Manifestări clinice. Fiecare al treilea politraumatizat are atingere vertebro-medulară, din ei tot o treime au concomitentele afecţiuni: cranio-cerebrale, a cutiei toracice sau a oaselor tubulare lungi. Funcţia segmentelor medulare sacrale sau absenţa lor servesc drept indice al severităţii lezionale şi pronosticului. Leziunile cu mecanism de flexie mai frecvent sunt asociate cu leziuni abdominale. Anamnesticul investigat ar trebui să reflecte tipul energetic de traumatism - înalt sau scăzut şi durata deficitului neurologic. În această regiune-terminus al medulei (L1) manifestările deficitului neural pot apărea sub diverse aspecte: plegie, caudopatie, disfuncţii vegetative distale (conul medular).
