A consiliului local al municipiului bistrita


g. Concentratii ale metalelor grele



Yüklə 1,31 Mb.
səhifə3/11
tarix18.08.2018
ölçüsü1,31 Mb.
#72889
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11


g. Concentratii ale metalelor grele
In cadrul monitorizarii calitati aerului, laboratorul APM Bistrita-Nasaud determina concentratia metalelor plumb, cadmiu, crom, zinc si cupru din pulberile PM10. Datele sintetice privind aceste determinari sunt prezentate in tabelul urmator.



Metale din PM 10

Anul 2007

Punct prelevare:

BISTRITA

sediul APM

µg/mc

nr. determinari

Plumb







Valoarea limita anuala admisa

0,5




Media anuala la Pb

0.01347

256

Cadmiu







CMA

0,02




Valoarea medie anuala

0.001367

267

Crom







Valoarea medie anuala

0.055993

230

Zinc







Valoarea medie anuala

0.023517

259

Cupru







Valoarea medie anuala

0.014204

267


APĂ

Calitatea apei potabile

În conformitate cu Legea 458/8.07.2002, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud asigură supravegherea, inspecţia şi monitorizarea calităţii apei potabile. Supravegherea apei potabile se face prin prelevarea şi analiza probelor de apă din reţeaua de distribuţie, de două ori pe săptămână în 8 puncte de recoltare amplasate dispersat pe raza municipiului, şi zilnic in punctul de recoltare DSP. Pentru a aprecia că o apă este sigură, numărul probelor anuale care prezintă abateri calitative trebuie să fie sub 5% din totalul probelor analizate.




Analize/an

2001

2002

2003

Total analize(probe)

1.806

1.729

1. 478

Total parametri analizaţi

11.581

11.086

8. 958

Depăşiri chimic

80

44

66

Depăşiri bacteriologic

23

21

4


În concluzie, apa furnizată prin reţeaua de distribuţie a municipiului Bistriţa apare ca sigură. De altfel, nu s-a înregistrat nici o epidemie hidrică în anii mentionaţi.
Calitatea apei râului Bistriţa

  • Pentru cunoaşterea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă utilizate în scopul potabilizării, pe teritoriul municipiului Bistriţa, în cursul anului 2003, s-au organizat campanii lunare de recoltare a probelor de apă în secţiunea priza Bistriţa.

Determinările de laborator au cuprins analize fizico-chimice şi microbiologice. Prelucrarea datelor s-a făcut în conformitate cu prevederile “Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare” şi a “Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă”, aprobate prin H.G. 100/07.02.2002.

În urma interpretării datelor furnizate de campaniile lunare efectuate în secţiunea de potabilizare – priza Bistriţa, au rezultat următoarele:

Calitatea apei în această secţiune se încadrează din punct de vedere fizico-chimic în categoria A2, încadrare determinată în principal de valorile înregistrate de indicatorul amoniu. S-au înregistrat depăşiri faţă de categoria A1 şi pentru indicatorii: suspensii (ianuarie, martie - 2 recoltări), CCO-Cr (martie - 3 recoltări, aprilie, iulie şi octombrie), CBO5 (octombrie) şi mangan (ianuarie).

În ceea ce priveşte indicatorii microbiologici s-au evidenţiat următoarele aspecte:

- Din punct de vedere al coliformilor totali la recoltările din lunile martie, aprilie octombrie şi noiembrie s-au înregistrat valori care încadrează apa în categoria A2 (542-4.900 coli/100 ml). La campaniile din lunile mai, iunie, iulie, august, septembrie şi decembrie valorile acestora a încadrat secţiunea în categoria A3 ( 5.420-16.090 coli/100 ml).

- În toate campaniile de recoltare, valorile înregistrate pentru coliformi fecali, streptococi fecali şi salmonela încadrează cursul de apă în categoria A1.



  • Fluxul lent şi Fluxul informaţional rapid zilnic şi săptămânal, componentă a fluxului rapid din cadrul Monitoringului Naţional a Calităţii Apelor, ce asigură supravegherea operativă a calităţii apelor curgătoare de suprafaţă sub aspectul efectului imediat al impactului produs de poluările importante a fost efectuat în secţiunea: râul Bistriţa la Sărata .

Datele furnizate au scos în evidenţă situaţii în care au fost deversate ape insuficient epurate, atât de către agenţii economici industriali, cât şi de unităţile de gospodărie comunală.

Faţă de prevederile “Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de suprafaţă” aprobat prin Ordinul nr. 1146/10.12.2002 referitoare la apele de suprafaţă s-au înregistrat următoarele situaţii:

Secţiunea Sărata: Valoarea minimă înregistrată pentru indicatorul CCO-Mn a fost 2,8 mg/l, iar cea maximă 11 mg/l. În lunile aprilie şi iulie s-a înregistrat depăşirea valorii indicatorului CCO-Mn-11 mg/l faţă de categoria a II-a de calitate (obiectiv de referinţă-10 mg/l) datorită fenomenelor hidrometeorologice aferente respectivelor perioade.

În ceea ce priveşte indicatorul N- NH4+ , valoarea minimă înregistrată a fost 0,54 mg N/l, iar cea maximă 10,66 mg N/l. Depăşirea în permanenţă a valorii acestui indicator faţă de categoria a II-a de calitate (obiectiv de referinţă– 0,3 mg N/l) se datorează aportului de ape uzate insuficient epurate evacuate de RAJA “AQUABIS” BN, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare.

Apele din precipitaţii se prelevează în 2 puncte din municipiul Bistriţa, cu frecvenţa săptămânală, respectiv la : sediul APM şi depozitul RAJA AQUABIS

Indicatorii determinati sunt pH, cloruri, sulfati, calciu, amoniu, azotiti, azotati, alcalinitate, conductivitate.

In anii 2001-2003 s-au inregistrat patru cazuri de precipitatii cu pH usor acid (pH=6,37 in noiembrie 2001 ; pH=6,38 in decembrie 2001 ; pH= 6,42 martie 2002).
SOL

Monitorizarea calităţii solului se efectuează de către APM Bistriţa-Năsăud şi urmăreşte cu predilecţie calitatea solurilor din zone cu potenţial de poluare ridicat.



Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud, prin laboratorul propriu, a efectuat in cursul anului 2007 analize ale pH-ului si metalelor din sol, conform tabelului de mai jos:

Valorile medii ale indicatorilor monitorizati pentru factorul de mediu SOL

(mg/kg sol uscat),

Municipiul Bistrita, anul 2007

punct prelevare


indicatorul


BISTRITA - limita HALDA DE ZGURA

BISTRITA - limita RAMPA DESEURI MENAJERE

BISTRITA - ZONA INDUSTRIALA

VALORI DE REFERINTA conf. Ord.756/1997

Valori normale

folosinta mai putin sensibila

Prag de alerta

Prag de interventie

suprafata

 

 

 

 

 

 

pH

7.7

7.760

7.005

 

 

 

Zn

41.575

29.000

30.031

100

700

1,500

Cu

8.1813

19.845

7.213

20

250

500

Pb

97.531

34.725

45.225

20

250

1,000

Cd

0.05

0.230

0.056

1

5

10

Cr

1.9938

5.188

1.708

30

300

600

adancime

 

 

 

 

 

 

pH

7.785

7.696

6.915

 

 

 

Zn

126.46

92.380

30.150

100

700

1,500

Cu

10.475

58.325

12.050

20

250

500

Pb

33.044

104.730

36.769

20

250

1,000

Cd

0.15

0.320

0.094

1

5

10

Cr

4.2813

1.981

2.933

30

300

600

nr. prelevari

4

5

4

 

 

 

Se constata ca s-au inregistrat depasiri ale valorilor normale la prelevarile de sol de suprafata la indicatorul Pb in toate cele 3 puncte de prelevare. In ceea ce priveste prelevarile de adancime s-au inregistrat depasiri ale valorilor normale la indicatorul Zn, la limita haldei de zgura, la Cu la limita rampei de deseuri menajere si la indicatorul Pb in toate cele 3 puncte de prelevare.

In cursul anului 2007 a fost monitorizat solul in zona podului Budac, categoria de folosinta sensibila, toti indicatorii monitorizati incadrandu-se in valorile normale.

In cursul anului 2006, s-au efectuat o serie de analize ale solului. Rezultatele acestor analize sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos




Puncte de prelevare Nr. prelevari/anul 2006

Tipuri de folosinta sensibile:

Bistrita – zona rezidentiala podul Budacului 3



Tipuri de folosinta mai putin sensibila:

Bistrita - limita haldei de zgura ARIO 4

Bistrita – limita rampei de deseuri menajere 4

Bistrita – zona industriala 4



Puncte de prelevare deseuri:

Bistrita – rampa de deseuri menajere 2

Bistrita – halda de zgura ARIO 3


Valorile medii ale indicatorilor monitorizati pentru factorul de mediu SOL (mg/kg sol uscat),

in municipiul Bistrita, anul 2006

indicatorul / punct prelevare

BISTRITA - limita HALDA DE ZGURA

BISTRITA - limita RAMPA DESEURI MENAJERE

BISTRITA - ZONA INDUSTRIALA

BISTRITA - PODUL BUDACULUI

VALORI DE REFERINTA conf. Ord.756/1997

ValorI normale

Prag de alerta

Prag de interventie

folosinta sensibila

folosinta mai putin sensibila

folosinta sensibila

folosinta mai putin sensibila

suprafata

 

 

 

 

 

 



 

 


 

 

 

 

 

pH

8,02

7,09

7,71

7,69

 

 

 

 

 

Zn

68,93

93,77

64,23

38,87

100

300

700

600

1.500

Cu

12,10

29,16

15,17

14,71

20

100

250

200

500

Pb

12,50

41,32

19,93

4,05

20

50

250

100

1.000

Cd

0,63

0,25

1,06

0,17

1

3

5

5

10

Cr

9,13

7,56

7,94

25,33

30

100

300

300

600

adancime

 

 

 

 

 

 

 

 

pH

8,10

7,24

7,79

7,74

 

 

 

 

 

Zn

67,22

53,60

53,77

43,81

100

300

700

600

1.500

Cu

6,74

34,24

9,47

19,78

20

100

250

200

500

Pb

3,71

15,33

30,07

3,47

20

50

250

100

1.000

Cd

1,25

0,13

1,56

1,42

1

3

5

5

10

Cr

9,81

22,56

14,81

20,75

30

100

300

300

600

Din interpretarea datelor se constata ca la nivelul municipiului Bistrita, in cursul anului 2006 nu au fost inregistrate depasiri ale valorilor normale.


In anul 2005 monitorizarea solului din judet s-a realizat prin prelevarea de probe lunare si/sau bilunare (in lunile cand conditiile meteorologice au permis) si determinarea indicatorilor specifici pentru sol si vegetatie in urmatoarele puncte din municipiul Bistrita :

  • halda de deseuri industriale a SC ARIO SA din Bistrita,

  • doua puncte in rampa de deseuri menajere a municipiului Bistrita

  • un punct in zona industriala Bistrita, prelevari trimestriale

  • parcul municipiului si zona podul Budacului Bistrita, cu prelevari trimestriale

  • la limita haldei de zgura a SC ARIO SA Bistrita un punct, prelevari trimestriale

Pentru aceste probe s-au determinat urmatorii indicatori, functie de care se stabileste calitatea solului: pH, plumb, crom, cadmiu, cupru, zinc.

Din interpretarea datelor se constata ca:



  • valorile la plumb depasesc valoarea normala dar sunt sub valoarea pragului de alerta in punctele de prelevare din zona industriala Bistrita si la limita haldei de zgura Bistrita, pentru prelevarile de suprafata si adancime

  • valorile la zinc depasesc valoarea normala in sol in punctul de prelevare de la podul Budacului , pentru prelevarile de adancime



Valori medii ale indicatorilor analizati pentru SOL in judetul BISTRITA-NASAUD - ANUL 2005

Puncte de prelevare

VALORI DE REFERINTA conf. Ord.756/1997

 

BISTRITA - limita HALDA DE ZGURA

BISTRITA - PARC ORAS

BISTRITA - ZONA INDUSTRIALA

BISTRITA - POD

ValorI normale

Prag de alerta

Prag de interventie

Suprafata













 

 

 

pH

7.9225

7.43

7.98

7.627

 

 

 

Zn

46.57

34.9

93.74

42.91

100

700

1500

Cu

7.5063

16.3

11

15.13

20

250

500

Pb

44.7

17.7

237.2

22.15

20

250

1000

Cd

0.0688

0.12

0.175

0.167

1

5

10

Cr

4.0188

2.77

3.767

3.967

30

300

600

Adancime 

 

 

 

  

 

 

 

pH

7.915

7.23

8.013

7.753

 

 

 

Zn

38.181

54.2

39.83

117.3

100

700

1500

Cu

19.994

14.1

12.43

17.19

20

250

500

Pb

44.588

14.1

117.8

17.13

20

250

1000

Cd

0.2313

0.02

0.158

0.158

1

5

10

Cr

6.7188

5.63

4.658

6.15

30

300

600



Nivelul zgomotului urban
Agentia Pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud a efectuat in cursul anului 2007, conform planului propriu de monitorizare, un numar de 48 determinari ale nivelului de zgomot in patru puncte in municipiul Bistrita si anume:

    • Bistrita - Intersectia Piata Petru Rares: Bl. Republicii- str. Crinilor- Bl. 1 Decembrie;

    • Bistrita - Intersectia Decebal : Bl.Decebal- str. Cuza Voda – str. Ursului;

    • Bistrita - Intersectia Posta veche: Bl. Independentei- str. Garii – str. Al.Odobescu;

    • Bistrita - Intersectia Han : Calea Moldovei – str. Nasaudului- Bl. 1 Decembrie;

Frecventa acestor determinari este lunara, valorile limita admise pe diferite categorii tehnice de strazi sunt conform Stasului 10009/88.

Din analiza datelor, pentru perioada 2004-2006, se constata:

- in anul 2004, au fost efectutate 40 de determinari, inregistrandu-se 3 depasiri;

- pentru anul 2005, au fost efectuate 44 de determinari din care 2 depasiri;

- in cursul anului 2006 s-au efectuat 48 de determinari ale nivelului de zgomot, neinregistrandu-se nici o depasire.

Cele mai mari valori ale nivelului de zgomot pentru perioada 2004-2006, au fost inregistrate in Intersecţia stradală Poşta Veche (Bl. Independenţei-Str. Gării-Str. Al. Odobescu-Str.Ghe. Şincai) si Intersecţia stradală Han ( Bl. Calea Moldovei-Str. Năsăudului-Bl. 1 Decembrie).

- in cursul anului 2007 s-a facut 48 determinari ale nivelului de zgomot si s-a inregistrat o singura depasire in intersectia stradala Decebal-Cuza Voda –Ursului.

De asemenea, Agentia de Protectia Mediului a mai efectuat o serie determinari la limita unor zone functionale din Bistrita (determinari efectuate la comanda agentilor economici), observandu-se ca exista unele depasiri fata de nivelul de zgomot echivalent admis prin STAS 10009/1988, cap.2. In acest caz, deoarece unele din unitatile pentru care s-au efectuat determinarile se gasesc in zona industriala, defalcarea nivelului de zgomot produs pe surse efective nu s-a putut realiza. Aceasta zona fiind relativ departe de zona locuita a orasului se poate considera ca depasirile inregistrate nu reprezinta o sursa de poluare sonora a populatiei.
ARII NATURALE PROTEJATE

În municipiul Bistriţa există 2 arii protejate de interes local, care ocupă o suprafaţă totală de 6 ha şi sunt reprezentate prin:



Parcul Municipal Bistriţa declarat în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judeţean şi reconfirmat prin Hotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejată, aflat în administrarea Consiliul local al municipiului Bistriţa. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupaţi în parcele delimitate de alei. Dintre speciile de arbori prezente putem enumera ginkgo biloba, arborele lalea (Liriodendron tulipifera), pinul ( Pinus sylvestris), bradul argintiu (Abies alba-pectinata), teiul (Tilia sp.), castanul porcesc (Aesculum hippocastanum), molidul (Picea abies), larice (Larix decidua), tuia (Thuia orientalis) etc.

Gradina dendrologică a Liceului „Liviu Rebreanu” declarată în baza deciziei nr.58/1976 a Consiliului Judetean şi reconfirmată prin Hotărârea nr.3/1995 are o suprafaţă de 8393 mp. Este administrată de Liceul Liviu Rebreanu şi face parte din categoria rezervaţiilor botanice de tip dendrologic conţinând specii valoroase ca: Liriodendron, Magnolia, Abies, Rhododendron, Sequoia, Viburnum, etc.

De asemenea prin aceeaşi hotărâre au fost declaraţi ca arbori protejaţi şi două exemplare de Taxus baccata aflate în incinta Spitalului de pe B-dul Independenţei.


SURSE DE POLUARE MAJORĂ DIN MUNICIPIUL BISTRIŢA
În municipiul Bistriţa există 5 agenţi economici care intră sub incidenţa Directivei IPPC ( Directiva privind Controlul Poluarii Industriale):

  • SC ARIO SA – turnatorie armături industriale din oţel şi piese turnate;

  • SC ROMBAT SA –activitate de producere acumulatori, baterii şi pile electrice;

  • SC TERAPLAST GP SA- productie cahle pentru teracota si caramizi;

  • SC KEMWATER CHIMBIS SA productie sulfat de aluminiu ;

  • DIRECŢIA DE TERMOFICARE BISTRIŢA, uzina termica.

Pentru factorul de mediu aer principalele surse de poluare sunt:

  • instalaţiile de ardere pentru producerea energiei termice : Direcţia de Termoficare Bistriţa, a generat în anul 2006 din activitate următoarele cantităţi de poluanţi: 14789t CO2; 5,332t CO; 0,109t SO2, 38,667t NOx; 0,639t N2O.

  • activităţi industriale:

  • SC ARIO SA - in cursul anului 2006 a generat următoarele cantităţi de poluanţi: 1480 t CO2; 0,312 t SO2; 2,536t NOX; 11,936 t CO; 0,178 t N2O;

  • SC ROMBAT SA – din activitatea desfăşurată au rezultat: 2675 t CO; 0,034 t SO; 2,899 t NO; 0,969 t CO ; 0,297 t N2O.

  • SC TERAPLAST GP SA - în anul 2006 a produs următorii poluanţi: 2371t CO; 1,573t SO2, ; 4,436t NO; 0,684 t CO ; 0,267t N2O.

  • SC KEMWATER CHIMBIS SA – în cursul anului 2006 a rezultat: 7,490 t SO; 5,85t NH3.

traficul rutier - poluarea aerului se datorează stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibililor şi infrastructurii rutiere

Poluarea apei

Caracterizarea globală a surselor de ape uzate

Principala sursă de poluare a râului Bistriţa o reprezintă apele uzate insuficient epurate evacuate de R.A.J.A. “AQUABIS “, staţia de epurare nefiind prevăzută cu treaptă terţiară pentru nutrienţi ( NH4.+ - N ). De asemenea, calitatea apei râului Bistriţa este afectată de influenţa antropică coroborată cu fondul natural, care determină depăşiri la ionii generali şi metale .


Evacuarea apelor uzate

În ceea ce priveşte volumul apelor uzate menajere şi industriale, colectate de pe teritoriul municipiului Bistriţa prin sistemul de canalizare nu toate apele uzate generate din activităţile productive şi menajere sunt deversate în canalizare, multe dintre ele ajungând direct în emisarul natural, iar pe de altă parte reţeaua de canalizare nu acoperă în întregime suprafaţa municipiului.

Staţia de epurare este amplasată în extremitatea de sud-vest a municipiului Bistriţa, pe malul drept al râului omonim, afluent de dreapta al Şieului, afluent de stânga al Someşului Mare.

Canalizarea apelor uzate şi staţia de epurare s-au dezvoltat în două etape:



  • etapa I: între anii 1970-1973, la un debit de 220l/s

  • etapa II: între anii 1977-1983, la un debit de 500l/s

Canalizarea este exploatată de RAJA AQUABIS BN care preia apele uzate spre epurare în staţia veche cu capacitatea de 530 l/s şi prin staţia nouă, cu capacitatea de 500 l/s.

Staţia veche de epurare este prevăzută cu trei linii, din care primele două sunt în stare de conservare :

- două mecano-biologice: - una cu capacitatea de 110 l/s;

- una cu capacitatea de 250 l/s.

- una mecano-chimică cu capacitatea de 170 l/s.

Staţia nouă de epurare este prevăzută cu linie tehnologică de epurare mecano-biologică, cu capacitatea de 500 l/s.

În anul 2003 unitatea a evacuat următoarele debite medii de ape uzate:


  • Staţia veche – 8,32 l/s;

  • Staţia nouă – 421,95 l/s;

În anul 2003 râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei de epurare (cca. 9 km) s-a situat în clasa a V-a de calitate (încadrare determinată de nutrienţi: NH4+-N=3,47 mg/l), datorită evacuării de ape uzate insuficient epurate provenite de la această unitate, S.E. nefiind prevăzută cu treaptă terţiară de epurare. Lipsa acesteia determină în continuare în secţiunea Sărata situarea valorii indicatorului NH4+-N peste valoarea corespunzătoare categoriei a II-a de calitate (obiectiv de referinţă).

Staţia de epurare Bistriţa nefiind proiectată pentru reducerea nutrienţilor din apa uzată, apa rezultată în urma procesului de epurare prezintă depăşiri la indicatorii amintiti anterior.



1.6 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Salubrizare stradală

Suprafaţa străzilor oraşului Bistriţa este de 740 497 mp; zilnic se salubrizează o suprafaţă de 662.998 mp, care include un număr de 558 de străzi si parcarile aferente.

Salubrizarea stradală a municipiului Bistriţa este efectuată de firma privată S.C.Codrişor S.R.L. Primăria municipiului Bistriţa monitorizează cantitativ şi calitativ desfăşurarea acestei activităţi , stabilind totodată şi programul de lucru.

Serviciile de salubrizare constau în:



  • măturat manual străzi, transport deşeuri stradale, transport zăpadă cu tractorul pe timp de zi, activităţi efectuate de S.C.Codrişor S.R.L ;

  • întreţinere curăţenie – activitate prestată de S.C.Codrişor S.R.L pe timp de iarnă, când nu se poate efectua măturatul manual ;

  • stropit mecanizat, curăţat rigole prin răzuire, degajat zăpada de pe trotuare– activităţi efectuate de Primăria municipiului Bistriţa şi de S.C.Codrişor S.R.L pe bază de comandă.

În vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor industriale, stradale, comerciale şi menajere, precum şi pentru efectuarea salubrizării stradale, societăţile de salubrizare posedă următoarele dotări:

  • SC CODRIŞOR SRL: 4 autogunoiere compactoare

  • SC URBANA SA: 135 containere de 4000 l, 366 eurocontainere de 1100 l, 260 pubele de 240 l, 1500 pubele de 120 l, 6 autogunoiere compactoare, 2 autotransportoare cu container, 2 tractoare cu remorcă şi 1 basculantă.

În cursul anului 2005, Primăria municipiului Bistriţa va concesiona activitatea de salubrizare stradală, precum şi cea de colectare transport şi depozitare a deşeurilor menajere, în conformitate cu Ordonanţa nr. 87 din 30 august 2001, privind serviciile publice de salubrizare a localităţilor, aprobată de Legea nr. 139/2002.

Colectarea şi transportul deşeurilor

Colectarea deşeurilor menajere, comerciale şi asimilabile acestora se realizează prin intermediul a două societăţi : S.C. Urbana S.A şi S.C.Codrişor S.R.L., după un grafic întocmit pe străzi, zone şi ore, aprobat de Primăria municipiului Bistriţa.

Deşeurile comerciale şi asimilabile acestora sunt colectate de către fiecare agent economic în pubele proprii de 120 l sau 240 l, a căror ridicare este efectuată în urma încheierii unui contract de salubritate cu una din firmele amintite mai sus.Ritmicitatea ridicării este stabilită prin contract direct cu beneficiarul, în funcţie de cantitatea de deşeuri rezultate în urma activităţilor desfăşurate.

Colectarea deşeurilor menajere se realizează fără o selecţie prealabilă în pubele proprii în cazul locuinţelor individuale şi în containere de 1,1 mc sau 5 mc în ansamblurile de locuinţe. Containerele sunt amplasate pe platforme gospodăreşti, special amenajate cu respectarea Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.536/ 1997.

În oraşul Bistriţa există la data de 01.06.2004 un număr de 137 puncte gospodăreşti, din care 84 sunt deservite de S.C.Codrişor S.R.L, 36 de către S.C.Urbana S.A, 11 sunt puncte gospodăreşti comune, iar 5 sunt ghene aparţinând blocurilor dotate cu tubulatură interioară. Aceste puncte gospodăreşti sunt dotate cu 224 containere de 1,1 mc şi 4 containere de 5 mc.

În vederea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor industriale, stradale, comerciale şi menajere, precum şi pentru efectuarea salubrizării stradale, societăţile de salubrizare posedă următoarele tipuri de utilaje:

S.C.Codrişor S.R.L : 7 autogunoiere, 4 tractoare, o autobasculantă, 2 automăturători, un bulldozer mare şi unul mic, pentru rampa de deşeuri, o autocisternă, un buldoexcavator.

S.C.Urbana S.A. : 2 autocontainere, o cisternă, 2 tractoare, 3 autocompactoare, autocarosată.



Depozitarea deşeurilor

În municipiul Bistriţa, activitatea de depozitare s-a realizat în 2006 in 2 depozite de deşeuri: SC URBANA SA şi SC CODRIŞOR SRL. Conform prevederilor HG349/2005, depozitul Urbana şi-a încetat activitatea la finele anului 2006.



Cantitatile de deseuri depozitate in rampa in perioada 2004-2007: tone


Agent economic

2004

2005

2006

2007

SC Urbana SA

28294

33566

70989

56500

SC Codrisor SRL

41779

32150

8675

7257

TOTAL

70073

65716

79664

63757




Compozitia medie a deseurilor menajere (%)


Compozitia deseurilor


Hirtie, carton

%

Sticla
%

Metale
%

Plastice
%

Biodegradabile

%

Inerte

%

Altele

%

Total

%

5

3

4

8

55

20

5

100 %





Deşeurile industriale

Deşeurile industriale (cca 5000 tone/an) se depozitează în halda de zgură, situată în apropierea zonei industriale şi aparţinând S.C.ARIO S.A. Bistriţa.

Halda de zgură are urmatoarele caracteristici : capacitate proiectată 400.000 mc, capacitate ocupată (31.12.2003) 200.000 mc, suprafaţă 4 ha, suprafaţă ocupată (31.12.2003) 2,4 ha. În acest depozit ajung în fiecare an următoarele tipuri de deşeuri: nisip uzat şi zgură, miezuri şi forme de turnare.

Reciclarea deşeurilor

Ordonanţa de urgenţă nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, aprobată prin Legea nr. 465/2001, reglementează activităţile de gestionare a grupelor de deşeuri industriale reciclabile.

Fără să existe un sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, o parte din aceste materiale (hârtie, carton, fier, acumulatori auto) se recuperează direct de la producătorii de deşeuri sau indirect prin intermediul întreprinzătorilor particulari, prin unităţi specializate. Aceste unităţi au mai multe puncte de precolectare, unde populaţia şi agenţii economici pot depune deşeurile refolosibile contra cost.

Există şi un program de recuperare a hârtiei, care se desfăşoară prin intermediul şcolilor. Astfel, fiecare şcoală din municipiul Bistriţa a fost dotată cu câte un container de 1,1 mc pentru colectarea hârtiei, care apoi este valorificată prin intermediul unităţilor specializate.

Faţă de anul 2000 când doar SC REMAT SA colecta de la persoane fizice şi juridice deşeuri industriale reciclabile (deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtii şi cartoane, deşeuri de mase plastice), începând din anul 2001 a primit avizul Primăriei municipiului Bistriţa pentru colectarea deşeurilor industriale ( conform OU nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile ) un alt agent economic, SC REDIVIVUS SRL pentru: deşeuri metalice feroase, deşeuri de hârtii cartoane, deşeuri metalice neferoase, deşeuri textile, deşeuri de mase plastice, deşeuri de sticlă.

S.C.ROMBAT S.A. a fost autorizată în anul 2002 pentru colectarea acumulatorilor uzaţi cu plumb care se predau spre recuperare la NEFERAL Bucureşti.

Altă societate autorizată, în 2003, este SC FITART PLAST SRL Bistriţa care colectează în vederea recuperării deşeuri din materiale plastice. Tot în 2003 a fost autorizată SC ALUMIL ROM INDUSTRY SRL Bucureşti, cu punct de lucru la Bistriţa, pentru desfăşurarea activităţii de colectare, depozitare, transport deşeuri de aluminiu.



Deşeuri colectate pentru valorificare: tone




2005

2006

Agent Economic

Plastic

Hârtie/carton

PET

Plastic

Hârtie/carton

PET

SC REMAT SA




997







947




SC Redivivus Prodcom SRL




1128







680




SC Ecoprimus SRL
















282

SC Frattelo Pet Grup SRL







135

149




165



Agentul Economic

Date De Contact

Deseuri Gestionate

SC REMAT SA

Bistrita, str. Drumul Cetatii nr.1A,
Bistrita, cartier Unirea nr.284/A
Beclean, str. Parcului-piata agroalimentara,
tel 0263/232446

resturi metalice feroase si neferoase,
vehicule scoase din uz, acumulatori auto, deseuri de plastic, deseuri de hartie si ambalaje din hartie/carton, D.E.E.E

SC REDIVIVUS SRL

Bistrita, str.Ioan Caian nr.4, tel 0263/234940

resturi metalice feroase si neferoase,
vehicule scoase din uz, acumulatori auto, deseuri de plastic, deseuri de hartie si ambalaje din hartie/carton, D.E.E.E

SC ROMBAT SA

Bistrita, str. Drumul Cetatii nr.1, tel. 0263/238007

acumulatori auto

SC FITART PLAST SRL

Bistrita, str. St. O. Iosif nr.8, ap.32,
Bistrita, str. Zavoaie f.n.
tel/fax 0263/238426

Plastic (PVC, PP, PE, PS)

SC POLIMED COM SRL

Bistrita, str. Drumul Cetatii nr. 3-5, tel 0263/234844, fax 0263/234663

Plastic (PP, PE)

SC ECOPRIMUS SRL

Bistrita, str. Emil Garleanu nr. 2, tel 0263/219943, fax 0263/231623

Plastic (PET, PS)

SC FRATTELO PETGRUP SRL

Bistrita, str. Tanase Tudoran nr. 27, tel 0745/699692, fax 0363/103484

Plastic (PET, PE, PVC)

SC FULGER-COM SRL

Bistrita, str. George Enescu nr. 4A, tel/fax 0263/233605

deseuri de hartie si ambalaje din hartie/carton



Deseuri colectate pentru valorificare: tone


AGENTUL ECONOMIC

Deseuri colectate 2007

Hirtie/carton

Plastic

PET

Acumulatori uzati

D.E.E.E

SC REMAT SA

715










3.2

SC REDIVIVUS SRL

397.46










12.75

SC ROMBAT SA










16000.83




SC FITART PLAST SRL




156.74










SC ECOPRIMUS SRL







390.87







SC FRATTELO PETGRUP SRL




161.34

235.24







SC FULGER-COM SRL

822.12















I.6 Educaţia ecologică

De ce se pune accent pe educaţie de mediu? Pentru că, în prezent, mai mult de 5.3 miliarde de oameni folosesc (abuzând deseori, cu bună ştiinţă sau fără) resursele naturale ale pământului. În fiecare colţ al lumii, omenii taie păduri, extrag minerale şi surse de energie, erodând solul de la suprafaţă, poluând aerul şi apa, creând deşeuri primejdioase şi producând o ruptură a zonelor naturale într-un ritm fără precedent în istoria vieţii pe pământ. Deoarece cerinţele care decurg din suprapopulare şi dezvoltare cresc, devine tot mai greu pentru oameni să-şi satisfacă nevoile şi dorinţele. Şi devine de asemenea imposibil să scape de consecinţele degradării serioase a mediului: dispariţia speciilor, extinderea deşertului, contaminarea cu pesticide, creşterea problemelor de sănătate, foametea, sărăcia şi chiar pierderea de vieţi umane. Mulţi experţi sunt îngrijoraţi de faptul că, dacă acest ritm de distrugere continuă, vom fi martorii distrugerii treptate chiar a sistemelor care sprijină viaţa pe pământ.

Educaţia privind mediul este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin asigurarea oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele de mediu. Educaţia de mediu poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.

Copiii sunt un public important pentru educaţia mediului deoarece sunt gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor. Şi în unele cazuri copiii îşi pot influenţa părinţii şi alţi membri ai comunităţii. Educatorii şi toţi cei care lucrează în şcoli şi cu elevi pot avea un impact deosebit, de la creşterea conştientizării şi cunoaşterii până la formarea de atitudini şi proiecte active în numele educaţiei mediului. Este important să recunoaştem că nu este doar o singură cale corectă de a „face” educaţie de mediu.

În municipiul Bistriţa procupările privind educaţia ecologică se reflectă în acţiunile întreprinse de autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale. Astfel sunt marcate prin diverse acţiuni evenimentele din calendarul ecologic, cum ar fi : Ziua Mondială a Apei, Luna Pădurii, Ziua Pământului, Ziua Mondială a Mediului, Ziua Mondială “O zi fără autotursm”.

În municipiul Bistriţa funcţionează de la sfârşitul anului 2003 un Centru de Informare şi Educaţie Ecologică în care se desfăşoară un Program de educaţie ecologică adresat elevilor ciclului primar. În cadrul acestui centru sunt puse la dispoziţie informaţii privind starea factorilor de mediu, legislaţia locală, naţională şi europeană din domeniul mediului.

De asemenea, de la 1 septembrie 2008, in municipiul Bistrita se deruleaza proiectul « ECO-TRIERE », proiect al carui obiectiv il constituie constientizarea fiecarui cetatean de a actiona in directia colectarii selective a deseurilor, ca masura de reducere a gradului de poluare a mediului, in contextul responsabilitatilor ce revin administratiei publice locale cu privire la gestionarea deseurilor municipale.

Prin acest proiect, se doreste educarea tinerei generatii in spiritul respectarii si ocrotirii naturii prin includerea in programele de educatie ecologica de la Centru de Informare şi Educaţie Ecologică a unor noi cursuri cu privire la colectarea selectiva a deseurilor, stimularea copiilor in exprimarea crestivitatii prin participarea la diferite actiuni, concursuri cu tematica referitoare la colectarea selectiva a deseurilor, expunerea necesitatii cunoasterii principalelor surse de poluare a mediului inconjurator, precum si a metodelor de diminuare sau stopare a poluarii, realizarea de campanii privind colecatrea deseurilor de echipamente electronice si electrice si nu in ultimul rand, prezentarea factorilor de mediu si cunoasterea rolului pe care fiecare factor de mediu il are asupra mediului inconjurator si tratarea in mod egal a fiecarui factor de mediu.


ANALIZA SWOT – CAPITAL NATURAL





Factori pozitivi

Factori negativi

Factori interni

Puncte tari :

Tendinţă pozitivă de scădere a gradului de poluare a aerului.

Folosirea gazelor naturale în detrimentul combustibililor tradiţionali care sunt mai poluanţi.

Sistem de certificare a calităţii ISO 14001 SC Rombat SA, producător de baterii auto.

Râul Bistriţa se încadrează în categoria I a de calitate conf. STAS 4706/1988 sau categ. A2 conf. HG 100/2002 , în secţiunea de potabilizare.

Capacitatea surselor de apă depăşeşte necesarul actual al municipiului, Râul Bistriţa şi asigurând acest necesar fiind utilizat şi ca sursă de apă potabilă

Suprafaţa mare de vegetaţie forestieră situată în jurul municipiului Bistriţa.

Existenţa pe teritoriul municipiului Bistriţa a două arii naturale protejate şi a unor arbori, monumente ale naturii, care îndeplinesc multiple funcţii: estetice, recreative, sanogene, etc.

Existenţa unei colecţiii dendrologice cu specii valoroase care reprezintă un excelent material didactic pentru elevi.

Existenţa în cadrul primăriei a unui serviciu public specializat cu personal calificat şi dotare corespunzătoare care administrează spaţiile verzi.


Producerea în baza proprie, în proporţie de 100%, a materialului floricol şi în proporţie de 80% a arbuştilor necesari amenajării şi întreţinerii spaţiilor verzi ale municipiului.

Varietatea de specii dendrofloricole.

Funcţionarea Centrului de informare şi educaţie ecologică.

Existenţa unui amplasament adecvat pentru amenajarea depozitului ecologic în municipiul Bistriţa.




Puncte slabe:

Funcţionarea unor companii poluatoare cu sisteme de reţinere ineficiente.

Degradarea calităţii aerului, datorită stării infrastructurii edilitare, stării tehnice a autovehiculelor, calităţii combustibilului şi salubrizării ineficiente.

Râul Bistriţa, aval de evacuarea staţiei de epurare se încadrează pe o porţiune de aproximativ 9 km în categoria a V-a de calitate datorită depăşirilor la nutrienţi.

Lipsa reţelelor de preluare a apelor uzate în unele zone ale oraşului unde există retele de alimentare cu apă.

Insuficiente dotări edilitare publice : surse stradale de apă potabilă, grupuri sanitare.

Suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi in raport cu nr. de locuitori.

Suprafaţa limitată şi lipsa amenajărilor utilitare şi estetice a Parcului municipal.

Administrarea deficitară a spaţiilor verzi aferente blocurilor de locuinţe.

Salubrizarea ineficientă a arterelor de circulaţie datorită dotărilor tehnice necorespunzătoare şi a parcării autovehiculelor.

Aspectul punctelor gospodăreşti.

Funcţionarea în condiţii necorespunzătoare a Rampei de deşeuri Zăvoaie de jos.

Lipsa unui depozit ecologic pentru deşeuri nepericuloase în municipiul Bistriţa.

Inexistenţa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile.

Lipsa unui sistem corespunzător de eliminare a deşeurilor spitaliceşti.

Monitorizarea insuficientă a nămolurilor rezultate din sistemele de epurare şi preepurare.

Educaţie ecologică insuficientă în cadrul sistemului de învăţământ.

ONG-uri cu slabă activitate in domeniul protectiei mediului.

Slabă atitudine civică a cetăţenilor în protejarea factorilor de mediu.

Personal insuficient în instituţiile publice cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.



Factori externi

Oportunităti:

Cadru legislativ complet în domeniul protecţiei mediului.


Implementarea proiectului "Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona Bistriţa" în cadrul programului ISPA.

Ariile protejate beneficiază de protecţie legislativă şi au administratori.


Parteneriate şi colaborări între autorităţile şi instituţile publice locale, agenţi economici şi ONG-uri.
Absorbţia fondurilor nerambursabile ale UE pentru proiectele prioritare.
Imaginea de oraş fără poluare istorică.

Ameninţări:

Creşterea numărului de agenţi economici care desfaşoară activităţi cu impact negativ asupra mediului.

Agenţi economici care funcţionează fără respectarea legislaţiei de mediu.

Zona industrială cu potential ridicat de poluare accidentală.

Diminuarea spaţiilor verzi în favoarea amplasării de obiective economice şi edilitare.

Creşterea nr. de autovehicule.

Potenţial risc de poluare a apei râului Bistriţa, amonte de Staţia de tratare din cauza activităţilor economice neconforme.
Descărcarea în reţeaua de canalizare a unor ape care nu se încadrează în prevederile NTPA.
Populaţia agresivă faţă de factorii de mediu (apă, aer, sol, vegetaţie).
Funcţionarea în continuare a actualei rampe de deşeuri.


Axa 1 Satisfacerea necesităţilor umane de bază pentru aer şi apă curată, hrană nutritivă, necontaminată

Axa 2 Management-ul durabil şi adaptativ al elementelor componente ale Capitalului Natural

Axa 3 Aplicarea strategiilor de prevenire, şi a tehnologiilor moderne, pentru minimalizarea poluării



Capitalul Natural

OBIECTIVE SPECIFICE


  1. Conservarea resurselor (bunurilor şi serviciilor) oferite de componentele capitalului natural: aer, apă, sol, vegetaţie, faună.




  1. Creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apă sol, zgomot) în conformitate cu normele şi legislaţia UE.




  1. Reducerea impactului asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor.




  1. Îmbunătăţirea din punct de vedere calitativ a spaţiilor verzi urbane existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement. Creşterea suprafeţei totale a spaţiilor verzi în intravilanul municipiului Bistriţa.




  1. Creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul municipiului Bistriţa.




  1. Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a locuitorilor municipiului Bistriţa, în special al copiilor şi tinerilor în protejarea şi conservarea mediului înconjurător prin programe şi acţiuni de educaţie ecologică.

Yüklə 1,31 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin