Vrancea 346 banat – 14

VRANCEA - 346

• VRANCEA - 346

• BANAT – 14

• CRIŞANA – 3

• MARAMUREŞ - 7

??? 1600

• ??? 1600

• 06.07.1790 – 6,8

• 26.10.1802 – 7,7

• 26.11.1829 – 7,0

• 17.08.1893 – 6,8

• 25.05.1912 – 6,4

ZONA VRANCEA – epicentru 100 Km

• ZONA VRANCEA – epicentru 100 Km

• MAGNITUDINE > 1977

• DURATA > 1977

• NR. VICTIME = NR.1977 (11.000) X 5

• NR. DECEDAŢI = 1000 - Nr. x 5; NR. x10

• !!! - clădiri neconsolidate,

• - disfuncţionalităţile reţelei sanitare,

• - neplanificarea acţiunilor autorităţilor locale.

Gravă întrerupere în funcţionarea unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.

• Gravă întrerupere în funcţionarea unei societăţi, generând pierderi umane, materiale sau modificări nefaste ale mediului, care nu poate fi refăcută prin resursele acesteia.

• DEZASTRELE = Vulnerabilităţi + Hazard

• “International agreed glossary of basic terms to disaster management,IDNDR Geneva 1992”

DEZASTRU

• DEZASTRU

Conform definiţiei date de Academia Română, „dezastrul“ este un eveniment în urma căruia rezulta cel puţin 10 morţi, 50 de răniţi şi pagube materiale de cel puţin un milion de dolari - toate rezultate dintr-un singur eveniment sinistru.

• Conform definiţiei date de Academia Română, „dezastrul“ este un eveniment în urma căruia rezulta cel puţin 10 morţi, 50 de răniţi şi pagube materiale de cel puţin un milion de dolari - toate rezultate dintr-un singur eveniment sinistru.

Fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnavirea unui număr mare de persoane sau animale, produsă brusc, ca fenomen de masă:

• Fenomene naturale distructive de origine geologică sau meteorologică, ori îmbolnavirea unui număr mare de persoane sau animale, produsă brusc, ca fenomen de masă:

În incidentele majore, în literatura de specialitate se folosesc următorii termeni:

• În incidentele majore, în literatura de specialitate se folosesc următorii termeni:

•       Accident cu pacienţi multipli > 25 pacienţi

• M.P.I. -- Multi-Patient Incident

•       Accident în masă > 100 pacienţi

• M.C.I. -- Mass Casualty Incident

•       Dezastru -- > 100 pacienţi D.

Accidente cu impact local:

• Accidente cu impact local:

• Rezolvabile cu forţele locale.

• Accidente cu impact înalt:

• Întrec capacităţile de răspuns
• ale forţelor locale şi trebuie aduse
• forţe din afară - regionale.

• Dezastru,

• Depăşesc forţele de răspuns regionale,
• necesitând ajutor la nivel naţional.
• Actele de terorism –caracter nou !!!!!

București – restaurant Perla

• București – restaurant Perla

SĂ SALVEZE

• SĂ SALVEZE

• UN NUMĂR CÂT

• MAI MARE DE

• VICTIME

“Hope for the best,

• “Hope for the best,

• expect to the worst“

• SPERĂ LA CE-I MAI BUN DAR AŞTEAPTĂ-TE LA CE-I MAI RĂU

Medicina de Urgenţă încearcă să salveze viaţa pacientului-pacienţilor.

• Medicina de Urgenţă încearcă să salveze viaţa pacientului-pacienţilor.

• Medicina de Dezastru încearcă să salveze cât mai multe vieţi.

Tratează un singur pacient,

• Tratează un singur pacient,

• Numărul cadrelor medicale > numărul pacienţilor,

• Cantitatea / calitatea suportului logistic al actului medical – asigurată –

• ?????? Acum în criză !!!!!!!

• Spaţiile cu destinaţie sanitară – salubre.

• DEZASTRU – lacul Vidra

RAMURĂ A MEDICINEI MODERNE,

• RAMURĂ A MEDICINEI MODERNE,

• MEDICINĂ DE URGENŢĂ ŞI TEREN,

• STIINŢĂ COMPLEXĂ - IGIENĂ A STĂRILOR DE CRIZĂ ce cuprinde : medicină de primă intenţie dar şi cea “obişnuită”, comunicaţii, transport , planificare, etc !!!!!!!!!.

• MEDICINA DEMOCRAŢIEI (pune mai presus binele public de binele individului),

• MEDICINĂ DE DOCTRINĂ ( politică ),

• CARACTER GLOBAL, DE MASĂ, TRANSFRONTALIER.

2000 – specialitate distinctă în SUA,

• 2000 – specialitate distinctă în SUA,

• S-a dezvoltat impusă de creşterea numărului de accidente şi incidente (rutiere și nu numai),

• NICI O LOCAŢIE, micro/macro, NU ESTE FERITĂ DE RISCUL UNUI DEZASTRU.

1. Medicină de urgenţă şi de teren

• 1. Medicină de urgenţă şi de teren

• În contrast cu medicină de confort şi siguranţă, în dezastru, trebuie să se ofere un mod eficient de intervenţie la faţa locului, în structuri provizorii, întotdeauna mobile, transportate sau amenajate “ ad hoc” cât mai aproape de locul dezastrului –

Spitalele mobile – toate facilitățile – transportabile, extensibile + cuplabile (containere ce-și pot mări dimensiunile și se pot lega cu altele pentru a crește gradul de complexitate a actului medical), autonome energetic, independente logistic, personal specializat pe acest segment,

• Spitalele mobile – toate facilitățile – transportabile, extensibile + cuplabile (containere ce-și pot mări dimensiunile și se pot lega cu altele pentru a crește gradul de complexitate a actului medical), autonome energetic, independente logistic, personal specializat pe acest segment,

• Camere de primiri urgențe – .gonflabile, ultradotate pentru toate categoriile de urgențe.

2.Medicină de adaptare :

• 2.Medicină de adaptare :

• tehnicile folosite trebuie să se alinieze rigorilor în indicaţii şi execuţie - STERILITATE, simplicităţii aparaturii folosite - aparat AVA - americani;

• comportamentului echipelor ce trebuie să lucreze, lipsite de confortul spitalicesc, fără a se face, pe cât posibil, rabat de la principiile fundamentale de calitate ale actului medical - !!!! echilibrul psihic al salvatorilor / coordonatorilor activităţii.

3. Medicină globală

• 3. Medicină globală

• MEDICINA DE URGENŢĂ ŞI DEZASTRU integrează toate aspectele medicale: somatice, comportamentale şi psihice.

• medicină de echipă, specialităţile - diferite, fac necesară o abordare pluridisciplinară şi în acelaşi timp complementară, de unde reiese necesitatea unei coordonări complexe a tuturor participanţilor la acţiunile din teren și o vedere holistică asupra V.

4.Medicină de mase

• 4.Medicină de mase

• mare număr de victime, trebuie să ţină seama de diversitatea lor ca şi de condiţiile precare în care se desfăşoară acţiunile –Turcia – 99 – fără logistică!!!.

• se justifică recurgerea la indicaţiile terapeutice bazate pe gravitatea lezională (triajul), la simplificarea şi standardizarea tehnicilor folosite, fără a renunţa la particularităţile terapeutice şi calitatea actului medical – pe cât posibil.

5.Medicină ce depinde de imperative extra-medicale :

• 5.Medicină ce depinde de imperative extra-medicale :

• protecţia contra riscurilor evolutive şi / sau secundare;

• gestiunea şi conducerea transporturilor şi transmisiunilor;

• criteriile de instalare a structurilor provizorii;

• problema aprovizionării sanitare, fără a se uita necesitatea de a dispune de surse de energie şi asigurarea materială a personalului.

6.Medicină de doctrină

• 6.Medicină de doctrină

• răspunde unei nevoi doctrinare a conducerii unice, care trebuie să respecte echilibrul dintre iniţiativa medicală şi rigiditatea relativă a unui dispozitiv planificat - va apăra toate aspectele strategiei medicale în beneficiul unei tactici operaţionale, bazându-se pe o logistică precară (din lipsă de informații).

• MEDICINA DE DEZASTRU- foarte scumpă, nimeni nu-şi permite atâtea rezerve, care costă şi nu produc.

7.Diversitatea victimelor

• 7.Diversitatea victimelor

• afluxul de victime cu o mare diversitate a leziunilor, ce caracterizează dezastrul, care survine brutal, creşte exploziv nevoile şi depăşeşte mijloacele de ajutor imediat disponibile.

• Exemplu – Kobe, Japonia – plan - au jucat numai centrul şi spitalele din periferie şomau.

8.Polimorfismul problemelor

• 8.Polimorfismul problemelor

• Ceea ce se impune în mod deosebit cadrului medical angrenat în operaţiunile de răspuns la un D. sunt nu numai cantitatea mare de V. ci şi diferenţele calitative ale acestora:

• cel mai frecvent, politraumatismele sunt majoritare, cel mai ades de un tip particular: blast injury, crush sindrom (leziuni de suflu şi sindromul de strivire), gangrene, dar şi arsuri sau degerături, intoxicaţii, contaminaţi, înecaţi sau deshidrataţi;

DEZASTRE NATURALE - cutremurul, fenomenele meteo periculoase, inundaţiile, seceta,

• DEZASTRE NATURALE - cutremurul, fenomenele meteo periculoase, inundaţiile, seceta,

• DEZASTRE TEHNOLOGICE- accidentele/incidentele nucleare, chimice, industriale, TERORISMUL ????

• DEZASTRE SOCIALE- criza economică, sărăcia, migraţiile de mari populaţii umane,

• DEZASTRE ECOLOGICE- poluarea, tăierile masive de arbori, încălzirea planetei, etc.

Am putea să-i numim monstri umani sau genii ale răului: îi lăsăm, însa, să fie analizaţi de istorici şi judecaţi de divinitate.

• Am putea să-i numim monstri umani sau genii ale răului: îi lăsăm, însa, să fie analizaţi de istorici şi judecaţi de divinitate.

• Nu ei sunt – de jure – cei mai mari criminali, însă prin intermediul ordinelor şi a politicilor lor au devenit cei mai sângeroşi lideri pe care i-a cunoscut omenirea în secolul XX şi, cu aproximaţie, în întreaga istorie ştiută.

Responsabil

• Responsabil

• de moartea a 12.000.000

• de oameni

• Leopold II al Belgiei (1835 -1909),

• Belgia Congo                                                          eopold II al Belgiei (1835 -1909), Belgia / Congo                                                         

PREGĂTIRE - planificare

• PREGĂTIRE - planificare

• ACŢIUNE - intervenţia directă

• RECONSTRUCŢIE

Locul ei

• Locul ei

• ACŢIUNEA

• Imposibilă fără o planificare din perioada de pregătire.

Să te aştepţi la

• Să te aştepţi la

• ce este mai rău

• şi să speri

• ce este mai bun.

MEDICINA MILITARĂ

• MEDICINA MILITARĂ

• MEDICINA DE URGENŢĂ

Medicina de Urgenţă încearcă să salveze viaţa pacientului-pacienţilor.

• Medicina de Urgenţă încearcă să salveze viaţa pacientului-pacienţilor.

• Medicina de Dezastru încearcă să salveze cât mai multe vieţi.

Cel mai mare bine pentru cât mai mulţi OAMENI -

• Cel mai mare bine pentru cât mai mulţi OAMENI -

• Aduceţi înapoi soldaţii pe front, vor fi trataţi cei mai uşori, primii, pentru a reveni în tranşee.

• O victimă --- un salvator
• Doua victime -- nici un salvator

ÎNTÂI ACŢIONEAZĂ ŞI APOI GÂNDEŞTE

• ÎNTÂI ACŢIONEAZĂ ŞI APOI GÂNDEŞTE

• PREGATIRE TEORETICĂ SERIOASĂ,
• EXERCIŢII PRACTICE BINE ÎNSUŞITE,
• BUN ECHILIBRU PSIHIC,
• CONDIŢIE FIZICĂ MULŢUMITOARE.

CEL MAI MARE DUŞMAN AL MEDICULUI ÎN SITUAŢII DE DEZASTRU ( cei 3 P ai MUD )

• CEL MAI MARE DUŞMAN AL MEDICULUI ÎN SITUAŢII DE DEZASTRU ( cei 3 P ai MUD )

• PREGATIRE - personală/echipă/colectivitate,

• PLANIFICARE - schiţă/plan unic/colectiv,

• PERFECŢIONARE - exerciţii teoretice /practice repetate.

Lipsa unui plan, anterior dezastrului, aduce:

• Lipsa unui plan, anterior dezastrului, aduce:

• = întârzierea deciziilor,

• = decizii nerealiste,

• = creşterea numărului de victime,

• = scăderea performanţei oricărui ajutor,

• = panică, creşterea numărului de complicaţii,

• = erodarea încrederii în lideri.

Un rău nu vine niciodata singur -

• Un rău nu vine niciodata singur -

• cutremur - incendii – explozii (Bucureşti),

• explozie - accident chimic (Policolor),

• accident de circulaţie - blocarea căilor de acces pentru mijloacele de salvare (Ungaria),

• incident militar - accident nuclear ( Kursk ),

• erupţie vulcanică - tsunami (Java ),

• Cutremur – tsunami – accident nuclear (Japonia – Fukushima – 11 martie 2011).

condiţie de bază a unei activităţi de planificare,

• condiţie de bază a unei activităţi de planificare,

• subevaluarea este la fel de periculoasă ca şi supraevaluarea,

• cunoaşterea realităţilor din “ teren “ este o datorie ( pericole colaterale ),

• planurile actuale ????

Nu : un singur om pe tură – Maternitatea Giuleşti,

• Nu : un singur om pe tură – Maternitatea Giuleşti,

• Nu : un singur exemplar dintr-un medicament sau o facilitate medicală,

• Nu: un singur plan / o singură variantă / direcţie de acţiune,

Voluntari !!! amatorism / entuziasm

• Voluntari !!! amatorism / entuziasm

• ( cimitirele sunt pline de tineri ….. entuziaşti care s-au oferit voluntari - Cei 7 magnifici)

• Organizaţii nonguvernamentale (Crucea Rosie ??????)

• M.Ap.N, comunicatii!(Golgiuk), transport, medicina militară ??

• Ministerul Internelor şi al reformei administraţiei – IGSU cu componenta de PROTECŢIE CIVILA, cel mai important segment!

Ameninţările la adresa securităţii naţionale pendinte de factorul “SĂNĂTATE “ :

• Ameninţările la adresa securităţii naţionale pendinte de factorul “SĂNĂTATE “ :

• malnutriţia calitativă şi cantitativă,

• scăderea capacităţilor fizice şi psihice ale populaţiei,

• scăderea populaţiei, scăderea populaţiei masculine, îmbătrânirea demografică,

• importul şi exportul de patologie,

• Dezastrele sunt ameninţări neconvenţionale la adresa securităţii naţionale.

Înfiinţarea cursului de medicină de dezastru în tot învățământul medical.

• Înfiinţarea cursului de medicină de dezastru în tot învățământul medical.

• Şcolarizarea cadrelor medicale din sistemului sanitar în medicina de dezastru.

• INTRODUCEREA OBLIGATORIE A CUNOŞTINŢELOR DE MEDICINĂ DE DEZASTRU ÎN CADRUL PREGĂTIRII CONTINUE A ASISTENȚILOR MEDICALI.