plecînd de la afirmația de mai sus, rezultă că ar trebui să fie între 300 mii și 700 de mii de infractori romi adulți. Pe de altă parte, în toate penitenciarele din România în momentul de față sînt aprox. 27 mii de deținuți, cu un număr mediu de 750 de deținuți într-un penitenciar. Pentru a băga la închisoare sutele de mii de presupuși infractori romi care ne-au ieșit la calcul, rezultă că ar trebui să construim între 400 și 900 de noi penitenciare. Costul unui penitenciar nou este de cel puțin 20 de milioane de euro. Pentru a construi sutele de penitenciare pentru romii infractori, rezultă că România ar trebui să cheltuiască între 8 și 18 miliarde de euro. Asta dacă punem la socoteală doar construcția penitenciarelor, fără să ținem cont și de alte cheltuieli curente (plată gardieni, hrană deținuți, costurile de întreținere etc.). Bugetul României este însă de doar aprox. 40 de miliarde de euro, din care bugetul de pensii este de aprox. 8 miliarde euro, iar cel al educației este de maxim 5 miliarde euro. Știind toate acestea, ce credeți că este mai potrivit: să se folosească banii pentru construcția de penitenciare sau pentru educarea romilor?

  • Dacă de acord cu afirmația: " Majoritatea romilor sînt infractori și ar trebui băgați la închisoare " În România în momentul de față se estimează că sînt între 600 mii și 1,5 milioane romi. În acest caz, plecînd de la afirmația de mai sus, rezultă că ar trebui să fie între 300 mii și 700 de mii de infractori romi adulți. Pe de altă parte, în toate penitenciarele din România în momentul de față sînt aprox. 27 mii de deținuți, cu un număr mediu de 750 de deținuți într-un penitenciar. Pentru a băga la închisoare sutele de mii de presupuși infractori romi care ne-au ieșit la calcul, rezultă că ar trebui să construim între 400 și 900 de noi penitenciare. Costul unui penitenciar nou este de cel puțin 20 de milioane de euro. Pentru a construi sutele de penitenciare pentru romii infractori, rezultă că România ar trebui să cheltuiască între 8 și 18 miliarde de euro. Asta dacă punem la socoteală doar construcția penitenciarelor, fără să ținem cont și de alte cheltuieli curente (plată gardieni, hrană deținuți, costurile de întreținere etc.). Bugetul României este însă de doar aprox. 40 de miliarde de euro, din care bugetul de pensii este de aprox. 8 miliarde euro, iar cel al educației este de maxim 5 miliarde euro. Știind toate acestea, ce credeți că este mai potrivit: să se folosească banii pentru construcția de penitenciare sau pentru educarea romilor?









Yüklə 670 b.

Dostları ilə paylaş:




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin