V. Alecsandri. Concepții estetice. „Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor



Yüklə 476,15 Kb.
səhifə4/5
tarix06.09.2018
ölçüsü476,15 Kb.
#78094
1   2   3   4   5

I. Neculce



I. Neculce. Patriotismul.

Aşa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă, când ar



dori Dumnezeu sa facă sa nu fie rugină pe fier si turci în

Ţarigrad sa nu fie, şi lupii să nu mănânce oile în lume,

atunci poate nu vor fi nici greci în Moldova şi în Ţara

Muntenească, nici or fi boieri, nici or pute mânca aceste

doao ţări, cum le mănânca .Iar alt leac n-au rămas cu

condeiul meu să mai pomenesc, ca să pot ghici.

( Continuare)


I. Neculce. Patriotismul. (continuare)

Focul îl stânji , apa o iezeşti şi o abaţi pe altă parte,

vîntul când bate te dai în lături, într-un adăpost şi te

odihneşti soarele intră în nour, noaptea cu întunericul

trece şi se face iar lumină, iar la grec milă, sau omenie,

sau dreptate sau nevicleşug, nici unele de acestea nu

sânt, sau frică lui Dumnezeu. Numai când nu poate să

facă rău, să arate cu blândeţe, iar inima şi firea, tot cât

ar putea, este să facă răutate.”





















C. Negruzzi


C. Negruzzi.Aprodul Purice
Pe când tradiţiile istorice căzuseră în uitare şi

faptele glorioase ale strămoşilor noştri se

perdeau în întuneric, C.Negruzzi avu nobila

dorinţă de a deştepta simţul naţional prin

poemul istoric „Aprodul Purice.”

V. Alecsandri


C. Negruzzi. „Aprodul Purice
Aprodul Purice” a fost o palmă dată de

trecutul glorios prezentului mişelit.”


V. Alecsandri



Scrisorile lui C. Negruzzi.
Negruzzi e cel dintâi bun foiletonist al

nostru.”

E. Lovinescu


C. Negruzzi. „Scrisoarea XII. Păcală şi

Tândală”

Negruzzi, în această din urmă bucată, e şi



primul culegător de proverbe din România.”
Ş. Cioculescu



C. Negruzzi. Proza.

Fragmentul „Cum am învăţat româneşte” e



întâiul model de literatură memorialistică de la noi.”

Ş. Cioculescu




Scrisorile lui C.Negruzzi.
... toată istoria românilor e cuprinsă în

scrierea a XIX-a.”

N. Iorga


C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”

Cu „Scrisorile” sale aduce un început, iar cu

Alexandru Lăpuşneanul” un început şi o culme.”
L. Leonte




C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”

... ea poate sluji drept model de felul cum



poate fi transformat un izvor istoric într-o

creaţie proprie.”
E. Lovinescu



C. Negruzzi. Nuvela istorică.

Ca puţini oameni, Negruzzi a avut simţul,



foarte rar, al acestui trecut: l-a văzut.”

N. Iorga



C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”
Tensiunea dintre voinţa de autoritate a

voievodului şi voinţa boierilor, ciocnirea

dintre ţărănimea şi boierimea spolitoare,

simbolizată de vornicul Moţoc, alcătuiesc

conflictul.”

Al. Piru




C.Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”
În adevăr, Lăpuşneanul retezase trunchiul, dar

vlăstarele creşteau, şi nu era el omul care să ştie a

le seca puindu-le stavilă pre însuşi poporul;

pentru aceasta, fapta lui fu judecată de crudă, şi el de tiran.”
(C. Negruzzi. „Scrisoarea a XIX-a”)


C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”
Lăpuşneanul „purta coroana Paleologilor şi

peste dulama poloneză de catifea stacogie, avea

cabaniţă turcească.”





C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”

Acel răspuns al domnului: „Proşti, dar



mulţi!” cuprindea în trei cuvinte o adevărată

revolţie socială.”

V. Alecsandri


C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”
Alexandru Lăpuşneanul” poate fi privit ca

punctul de plecare al întregii proze literare

româneşti.”

E. Lovinescu




Proza lui C. Negruzzi.
Însemnătatea lui Negruzzi e covărşitoare ca

prozator. Pentru noi ca şi pentru viitorime el va

rămâne creatorul nuvelei româneşti.”
E. Lovinescu




C. Negruzzi. Creaţia literară.
Să ne descoperim dinaintea acestui străbun,

care pe de o parte, tăia în marmură, iar, pe de

alta, împletea din firul de mătase al cuvintelor

cea dintâi horbotă de proză literară.”
E. Lovinescu




C. Negruzzi. Biografia.

Când toate monumentele noastre vor fi numai cenuşă oricare străin va avea obrăznicia a ne zice că am furat numele de român, pe care îl purtăm, şi ce-i vom răspunde.”



C. Negruzzi


C. Negruzzi. „Alexandru Lăpuşneanul”
Scriitorii cei mai mari, un Homer, un

Shakespeare, sunt aceia despre care

posteritatea crede că n-au existat.”


G. Flobert





















M. Preda


M. Preda. „Moromeţii”
- Ce e atunci adevăr şi ficţiune în „Moromeţii”?

- Adevărate sunt sentimentele. Ficţiuni sunt împrejurările.”

(Dialog: M. Preda – Eugen Simionescu, 1968)

Gazeta literară”






M. Preda. „Moromeţii”
Ilie Moromete „simbolizează lumea

ţărănească în valorile ei durabile.”

E. Simion


M. Preda. „Moromeţii”
Tata avea ciudatul dar de a vedea lucruri care

lor le scăpau, pe care ei nu le vedeau.”



M. Preda. „Moromeţii”

Chipul lui Ilie
Până în clipa din urmă omul e dator să ţină la rostul lui...”

Că tu vii şi-mi spui că noi suntem ultimii ţărani pe lume şi că trebuie să dispărem. Şi de ce n-ai fi tu ultimul prost de pe lume şi că mai degrabă tu ai trebui să dispari, nu eu?”...






M. Preda. „Moromeţii”

Chipul lui Ilie
Domnule, ... eu totdeauna am dus o viaţă

independentă.”



















L. Rebreanu


L. Rebreanu. Creaţia literară.

Liviu Rebreanu se distinge în literatura



noastră prin darul masiv de a crea viaţa.”

M. Sebastian


L. Rebreanu. Concepţiile estetice.
Realitatea e doar lutul care serveşte la

modelarea operei de artă. Procesul creaţiei

pentru a fi artistic nu trebuie să fie o copie

fotografică.”




L. Rebreanu. Concepţiile estetice.
Pot eu, care sunt fiu de plugar, să afirm că nu mai simt nici un pic de miros de brazdă afânat în mine? Arborele îşi simte rădăcina adânc înfiptă în glie, ca de acolo să-i tragă seva pentru ramurile care urcă în sus. Simt pe toţi muncitorii de pământ cum se frământă în mine .”

L. Rebreanu (Interviu de I. Valerian)


L. Rebreanu. „Ion”

Dacă aş izbuti să fac pe Ion al Glanetaşului



Să înfăţişeze şi să simbolizeze pasiunea

organică a ţăranului român pentru pământul

pe care s-a născut, pe care trăieşte şi moare,

atunci da, ar putea deveni un tip

reprezentativ.”
(„Mărturisiri”)



L. Rebreanu. „Ion”

În romanele mele nu este nici un personagiu



copiat după natură, dar nu este nici un

personagiu în care să nu fie ceva real.”

(Interviu. În „Rampa”, 1931.

Ioan Massoff)


L. Rebreanu. „Ion”
Aşa în romanul „Ion” aproape toate

persoanele au diferite conexiuni cu diferite

personagii care au trăit şi trăiesc.”
(Interviu. În „Rampa”, 1932.

Ioan Massoff)



L. Rebreanu. „Ion”

Cipul lui Ion

În planul creaţiei Ion e o brută. A batjocorit o fată, i-a luat averea, a împins-o la spânzurătoare şi a rămas în cele din urmă cu pământul.”


G. Călinescu


L. Rebreanu. „Ion”

Cipul lui Ion
Ion este expresia instinctului de stăpânire, a

pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă

ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie

procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă :

nimic nu-i rezistă.”
E. Lovinescu





L. Rebreanu. „Ion”

Şi astăzi nu trebuie să ucidem ţăranul din



noi. Şi să recunoaştem: glasurile se amestecă

şi se confundă în zgomotul lumii.”

G. Călinescu


L. Rebreanu. „Ion”

Chipul Anei.
...femeia reprezintă două braţe de lucru,

o zestre şi o producătoare de copii.”

G. Călinescu




L. Rebreanu. „Ion”

Chipul Anei.

...faţa lunguiaţă, arsă de soare, cu o



întipărire de suferinţă.”


L. Rebreanu. „Pădurea spănzuraţilor”

Pădurea spănzuraţilor” e o „monografie a



incertitudinii chinuitoare.”


G. Călinescu




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
În Apostol, am vrut să sintetizez prototipul

propriei mele generaţii. Şovăirile lui Apostol

Bologa sunt şovăirile noastre, ale tuturora, ca

şi zbuciumările lui.”

(„Mărturisiri”

Revista Fundaţiilor regale, 1940”)




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa

Numai un astfel de om putea să fie personaj



central al unui roman în care lupta dintre

datorie şi sentiment ameninţa mereu să

degenereze în frazeologie goală, patriotardă.”
(„Mărturisiri”

Revista Fundaţiilor regale, 1940”)





L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
... simţi limpede că flacăra din ochii

condamnatului i se prelinge în inimă ca o

imputare dureroasă. ”


L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
Când omul are un ideal, înfruntă toate

greutăţile... nu voi ezita nici un moment a-mi

face datoria cea adevărată.”
(Către Varga)




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
„ – Nici o datorie din lume nu-mi poate

impune să ucid un camarad...”




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
Eu însumi, deşi sunt o fire excesiv de

şovăitoare, de data aceasta am conştiinţa pe

deplin împăcată, absolut pe deplin...”




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
...războiul e adevăratul izvor de viaţă şi cel mai

eficace mijloc de selecţie. ”


L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
Azi simt c-am descoperit o comoară şi

trebuie s-o apăr cu orice jertfă.”






L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa

Niciodată n-am fost laş, excelenţă, şi deci am să



vă mărturisesc şi acuma că în sufletul meu s-a

prăbuşit o lume.”




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
Mă plimb veşnic între două prăpastii,

Constantine! Veşnic, veşnic! Prăpastie afară,

prăpastie în sufletul meu.”




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa

Crezi că mi-a fost uşor să-mi dezbrac trecutul ca pe-o haină murdară şi să rămân gol în mijlocul furtunii. ”




L. Rebreanu. „Pădurea spânzuraţilor”

Apostol Bologa
Ce ridicol am fost cu concepţia de viaţă – se gândi apoi deodată. Cum nu mi-am dat oare seamă că o formulă neroadă nu poate

ţine piept vieţii niciodată.”
































A. Russo


A. Russo. Biografia.
Prefer de o mie de ori cărarea de la munte decât cariera deschisă înaintea mea.”



A. Russo. Creaţia populară.
Moldova are şi ea analele sale, scrise pe frunzele codrilor.”
(„Studie naţională”)




A. Russo. Concepţiile estetice.
Imitaţia necugetată ne strică mintea şi încet-încet va ruina patriotismul, dacă este patriotism!”

(„Piatra Teiului”)


A. Russo. Concepţiile estetice.

Ce-mi pasă mie, moldovan rugenit, de scenele



voastre din Italia, de serile voastre pariziene, de

amintirile voastre din străinătate...

Zugrăviţi-mi mai curând o icoană de ţăran,

povestiţi-mi o scenă de la noi, pipărată ori plină

de poezie, o mică scenă improvizată, căci bunul şi

răul, simplul şi emfaticul, adevărul şi ridicolul se

întălnesc la fiecare pas.”

(„Piatra Teiului”)




A. Russo. Concepţiile estetice.
Se zice cu tot dreptul: limba este naţiunea şi, prin urmare, limba română este naţiunea română.”




A. Russo. Concepţiile estetice.
Limbile se fac prin vreme, prin scrieri bune,

după rândul şi spiritul naţionalităţilor.”


(„Cugetări”)


A. Russo. Concepţiile estetice.
Să fim siguri că unde ne-a trebui un cuvânt, nevoia îl va iscodi nu dupa sistema cutăruia sau cutăruia, dar după logica limbii, pe care nu o fac nici învăţaţii, nici lexicoanele.”

(„Cugetări”)




A. Russo. Concepţiile estetice.
Adevărat, nevoile nouă cer mijloace nouă, şi

ideile nouă au trebuinţă de cuvinte nouă, dar

nevoia trebuie să le deie la iveală, să le creeze şi

să le împământenească.”
(„Cugetări”)



Yüklə 476,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə