1. componentele m. A. I. Transmisia automobilelor

Reductorul - distributor

Rolul reductorului-distribuitor. Automobilele destinate sa lucreze in conditii grele de drum sau pe terenuri accidentate au de invins rezistente mari si pentru a folosi intreaga greutate a lor drept greutate aderenta acestea se construieasc pe toate puntile motoare.

Reductorul distribuitor

1- flansa; 2- arbore primar; 3- pinionul arborelui primar; 4- pinionul arborelui secundar pentru puntea spate; 5- arbore secundar;
6- tamburul franei de mana; 7, 11- roti dintate de pe arborele intermediar; 8- roata dintata de pe arborele secundar al puntii fata; 9- carter;
10- arborele secundar; 12- arborele intermediar
13- mufa de cuplare a puntii fata;

Pentru transmiterea momentului motor la toate puntile motoare, automobilele sunt echipate cu un distributor sau cu un reductor-distribuitor.

Distribuitorul are rolul de a distribui momentul motor la puntile motoare si in acelasi de timp a-l si modifica.
Prin marimea raportului de transmitere si folosirea integrala a greutatii sale ca greutate aderenta, automobilul va putea sa urce pante de 50-60% va putea trece prin terenuri grele etc.

Clasificarea reductoarelor-distribuitoare.

Din punct de vedere constructiv reductoarele-distribuitoare pot fi:

-cu dispozitiv de decuplare a puntii motoare anterioare
-cu diferential interaxial
-cu cuplaj unidirectional (unisens),

Transmisia cardanica serveste la transmiterea miscarii de la arborele secundar al cutiei de viteze la axul rotilor motoare ale automobilului, unghiul dintre aceste doua axe fiind variabil.

Transmisie cardanica cu articulatie rigida cu viteza unghiulara variabila

1- furca glisanta; 2- cap canelat; 3- teava arborelui cardanic; 4- furca; 5- flansa; 6- crucea cardanului;
7- rulment; 8- inel de siguranta; 9- garniture; 10- furca; 11- piulia; 12- garniture; 13- inel despicat;
14- ungator; 15- furca

Variatia unghiului se datoreaza faptului ca puntea din spate nu este legata de cadrul automobilului, ci este suspendata pc arcuri, avind astfel posibilitatea de a-si schimba pozitia fata de cadru la cea mai mica incovoiere a arcurilor.

Transmisia cardanica se compune din:
-articulatiile cardanice
-arborele cardanic
-sprijinirile intermediare.

Articulatiile cardanice sunt mecanismele de legatura dintre doi arboti care se rotesc, axele acestora facand un anumit unghi intre ele.

Articulatie cardanica sincrona cu bile

1- arbore planetar; 2- arbore condus;
3, 4- furci; 5- lacas sferic;
6- bile de actionare; 7- bila centrala;
8, 9- stifturi; 10- orificiu;

Din punct de vedere constructiv, articulatiile cardanice se clasifica in:

-articulatii cardanice rigide
-articulatii cardanice elastice
Dupa viteza unghiulara care se obtine la arborele condus, articulatiile cardanice clasifica in:
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara variabila
-articulatii cardanice cu viteza unghiulara constanta.

Arborele cardanic este confectionat dintr-un tub de otel care la capatul dinspre cutia de viteze are presat si sudat un cap canelat iar la capatul celalalt are sudata furca articulatiei cardanice de la arborele transmisiei principale.

Transmisia principala are rolul de a mari momentul motor transmis la rotile motoare. De asemenea, transmisia principala transmite momentul de la arborele cardanic situat intr-un plan longitudinal al automobilului la semiarborii planetari, situati intr-un plan transversal.

Schema cinematica de organizare a transmisiei principale simple

1- rulment; 2- pinion conic (pinion de atac); 3- coroana dintata;
4- lagar de rulmenti; 5, 8- arbore planetar; 6- suruburi;
7- carcasa diferentialului; 9- flansa;

Dupa numarul treptelor de schimbare a momentului motor transmisiile principale se impart in:

-transmisii principale simple
-transmisii principale duble
Dupa tipul angrenajelor transmisiile principale se impart in:
-transmisii principale cu angrenaj conic
-transmisii principale cu melc si roata melcata

Diferentialul

Destinatia diferentialului. La deplasarea automobilului in viraj, roata motoare exterioara parcurge un spatiu mai mare decat roata motoare interioara virajului. Diferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze unghiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite.

Schema diferentialului

1- coroana diferentialului; 2- caseta satelitilor;
3- axa satelitilor; 4- satelitii; 5- pinioane planetare;
6- axe planetare;
7- roti motoare; 8- pinion de atac

Arborii planetari

Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmiterea momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare ale transisiei finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile arborilor planetari depind de modul de montare a capatului lor exterior in carterul puntii motoare.
In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare, ei se impart in:
-total descarcati
-semiincarcati
-total incarcati

Arborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre momentul motor. In acest caz butucul rotii motoare se monteaza prin intermediul a doi rulmenti conici pe trompa carterului puntii din spate. In aceasta situatie, solicitarea la incovoiere este preluata numal de carterul puntii mo¬toare. Solutia cu arbori planetari total descarcarcati se utilizeaza la autocamioane si autobuze.

Arborii planetari semiincarcati se monteaza printr-un rulment dispus intre butucul rotii si carterul puntii motoare. Acesti arbori sunt solicitati la torsiune de momentul motor si partial la incovoiere. Aceasta solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane usoare.

Arborii planetari total incarcati se sprijina printr-un rulment, montat intre arbore si carterul puntii motoare. Acesti arbori sunt solicitati atat la torsiune cat si la incovoiere. Solutia se utilizeaza in special la autoturisme.

Trasmisia finala amplifica momentul motor transmis rotilor si in acelasi timp, contribuie la micsorarea solicitarilor organelor transmisiei dispuse inaintea ei.
Transmisia finala se utilizeaza la automobilele la care raportul de transmitere al transmisiei pricipale, rezultat prin calcul, are o valoare prea mare. Din cauza limitarii dimensiunilor de gabarit a transmisiei principale se recurge la transmisia finala dispusa dupa diferential. Transmisiile finale se utilizeaza la unele autotobuze si autocamioane grele.

Clasificarea transmisiilor finale.

Transmisiile finale se clasifica dupa:

-numarul de trepte
-locul de amplasare
-tipul angrenajului.
Dupa numarul treptelor, transmisiile finale pot fi:
-simple
-duble.
Dupa locul de amplasare, transmisiile finale pot fi:
-dispuse langa diferential
-dispuse langa rotile motoare
Dupa tipul angrenajului transmisiile finale pot fi:
-cu roti dintate
-cu arbori
-cu axe fixe
-planetare

Constructia transmisiei finale. La automobile se utilizeaza transmisii finale simple, cu roti dintate cu arbori cu axe fixe, plasate langa rotile motoare. Unele automobile folosesc transmisii finale de tip planetar.

Carterul puntii din spate
Destinatia si conditiile impuse carterului puntii din spate. Carterul puntii spate are rolul de a transmite sarcina verticala de la cadru la roti si in acelasi timp de a transmite fortele de la rotile motoare la cadrul automobilului sau la caroserie. In acelasi timp, carterul trebuie sa asigure o functionare corespunzatoare organelor transmisiei montate in interiorul sau.

Verificarea cunostintelor de mecanica

Întrebări mecanică
1. Care din următoarele cauze duc la un consum mărit de combustibil?
a. înfundarea filtrului de aer

2. Care este rolul termostatului?

a. reglează şi menţine temperatura lichidului de răcire între limitele necesare

3. Care din urmatoarele cauze determină supraîncălzirea motorului?

a. blocarea termostatului în poziţia închis

4. Care este rolul carburatorului?

a. asigura formarea amestecului carburant la toate regimurile de funcţionare ale motorului

5. Care din urmatoarele cauze determina scăderea presiunii uleiului?

a. înfundarea sorbului pompei de ulei

6. Care din urmatoarele cauze determină scăderea puterii motorului?

a. toba de evacuare înfundată

7. Care din următorii factori influenţează distanţa de frânare al autovehiculului?

a. viteza de circulaţie, aderenţa pneurilor la sol, timpul de reacţie al şoferului

8. Oprirea autovehiculului într-un spaţiu cat mai mic, în condiţii de siguranţă se realizează prin?

a. rostogolirea roţilor

9. Precizaţi care din urmatoarele procedee asigură reducerea distanţei de oprire

a. acţionarea frânei de serviciu cu ambreiajul şi transmisia cuplate

10. Când se realizează legătura dintre motor şi transmisie?

a. când pedala ambreiajului este liberă şi maneta schimbătorului introdusă într-o treaptă de viteză

11. Care din următoarele defecţiuni duc la patinarea ambreiajului?

a. uzura mare a ferodourilor discului de ambreiaj

12. După ce recunoaşteţi ca ambreiajul patinează?

a. cand motorul se gaseste în priză directă, la accelerarea bruscă autovehiculul nu dezvoltă o viteză corespunzătoare

13. Când se consideră că autovehiculul merge în priză directă?

a. când turaţia arborelui cotit este egala cu turaţia arborelui secundar al cutiei de viteză

14. Care din următoarele defecţiuni duc la patinarea ambreiajului?

a. pătrunderea unsorii între discurile ambreiajului

15. În timpul mersului autovehiculul tinde sa traga spre dreapta. Care este cauza?

a. presiunea în pneul din dreapta faţă este prea mică

16. Care din următoarele defecţiuni creează joc mare la volan?

a. uzura pronunţată a angrenajelor din caseta de direcţie

17. Care din urmatoarele cauze determina descărcarea bateriei de acumulatori?

a. folosirea excesivă a demarorului

18. Pornirea motorului se face cu ajutorul?

a. electromotorului

19. Care este rolul bateriei de acumulatori?

a. alimentează consumatorii cu energie electrică în raport de necesităţi

20. Care din următoarele defecţiuni ale instalaţiei de răcire conduce la uzura prematură a motorului.

a. blocarea termostatului în poziţia „deschis”

21. Pătrunderea apei în baia de ulei a motorului se constată prin?

a. existenţa unei spume de culoare gălbuie pe joja de nivel a uleiului

22. Blocarea termostatului pe poziţia închis conduce la?

a. supraîncălzirea motorului

23. Precizaţi care din cauzele următoare conduc la încalzirea excesivă a pneurilor?

a. rularea cu presiune mai mica în pneuri decât cea indicată de constructor

24. Care din factorii enumeraţi mai jos condiţionează exploatarea raţională a pneurilor?

a. viteza de deplasare, modul de conducere, presiunea din pneu

25. Uzura neuniforma a benzii de rulare a unui pneu este produsa de?

a. exploatarea pneului în condiţii de suprasarcină

26. În cazul rulării cu un pneu umflat sub presiunea indicată de constructor uzura neuniformă a benzii de rulare se produce?

a. în zona „umerilor”

27. În cazul rulării cu pneurile umflate peste presiunea indicată de constructor, se produce?

a. uzura anormală pe creasta benzii de rulare

28. Apariţia crăpăturilor în canalele profilului şi tăierea benzii de rulare a pneurilor se datorează?

a. utilizării unor presiuni în pneu mult inferioare celei indicate de constructor

29. Uzura anvelopei în zona talonului este o consecinţă a rulării?

a. cu presiune scăzută

30. Desfacerea firelor de cord, ca urmare a flexionării mari ale carcasei anvelopei , este o consecinţă a rulării?

a. cu presiune scăzută

31. Uzura locală a unui pneu, în zona benzii de rulare, se poate produce datorită?

a. neechilibrării corespunzătoare a roţii respective

32. Ovalizarea găurilor de prindere a roţii pe butuc se datorează?

a. rulării cu piuliţele de fixare insuficient strânse

33. La coborârea unor pante lungi se recomandă folosirea frânei de motor întrucât?

a. evită suprasolicitarea frânei de serviciu care în astfel de condiţii poarte deveni ineficientă

34. Care din următorii factori influenţează spaţiul de frânare al unui autovehicul?

a. viteza de circulaţie, aderenţa pneurilor la sol şi timpul de reacţie al şoferului

35. Ce se înţelege prin masă totală maximă autorizată?

a. masa proprie a autovehiculului şi masa încărcăturii

36. Care sunt părţile principale ale unui automobil

a. caroseria, motorul, transmisia şi roţile

37. Care parte a anvelopei este în contact permanent cu solul

a. banda de rulare

38. Cum se numeşte distanţa dintre roţile din faţă dreapta respestiv stânga ale autovehiculului?

a. ecartament

39. Cum se numeşte distanţa dintre roţile faţă şi spate de pe aceeaşi parte ale autovehiculului?

a. Ampatament

40. Cum se numeşte piesa metalică pe care se aplică garniturile de fricţiune ale echipamentului de frânare cu tambur?

a. sabot

41. Sporirea eficacităţii frânei de staţionare se poate face prin?

a. reglarea corespunzătoare a acesteia

42. Care este rolul alternatorului?

a. asigură încărcarea bateriei de acumulatori si alimentează cu energie consumatorii

43. Care este sursa de electricitate folosită la automobile?

a. bateria de acumulatori

44. Ce rol are ambreiajul ca prim organ al transmisiei?

a. stabileşte şi întrerupe legătura între motor şi cutia de viteze, amortizează vibraţiile de torsiune ale arborelui motor generate de neregularităţile cuplului motor.

45. Care sunt principalii factori care influenţează consumul de combustibil?

a. factori legaţi de stilul de conducere al autovehiculului şi de modul de funcţionare al motorului

46. Care este cauza care determină ca efectul de frânare să se obţină la capătul cursei pedalei de frână?

a. cursa liberă a pedalei de frână este prea mare

47. Cum se numeşte axul în jurul căruia se rotesc roţile directoare, când execută viraj?

a. pivot

48. Cum se numeşte piesa pe care e fixată roata din faţă şi din spate a unui autovehicul?

a. fuzetă

49. Care di următoarele cauze determină sulfatarea bateriei de acumulatori?

a. nivelul scăzut al electrolitului

50. Care din următoarele defecte pot interveni la mecanismul de direcţie?

a. direcţia trage într-o parte sau oscilează

51. Care din următoarele defecţiuni poate determina blocarea unei roţi în timpul deplasării?

a. griparea unui rulment

52. Care sunt cauzele care determină ancrasarea bujiilor?

a. pătrunderea uleiului în camera de ardere

53. La eliberarea pedalei de frână una din roţi rămâne blocată. Care poate fi cauza?

a. ruperea arcului de readucere al saboţilor roţii respective

54. Precizaţi care din următoarele defecţiuni se poate produce la carburator?

a. spargerea plutitorului, sau înţepenirea acestuie pe axul său şi defectarea pompei de accelerare ca urmare a spargerii membranei

55. Precizaţi unde se formează amestecul carburant la motoarele cu aprindere prin scânteie?

a. în carburator

56. Care trebuie să fie nivelul electrolitului în bateria de acumulatori?

a. 10-15 mm peste nivelul plăcilor

57. precizaţi care dintre cauze determină descărcarea bateriei de acumulatori?

a. defectarea alternatorului

58. Care dintre urmatoarele cauze fac imposibilă frânarea la un moment dat?

a. pierderea lichidului de frână din echipamentul de frânare

59. Care din cauze provoacă un joc mare la volan?

a. uzarea articulatiilor mecanismului de direcţie

60. Care din măsurile de mai jos contribuie la menţinerea mecanismului de direcţie în bună stare de funcţionare?

a. verificarea strângerii şi reglării rulmenţilor roţilor directoare, modului de fixare a casetei de direcţie şi jocului articulaţiilor barelor de direcţie

61. Din ce cauză lumina de întâlnire luminează sus?

a. becul bilux este montat cu ecranul luminii de întâlnire în jos

62. Care este distanţa pe care trebuie sa o lumineze eficient noaptea pe timp senin lumina de întâlnire?

a. 30 m

63. Care este distanţa pe care trebuie sa o lumineze eficient noaptea pe timp senin lumina de drum?

a. 100 m

64. De la ce distanţă trebuie să fie vizibile noaptea pe timp senin luminile de poziţie?

a. 150 m

65. De la ce distanţă trebuie sa se poată citi plăcuţa cu numărul de înmatriculare noaptea pe timp senin?

a. 20 m

66. De la ce distanţă trebuie să fie vizibilă lumina lanternelor STOP?

a. legal nu este prevăzută distanţa, dar intensitatea luminoasă a acestor lanterne trebuie să fie mai mare decât a luminilor de poziţie

67. Cu ce se completează electrolitul din bateria de acumulatori?

a. cu apă distilată

68. Surplusul de motorină de la injectoare este refulat?

a. în rezervor prin pompa de injecţie

69. Pe ce se montează ambreiajul?

a. pe roata volantă a motorului

70. Cauzele care determina un consum marit de combustibil sunt?

a. dereglarea carburatiei
b. demarajele bruste

71. Calitatea uleiului de motor se poate aprecia in functie de?

a. vascozitate
b. punctul de congelare

72. Care cauze determina incalzirea excesiva a motorului?

a. slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa
b. defectarea termostatului

73. Care este rolul uleiului pentru motor cu ardere interna?

a. prin creearea unei pelicule (film) de ulei protejeaza piesele aflate in contact.

74. Fumul de culoare albastra si calamina de pe electrozii bujiilor indica?

a. uzura mecanismului motor (grupul piston-cilindru)

75. Cresterea nivelului uleiului în baia de ulei se poate datora?

a. patrunderii apei in baie
b. patrunderii combustibilului

76. Mentinerea sistemului de ungere in stare buna se realizeaza prin?

a. verificarea nivelului uleiului in baia de ulei
b. inlocuirea uleiului si filtrului de ulei dupa expirarea termenului de utilizare

77. Termostatul mentine temperatura de regim a motorului intre?

a. 90 si 95°C

78. Cea mai frecventa defectiune a instalatiei de racire este?

a. Slabirea sau ruperea curelei pompei de apa

79. Din cauza defectarii termostatului (blocarea pe pozitia deschis) temperatura de functionare a motorului este sub temperatura normala de regim, care este efectul acestui defect?

a. creste consumul de combustibil

80. Ce poate insemna aprinderea “martorului” de la bord care semnalizeaza functionarea alternatorului?

a. defectarea echipamentului de incarcare a bateriei de acumulatori sau ruperea curelei care antreneaza alternatorul si pompa de apa.

81. Cand se inlocuieste sau cand se completeaza lichidul de racire(antigelul) se va avea grija ca?

a. sa se evite contactul cu antigelul deoarece este toxic

82. In afara de faptul ca motorul nu porneste cu depistam ca bateria de acumulatori este descarcata?

a. la actionarea claxonului, acesta suna slab si intermitent
b. la aprinderea farurilor, intensitatea luminoasa scade progresiv

83. Defectarea prematura a ambreiajului se poate datora?

a. mentinerii nejustificat de mult a pedalei calcate

84. Daca la un moment dat volanul se manevreaza mai greoi decat de obicei primul lucru care se verifica este?

a. presiunea in pneurile puntii din fata

85. Uzura prematura a pneurilor puntii din fata se datoreaza?

a. dereglarii geometriei directiei

86. Defectiunile tehnice ale mecanismului de directie se por remedia?

a. numai la ateliere specializate care au personal calificat, dupa care se impune o reglare a directiei pe stand

87. Deplasarea greoaie a pedalei de frana se datoreaza?

a. griparii cilindrilor receptori si a pistonaselor

88. Cursa mica a pedalei de frana se datoreaza?

a. unui joc prea mic intre saboti si tamburi

89. O franare eficienta se apreciaza in functie de?

a. spatiul de franare

90. Presiunea in pneuri se masoara cand pneurile sunt?

a. reci

91. Care este rolul ambreiajului?

a. realizeaza cuplarea progresiva si decuplarea motorului de transmisie

92. Organele mobila ale mecanismului motor sunt:

a. pistonul, segmentii, boltul, biela, arborele cotit si volantul

93. Care este rolul curiei de viteze?

a. permite mersul inapoi fara a inversa sensul de rotatie al motorului

94. Motorul diesel scoate fum in mod excesiv din cauza?

a. defectiunilor instalatiei de injectie

95. Tremostatul este parte componenta a instalatiei de?

a. racire

96. Care este criteriul de alegere al combustibililor?

a. benzina dupa cifra octanica (C.O.), motorina dupa cifra cetanica (C.C.)

97. Simbolurile Euro 1, Euro 2, Euro 3, Euro 4, Euro 5, reprezinta?

a. standardele de poluare din Uniunea Europeana

98. Fumul de culoare albastra scos pe esapament denota?

a. un consum marit de ulei

99. Fumul de culoare neagra scos pe esapament denota?

a. consum marit de combustibil

100. Care este rolul catalizatorului?

a. datorita arderii complete a gazelor de avacuare poluarea atmosferica este mai redusa

101. Cum se verifica nivelul uleiului din baia de ulei?

a. cu ajutorul jojei (tija cu 2 semne pentru minim si pentru maxim nivelul trebuie sa fie intre min si max)

102. Cand se inlocuieste uleiul si filtrul de ulei?

a. conform periodicitatii stabilite de constructor

103. Motorul cu aprindere prin scanteie cu catalizator foloseste ca si combustibil?

a. benzina fara plumb

104. Care este rolul dispozitivelor antiblocare (ABS)

a. nu permit blocarea rotilor in timpul franarii, indiferent de forta de franare aplicata pedalei sau de starea carosabilului

105. Inscriptia Tubeless de pe anvelopa arata ca?

a. anvelopa functioneaza fara camera de aer

106. Incalzirea excesiva a anvelopei se datoreaza?

a. rularii cu anvelopa umflata la o presiune mai mica decat cea recomandata sau supraincarcarii autovehicului

107. Uzura anormala a a unuia dintre pneuri se poate datora?

a. unor defectiuni la sistemul de directie si de franare

108. Uzura prematura a pneurilor apare atunci cand?

a. stilul de conducere este agresiv cu demaraje si franari bruste

109. Perna de aer (Airbag-ul) asigura?

a. protectia persoanelor in cazul unei coliziuni puternice a autovehicului

110. Frana de serviciu (de picior) trebuie sa asigure?

a. franarea rapida, sigura si eficienta indiferent de greutatea autovehiculului sau de inclinatia drumului

111. Care este masa totala maxima autorizata pentru care nu este nevoie de dispozitiv de franare la remorci?

a. 750 kg

112. Carui mecanism permite dispozitivul ABS, in cazul unei franari violente sa functioneze normal?

a. mecanismului de directie

113. Din ce cauza pot aparea vibratii la volan?

a. din cauza pneurilor insuficient umflate sau neechilibrate

114. Rolul bateriei de acumulatori este de a?

a. asigura alimentarea consumatorilor cu energie electrica

115. Rolul termostatului este de a?

a. inchide si deschide circuitul de racire astfel incat temperatura de regim a motorului sa se mentina intre 90 si 95°C

116. Din ce cauza autovehiculul poate trage intr- o parte?

a. din cauza geometriei dereglate a rotior

117. La actionarea pedalei de frana cursa este lunga, dar la urmatoarele actionari succesive cursa revine la normal, ce trebuie facut?

a. trebuie reparata intr-un atelier specializat deoarece instalatia de franare contine aer