V. Alecsandri. Concepții estetice. „Pentru a judeca și a prețui meritul unui autor



Yüklə 476,15 Kb.
səhifə5/5
tarix06.09.2018
ölçüsü476,15 Kb.
#78094
1   2   3   4   5





A. Russo. Concepţiile estetice.
Spre a găsi temeiul limbilor îi de nevoie

de a se întoarce înapoi şi a lua limba în

gura celor ce au făcut-o, pentru că atuncia

este expresie a neamului întreg. ”
Cugetări”



A. Russo. Concepţiile estetice.
Slavonismul este o nevoie istorică pentru limba

noastră, precum germanismul, arabismul au fost

nevoile istorice ale celorlalte limbi neoromane.”

Scoateţi slavonismul din limba noastră şi s-a



dus originalitatea.”

Cugetări”






A. Russo. Concepţiile estetice.
Munceşte-ţi pana şi pune o zăbală străinismului... care începe de o vreme şi sub toate chipurile a ne înăduşi.
(Scrisoare către redact. M. Kogălniceanu)


A. Russo. „Cântarea României”
Care e mai mândră decât tine între toate ţările semănate de domnul pre pământ? Care alta se împodobeşte în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate?”




A. Russo. „Cântarea României”
...Biruieşte-ţi durerea... E vremea să ieşi din amorţire, seminţie a domnitorilor lumii![...]”


A. Russo. „Cântarea României”
Acolo unde nu e lege, nu e nici slobozenie, şi acolo unde legea e numai pentru unii şi ceilalţi sânt scutiţi de subt ascultarea ei, slobozenia a pierit... şi fericirea e stânsă.”



A. Russo. Creaţia populară.
Poezia poporală este întâia fază a civilizaţiei unui neam ce se trezeşte la lumina vieţii.”

(„Poezia poporală”)




A. Russo. Creaţia populară.
Datinile, poveştile, muzica şi poezia sânt arhivele popoarelor.Cu ele se poate oricând reconstitui trecutul întunecat.”
(„Poezia poporală”)



Mioriţa”


Cu „Mioriţa” însuşi Virgil şi Ovid s-ar fi mândrit cu drept cuvânt, dacă ar fi compus această minune poetică.”
(„Poezia poporală”)






















M. Sadoveanu


M. Sadoveanu. Personalitatea.
Sadoveanu este vocea cea mai clară a

poporului român în cântarea destinului său şi

a frumuseţii acestor pământuri.”
Al. Balaci


M. Sadoveanu. Opera.
Opera scriitorului e o arhivă a unui popor

primitiv, ireal: dragostea, moarte, viaţă

agrară, viaţa pastorală, război şi asceză, totul

e reprezentant.”
G. Călinescu


M. Sadoveanu. Crez artistic.
Definiţia unei naţiuni se face prin scriitorii

ei. Aceştia plămădesc cu încetul conştiinţa

socială.”
M. Ralea.

(„Scrieri din trecut”)


M. Sadoveanu. Creaţia literară.
O mare parte din viaţa mea a fost preocupată

de ridicarea ţăranimii, de luminarea spiritului şi

a vieţii sale.”
(Interviu în „Vremea”, 1942.

Vasile Netea)



M. Sadoveanu. „Baltagul”
Cu „Baltagul” d-l M. Sadoveanu se aşează

mai puţin în inima, literaturi româneşti, unde l-

au aşezat cele peste 50 de volume... cât în inima

propriei sale literaturi.”
Perpessicius

(„Menţiuni critice”)


M. Sadoveanu. „Baltagul”
Restituirea valorilor morale ale vechii

civilizaţii româneşti este şi tema din

Baltagul”, mic epos al transhumaţiei, dar şi



elogiu al recuperării dreptăţii.”
Al. Piru



M. Sadoveanu. „Baltagul”
Ideea cardinală ce prezidează cartea e aceea

a justiţiei, a biruinţei finale pe care, chiar în

condiţiile învăluite măcar o vreme în mister,

trebuie să o recupereze forţele binelui asupra

acelora ale răului.”
Aurel Martin

(„Metonimii.”)


M. Sadoveanu. „Baltagul”

Vitoria Lipan.
Ochii ei căprui, în care se răsfrângea lumina

castanie a părului, erau duşi departe.”

M. Sadoveanu































Samuil Micu. Gheorghe Şincai. Petru Maior

Samuil Micu. Gheorghe Şincai.

Elementa linguae daco-romanae...” (1780)



Descoperă unele legități ale evoluției l.române:

- „l” intervocalic în cuvintele de origine latină

trece în „r”: salem-sare.

- căderea lui „v” intervocalic: vivus-viu.

- trecerea lui „v” în „b” înainte sau după

consoane: vervex-berbex-berbece; pulvis-pulbere.



Samuil Micu.

1. Tipărirea primei cărți românești scrisă cu litere

latine.

2. Adunarea unui material bogat pentru un

dicționar științific etimologic. (Lexiconul de la

Buda, 1825).

3. Formularea justă a problemelor de limbă

(introducerea neologismelor etc.).

4. Redactarea primei gramatici tipărite a l. române.

5. Formularea principalelor legi fonetice ale limbii.

6. Îmbogățirea limbii cu o serie de termeni științifici

și filozofici.

Gheorghe Şincai. „Elementa...” (1805)
- Scrierea vocalei „â” cu accent circumflex:

campus-câmp, lana-lână.

- Introducerea diftongului „oa”:mora

(în1780)- moară (în1805); porta (în1780)-

poarta (în 1805).

- Abandonarea consoanei „h”: hom (1780)-

om (1805),

- „cl”, „gl” în cuvintele latine -- ca azi:clarus-

chiar;.glacies-ghiație. („Elementa...”)


Petru Maior. „Orthografhia...”, 1819
- Înlocuirea lui „cl”, „gl” în cuvintele latine cu „chi”, „che”, „ghi”, „ghe”: ochi, vechi, ghiaţă.
- Introducerea literelor „ş” şi „ţ”: tătuș.
(„Orthografhia romana sive...”)
















Gr. Ureche


Gr. Ureche. Concepţiile social-politice.
Pre Moldova este acest obiceiu de per făr’de număr, făr’de judecată, făr’ de leac de vină, însăş pâraşte, însăşi umple legea şi de acesta noroc Moldova nu scapă, că mulţi sântu de le este drag a vărsa sânge nevinovat.”

(„Învăţătură şi certare”)


Gr. Ureche. Patriotismul.
... ca vasul cel fără fund, măcară câtă apă ai turna într-însul, nu-l mai poţi umplea, aşa şi turcul, de ce dai mai mult,de aceea îţi face mai multă nevoie...”
(„Învăţătură şi certare”)


Gr. Ureche. Rolul educativ al literaturii.
Mulţi scriitori au nevoit de au scris rândul şi povestea ţărâlor, de au lăsat izvod pe urmă, şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie de învăţătură, despre cele rele să să ferească şi să să socotească, iar dupre cele bune să urmeze şi să să înveţe şi să să îndirepteze.”



Gr. Ureche. Concepţiile.
Numai ce era mai de treabă domniii lipsea,

că nu-ncerca bătrânii la sfat.”
(Despre Al. Lăpuşneanu)





Gr. Ureche. Concepţiile.
... că boierilor le era părinte, pre cării la cinste mare-i ţinea şi din sfatul lor nu ieşea.”
(Despre Petru Şchiopul)

Gr. Ureche. Portretul lui Ştefan cel Mare.
Fost-au acest Ştefan-vodă om nu mare de stat, mânios

şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat, de multe ori

la ospeţe omorîea fara judeţ. Amintrilea era om intreg la

fire, neleneş si lucrul său îl ştia al acoperi, şi unde nu

gândeai, acolo îl aflai. La lucruri de razboaie meşter,

unde era nevoie însuşi se vârîia, că, vazându-l ai săi să

nu să îndărăpteaze, şi pentru aceea rar razboi de nu-l

biruia. Şi unde-l biruia alţii,nu perde nadejdea, că,

ştiindu-se cazut jos, se ridica de-asupra biruitorilor”.




Gr. Ureche. Plasticitatea limbii.
... din afară să vedea pom înflorit, iară

dinlăuntru lac împuţit.”
(Despre Iliaş Vodă-Rareş)



Gr. Ureche. Plasticitatea limbii.
...ca un păstor bun ci străjuieşte turma sa.”
(Despre Petru Rareş)





Gr. Ureche. Plasticitatea limbii.
... s-au vorovit într-o sară, ca nişte lupi gata spre vânat ca să înece oaia cea nezlobită.”

Ca nişte lei sălbatici au năvălit asupra-i şi multe rane făcându-i, l-au omorît.”



(Uciderea lui Ştefan )


Gr. Ureche. Plasticitatea limbii.
...Urma lui (Ştefan - n.n.) luasă la lucruri vitejeşti”

...din pom bun, roadă bună iese.”



(Despre Bogdan cel Orb)


Gr. Ureche. Plasticitatea limbii.
... ca nişte lupi într-o turmă fără de nici un păstor au întrat întrânşii de-i snopea şi-i înjunghia.”
(Despre Alexandru Lăpuşneanu)



















Varlaam. Dosoftei


Varlaam. „Cazania”
Io, Vasile Voievod, cu darul lui Dumnezeu ţiitorul şi biruitorul şi domn a toată ţara Moldovei, dar şi milă şi pace şi spăsenie a toată semenţia românească pretutindenea ce se află pravoslavnici într-acestă limbă...”


Dosoftei. Biografia.
Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui; şi era neam de mazăl, pre învăţăt, multe limbi ştie: elineşte, latineşte, slăvineşte, şi altă adâncă carte şi învăţătură, deplin călugăr şi cucernic şi blând ca un miel. În ţară noastră pe aceasta vreme nu este om ca acela.”

I. Neculce



Dosoftei. Psaltirea în versuri.

Cine-şi face zid de pace,



Turnuri de frăţie

Duce-o viaţă fără greaţă

În a sa-mpărăţie.

Că-i mai bună împreună

Viaţa cea frăţască,

Decât armă ce destramă

Oaste vitejască.”



Dosoftei. Psaltirea în versuri.

Limbile să salte



Cu cântece-nalte,

Să strige-n frăţie

Glas de bucurie.

Lăudând pe Domnul

Să cânte tot omul”.















Gr. Vieru

Gr. Vieru. Concepţii estetice.
„ – Care ar fi după D-stră sarcinile poeziei azi ?

-- Să-i facă omului clipă mai uşoară şi mai

frumoasă. Să-l facă pe om mai bun, mai încrezut în forţele sale...”

(Interviu, Nina Josu)


Gr. Vieru. Concepţii estetice.
-- Care ar fi misiunile fundamentale ale

poeziei contemporane ?

--Să ocrotească integritatea sufletului uman,

în primul rând.”

(Interviu)

Gr. Vieru. Concepţii estetice.
Noros sau clar ca o amiază,

Eu sunt poetu-acestui neam

Şi-atunci când lira îmi vibrează,

Şi-atunci când cântece nu am.”



Gr. Vieru. Poezia pentru copii.
„ – De unde porneşte pentru D-stră copilăria?

-- Copil, am văzut cel din urmă rănit al celui de-al doilea război mondial – soarele – ridicându-se de-asupra jalei înlăcrimate a milioanelor de mame şi copii. Poezia mea de-acolo porneşte, din copilărie.”

(Interviu, Nina Josu)




Gr. Vieru. Poezia pentru copii.
Poezia pentru maturi înseamnă, în cazul meu,

aratul pe arşiţă într-un pământ uscat. Poezia

copiilor este ploaia curată, care mă spală de

colbul zilei, mă înseninează şi mă întăreşte în

vederea aratului.”


Gr. Vieru. Ciclul „Mama”.
Mama la Gr. Vieru este „simbolul încăpător al veşnicului început şi veşniciei continuări.”

M. Cimpoi

(„Simbolul esenţelor primordiale)



Gr. Vieru. „Faptura mamei”
Un asemenea imn închinat mamei este o

capodoperă de valoare universală în simplitatea

cea de peste vârfuri a unui clasicism nepieritor,

mereu modern, apropiat fiecărei generaţii.”
I. Alexandru

Gr. Vieru. Ciclul „Mama”.
Dragostea pentru mama „înseamnă neuitarea

casei părinteşti, a locului în care te-ai întemeiat,

permanenţă, limbă -- totul”
(Nina Josu. Interviu)





Gr. Vieru. Patria.
O singură fereastră i-ar fi destul casei, dacă

dincolo de ea se întinde priveliştea dulce a

Patriei.”


































Yüklə 476,15 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2022
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə