Visual Basic 0 abc-doar

*********************

* Visual Basic 5.0 *

* *

* ABC-doar *

*********************

**********************************

* autor RUSU MIRCEA AUREL VALER *

**********************************

*****************************************

* MOTTO: *

* *

* "Contentement passe richesse." *

* *

* "La plus belle fille du monde *

* ne peut donner que ce qu'ell a." *

*****************************************
De ce Visual Basic ? ...

Poate pentru ca: este simplu si economic,este cel mai

cunoscut limbaj de programare,este rapid si spectaculos,este

compatibil cu toate celelalte programe vizuale,este ideal pentru

executabile mici si componente de tip ActveX,sau aplicatii

economice,baze de date,file de tip Web....

Sau: pentru ca este un "MUST".


C O N T I N U T

Generalitati . . . . . . . . . . . . . . . . 1

Limbajul Visual Basic . . . . . . . . . . . 3

Operatii cu file si fisiere . . . . . . . . 29

Conventii pentru editarea codului . . . . . 30

Programarea orientata spre obiect . . . . . 32

Interfata grafica . . . . . . . . . . . . . 43

Bara de controale standard . . . . . . . . 50

Controalele si obiectele Active X . . . . . 78

GENERALITATI
Visual Basic este un program de generatia a treia,dezvoltat de catre

compania Microsoft,prin extinderea si dezvoltarea limbajului BASIC.La

timpul sau,a fost revolutionar,prin introducerea conceptului de interfata

grafica,destinata pentru dezvoltarea programului propriu zis.Conceptele

de baza ale acestui tip de programare sunt : RAD = " rapid application

developement" si GUI = " graphical user interface ".

Comunicarea dintre utilizator si calculator,mediata prin obiecte gra-

fice a fost utilizata si anterior,dar Alan Cooper ("parintele" programului

Visual Basic) a venit cu ideea de a crea astfel de obiecte standard,ce pot

fi incluse in aplicatie doar prin tragerea cu indicatorul mouse ("drag and

drop").Astfel,ideea de a construi obiectele grafice automat,a capatat o

noua dimensiune.Nu mai este necesar sa fie apelata o functie speciala,

denumita "constructor",ci se alege pur si simplu obiectul dorit si se

adauga in interfata cu un simplu click de mouse (sau cu "drag and drop").

Ideea a fost exploatata de colectivul Microsoft si astfel a aparut

prima planseta de design,in care obiectele grafice nu sunt utilizate

pentru a efectua diverse operatii,ci pentru a construi programul propriu

zis.O alta contributie majora,apartine lui Bill Gates si consta din

includerea de module indepemdente (initial incluse in biblioteci cu alo-

care dinamica de tip .DLL,apoi sub forma de module de tip ActiveX).

Nici acest concept nu era perfect original,dar problemele legate de

"paternitatea" fiecarei idei si cele referitoare la "drepturile de autor"

nu fac subiectul acestui manual.

Visual Basic a fost lansat pe piata comerciala in februarie 1991 si

a fost un succes imens.A fost asimilat imediat de catre majoritatea pro-

gramatorilor din mediul Windows si a dus la dezvoltarea unui numar impre-

sionat de aplicatii si module de tip ActiveX.In timp,au fost dezvoltate

mai multe versiuni,dintre care trebuiesc mentionate Visual Basic 5.0 din

februarie 1997,Visual Basic 6.0 din 1998 si Visual Basic .NET din 2008.

Pentru prezentarea acestui limbaj,am ales versiunea Visual Basic 5.0,

deoarece are un grad mai redus de complexitate,dar contine totusi toate

elementele necesare pentru dezvoltarea unor aplicatii complexe si prefor-

mante.Este ideal pentru incepatori si pentru invatarea elementelor funda-

mentale.Programatorii profesionisti cu o experienta anterioara in alte

limbaje visuale,pot trece direct la o versiune mai recenta a programului.

Visual Basic nu este doar o alternativa pentru C++ si Java,ci ofera

si un set inedit de mijloace de exprimare.Contine si un nucleu specific

de functii financiare,concepute special pentru aplicatiile de acest gen.

In prezent,peste 62% dintre programatorii aplicatiilor economice utili-

zeaza si o forma oarecare de executabil sau modul ActiveX,generat in

Visual Basic.Are rost sa invatati acest limaj,daca nu pentru a crea

programe independente,cel putin pentru a putea integra in programele

d-voastra si module de tip .VBX.

Nucleul original de BASIC (Beginer's All-purpose Symbolic Instruction

Code) a fost conceput cu scop didactic,pentru a instrui studentii de la

o facultate de profil.Stranepotul sau,Visual Basic este la randul sau

un program usor de invatat si utilizat.Primul pas consta in asimilarea

limbajului BASIC,apoi a conceptului de programare orientata spre obiect,

si in final,a conceptului de interfata grafica cu utilizatorul.


-2-

Interfata de tip grafic este atat de usor de utilizat,incat se pot

realiza aplicatii elementare chiar si de catre persoanele care nu au

notiuni elementare de programare.Exista chiar si tutoriale special con-

cepute pentru acest scop.Pur si simplu,se adauga intr-o fereastra de

tip Form cateva controale si se editeaza cateva linii de cod in care se

precizeaza operatiile necesare.Acest gen de abordare a problemei nu se

recomanda in cazul in care doriti sa editati programe performante,sau

cel putin programe ce pot fi utilizate si de catre alti utilizatori.Este

foarte important sa intelegeti exact fiecare operatie efectuata,deoarece

exista riscul de a lasa "vicii ascunse" ce pot determina in viitor erori

din ce in ce mai grave,sau situatii ce se agraveaza exponential.Este

suficient sa creati module de program in care nu se elibereaza automat

memoria consumata,pentru ca programele in care se utilizeaza aceste mo-

dule sa se blocheze prin epuizarea memoriei de operare.Visual Basic este

prin excelenta un program foarte economic,in care toate componentele sunt

mici,sau exploateaza direct resursele sistemului de operare Windows.Totusi

daca se neglijeaza un control strict asupra resurselor,consecintele pot

fi imprevizibile.Din acest motiv,se recomanda sa studiati cu seriozitate

toate elementele de limbaj si regulile de sintaxa,precum si conceptiile

fundamentale de design si proiectare a unei aplicatii.

Exista o documentatie extrem de bogata referitoare la acest program.

Pe langa cele cateva manuale de tip Help,ce insotesc programul,exista o

serie intreaga de carti si programe de specialitate,cursuri pregatitoare

sau tutoriale si programe exemplificative.Este bine sa utilizati toate

aceste surse de informare,dar gradat,in functie de cunostiintele de moment

sau de necesitatile imediate.Pentru a putea avea o privire de ansamblu,

sau pentru a putea verifica si depana un program,sunt necesare cunostiinte

complexe.Nici un manual nu poate include toate notiunile necesare pentru

programarea si depanarea aplicatiilor.Nici un manual nu poate trasa niste

reguli standardizate pentru modul de conceptie sau pentru solutiile prac-

tice posibile.Insa,cu cat sistemul este mai bun,cu atat exista mai multe

solutii pentru aceeasi problema.Modul de abordare trebuie sa depinda doar

de experienta programatorului,sau de resursele hardware necesare pentru

a imagina o solutie "optima".Prin urmare,nici acest manual nu va oferi o

solutie "perfecta" pentru invatarea acestui limbaj,ci doar cateva linii

directoare si o serie de exemple practice,menite sa va stimuleze imagi-

natia si capacitatea creatoare.In rest,totul depinde de d-voastra,de vo-

lumul de munca individuala si de restul surselor de informare utilizate.

Acest manual,nu scoate programatori pe banda rulanta,nu confera nici un

fel de competenta profesionala si nu va asigura nici certitudinea ca

ve-ti fi vreodata programator.Are rost sa consultati acest manual,doar

daca sunteti incepator si nu aveti inca un ghid clar pe care sa va struc-

turati cunostiintele.Daca sunteti "avansat" si bun cunoscator al limbii

engleze,este mai bine sa utilizati direct sursele de pe Internet si sa

va dezvoltati singur,pe o cale independenta,in functie de resursele teh-

nice de care dispuneti si/sau de timpul alocat pentru aceasta activitate.

Manualul incepe cu o prezentare succinta a limbajului ce constitue

nucleul acestui mediu de operare,urmat de o scurta prezentare a conceptu-

lui de programare structurata,orientata spre obiect,dupa care va prezenta

interfata grafica si solutiile directe de exploatare.Daca sariti peste

etapele elementare,riscati sa ramaneti cu lacune "iremediabile".


-3-

LIMBAJUL VISUAL BASIC
Limbajul urilizat pentru programarea aplicatiilor in Visual Basic este

limbajul BASIC.Acest limbaj a cunoscut un numar extrem de mare de imple-

mentari,atat pe console si minicalculatoare,cat si pe diferite tipuri de

platforme PC,sau chiar in centrale de comunicatie.Orice fel de experienta

anterioara cu acest limbaj este foarte utila.Daca nu cunoasteti de loc

acest limbaj,este extrem de important sa invatati regulile elementare de

sintaxa,si sa intelegeti principalele forme de structurare a limbajului:

declaratii,comenzi,instructiuni,functii,proceduri etc.Pentru acest scop,

puteti utiliza orice manual elementar de BASIC.Daca notiunile elementare

au fost studiate pana acum in alt limbaj de programare(C,Pascal,Fox etc.),

atunci trebuie sa verificati diferentele de sintaxa si sa exersati cat

mai multe exemple in BASIC,pentru a va familiariza cu mijloacele de expre-

sie.In principiu,toate limbajele de programare de nivel inalt respecta un

set comun de reguli de sintaxa,dar exista o serie de mici diferente in

modul de formulare a expresiilor,in tipul si precedenta operatorilor,sau

in modul de exploatare a stream-urilor si a filelor temporare deschise in

memoria de operare (tampoanele de memorie).

Nu este util si nici indicat sa utilizati alt program,pentru a exersa

structurile de sintaxa si componentele limbajului.Este bine sa va fami-

liarizati de la bun inceput cu platforma Visual Basic si sa utilizati

acest program si pentru exercitiile elementare.Cea mai simpla modalitate

este sa deschideti o fereastra,in care puteti efectua orice astfel de

exercitiu.Toate exemplele prezentate in alte manuale,se pot adapta usor

la fereastra Windows in care lucrati,cu conditia sa includeti algoritmul

dorit intr-o procedura executata de fereastra respectiva.Prin acest pro-

cedeu simplu,fereastra respectiva va fi echivalenta de exemplu cu o

fereastra de tip MS-DOS in care se executa programul GW-BASIC.Mai mult,

daca utilizati acest mod de instructie,trecerea la programarea de tip

multitasking si la programarea paralela se va face mult mai usor.Pur si

simplu,editati cadul dorit in fiecare fereastra si apoi lansati in exe-

cutie doua sau mai multe ferestre,succesiv sau simultan.

Visual Basic este un program conceput special pentru aplicatii de tip

Windows.Toate obiectele vizuale si celelalte forme de reprezentare,sunt

fie exploatate direct din sistemul de operare Windows,fie perfect compa-

tibile cu acesta.Daca doriti sa scrieti aplicatii de tip Windows,acesta

este mediul de operare cel mai indicat.Toate programele si aplicatiile se

vor integra in mediul Windows ca si cand ar fi facut parte din sistem.

Pentru a rememora,sau exersa limbajul propriu zis,va puteti ajuta de

manualul special conceput,ce poate fi gasit in directorul "Vbenlr3" din

setul de manuale ce insoteste programul.In acest manual,elementele prici-

pale ale limbajului sunt organizate astfel: Constante,Tipuri de date,

Comenzi,Evenimente,Functii,Grupuri,Indexari si Liste,Cuvinte cheie,Metode,

Documente utile,Obiecte,Operatori,Proprietati si Instructiuni.

Prezentarea exhaustiva a limbajului depaseste scopul acestui manual.In

schimb,se vor prezenta cateva exemple simple,prin care va puteti forma un

model de studiu.In continuare,va trebui sa depuneti un efort individual

pentru a identifica si explicita taote notiunile cu care inca nu sunteti

familiarizati.Pentru fiecare notiune neclara,proiectati si realizati un

exemplu de exploatare a notiunii respective (invatati prin exemple clare).


-4-

Setul de manuale Help pentru Visual Basic 5.0 se poate dezarhiva din

fila Vb5.rar,din pachetul intitulat "Microsoft Visual Basic 5.0 Entre-

prise Edition".

Pentru a deschide o fereastra de lucru,instalati programul,apoi lansati

programul in executie si alegeti din meniul File optiunea New Project.

Din fereastra New Project alegeti optiunea Standard EXE.Confirmati cu OK.

Se va deschide o fereastra intitulata Project1 -Form1 (Form) in care

este inclusa fereastra Form1.

Pentru a verifica aceasta fereastra,alegeti din meniul Run optiunea

Start.Apoi inchideti fereastra apasand butonul Close (cel cu un x).

In continuare,puteti utiliza aceasta fereastra pentru a verifica orice

algoritm editat in BASIC.De exemplu,pentru a scrie clasicul mesaj de

salut "Hello world !",executati un click drept in fereaastra Form1 si

alegeti optiunea View Code.Se va deschide fereastra Project1 -Form1(Code)

in care puteti edita textul dorit.De exemplu,editati urmatoarea procedura:

Private Sub Form_Click()

Form1.Print "Hello world !"

End Sub

Apoi inchideti fereastra de editare si executati din nou cu Run si Start.

Dupa ce fereastra Form1 a fost deschisa si este activa,executati un click

de mouse in fereastra.Se va afisa mesajul dorit.

Acest exemplu,este echivalent cu o comanda de tip PRINT din Basic,dar

necesita o serie de explicatii suplimentare.

Fereastra Form1 este un obiect de tip Windows complet.Ca urmare,este

si se poate utiliza ca si cand ar fi un modul de program complet indepen-

dent.Daca doriti sa vedeti principalele carcteristici ale acestui obiect,

executati un click drept de mouse in fereastra de design si alegeti

optiunea Properties.In fereastra Properties,se pot seta principalele

caracteristici ale unei ferestre inca din etapa de design.

EXEMPLU: pentru a schimba titlul ferestrei,alegeti proprietatea Caption

si editati in loc de Form1 un text oarecare (exemplu: Fereastra1).Sau

pentru a schimba culoarea de fond,alegeti proprietatea BackColor si apoi

selectati una dintre variantele posibile (exemplu: Window Background).

Modul complet de lucru cu obiectele vizuale va fi detaliat ulterior,dar

este bine sa intelegeti de la bun inceput ca o fereastra de tip Windows

este un obiect complex,cu numeroase constante si variabile pentru orga-

nizarea aspectului si cu un set specific de functii specializate,denumite

metode.Orice actiune efectuata in interiorul unei ferestre Windows deter-

mina eliberarea unui mesaj specific de tip Windows.De exemplu,pentru orice

click de mouse,sau pentru orice deplasare a indicatorului mouse se va

elibera un mesaj specific.Nu toate mesajele eliberate pot fi exploatate

prin acelasi mecanism.Pentru o parte dintre aceste mesaje,exista cate o

functie specializata,care verifica in permanenta memoria de operare si

executa o anumita operatie in momentul in care identifica mesajul respec-

tiv.Acest gen de situatii,poarta numele de evenimente Windows si stau la

baza sistemului de comunicatie dintre obiectele de tip Windows.Pentru

restul mesajelor nu exista o astfel de functie si trebuie sa o editati

singuri.In exemplul de mai sus,am utilizat un astfel de eveniment si

anume evenimentul Click.Pentru informatii complete despre acest eveniment

deschideti din manualul Help meniul Contents,alegeti Language Reference,

apoi Events,deschideti directorul de la litera C si alegeti Click Event.


-5-

Observati ca evenimentul Click() determina o anumita actiune de ras-

puns prin intermediul unei proceduri de genul:

Private Sub Form_Click()

.....

End Sub

In exemplul de mai sus am inclus in procedura metoda Print,care tine

locul comenzii similare din BASIC,dar este o metoda specifica a obiecte-

lor in care se pot afisa date.

Daca deschideti si restul directoarelor din Events,puteti observa ca

exista un numar destul de mare de astfel de evenimente,cu ajutorul carora

se va putea organiza orice secventa de actiuni din interiorul ferestrei.

Practic nu este nevoie sa apelati la mesajele Windows,decat daca aveti o

experienta suficiemta si necesitatile practice impun acest lucru.

Dupa ce epuizati toate operatiile dorite,puteti salva fereastra si

proiectul in care a fost inclusa,pentru utilizari viitoare.

In continuare,puteti utiliza o fereastra Windows,pentru a verifica orice

alt element din limbaj.Daca doriti,puteti utiliza un alt eveniment al

ferestrei,sau puteti adauga un buton de comanda,dar pentru etapa de

verificare sau depanare,aceasta este solutia cea mai simpla.
CONSTANTE

Sunt date predefinite,cu valoare fixa in orice punct din program si

in orice moment de executie a programului.Au un identificator si o valoare

oarecare atribuita.In orice situatie posibila,apelarea identificatorului

va fi echivalenta cu utilizarea directa a valorii respective.

EXEMPLU: deschideti un nou proiect si ediati in Form1 urmatorul cod:

Private Sub Form_Click()

Form1.Print "Hello world !"

Dim mesaj1,mesaj2

mesaj1 = MsgBox("Mesaj1",1)

mesaj2 = MsgBox("Mesaj2",vbOKCancel)

Form1.Print vbDate + vbByte

End Sub

Executati fereastra cu Run si Start si executati un click de mouse in

fereastra.Observati textul editat si cele doua ferestre de tip Mesaj.

In exemplul de mai sus,am apelat de doua ori functia MsgBox().Prima

data am utilizat direct valoarea numerica,iar a doua oara am utilizat

constanta potrivita.Ambele solutii sunt perfect functionale si echivalente

dar se va prefera intotdeauna cea de a doua solutie,deoarece in etapa de

verificare si depanare a programului va atrage atentia asupra faptului ca

parametrul respectiv este o constanta si nicidecum o variabila numerica.

Mai mult decat atat,am utilizat doua constante oarecare pentru a efectua

ooperatie matematica (vbDate + vbByte).Nici acest procedeu tehnic nu

este recomandabil,decat in situatii particulare (dar este posibil !).

Programul Visual Basic include un numar foarte mare de astfel de con-

stante.Pentru a putea utiliza aceste constante,deschideti din manualul

Help fila Visual Basic Constants si alegeti domeniul de interes.Este

intotdeuna preferabil sa utilizati una dintre constantele implicite,decat

sa declarati o constanta noua (se face economie de memorie).

Constantele implicite sunt sigure,nu ocupa spatiu de memorie,nu deter-

mina intarzieri in executie,simplifica depanarea unui program.


-6-

Este bine sa utilizati constantele implicite,ori de cate ori doriti sa

optimizati un program,sau atunci cand este important sa detina o vizibi-

litate globala.

Pe langa constantele implicite,puteti declara constante personalizate

cu ajutorul instructiunii Const.

Exemple: Const text1 = "Text oarecare"

Const numar1 AS Double = 3.141692

Daca nu declarati tipul constantei cu AS,aceasta va fi creata in formatul

cel mai potrivit pentru reprezentarea valorii atribuite.

Constantele declarate de catre utilizator,ocupa din spatiul de memorie

si au vizibilitate privata.Pentru ca o astfel de constanta sa fie cu vizi-

bilitate globala,trebuie sa fie declarata cu specificatorul Public.