Publicaţii tipărite: cărţi, studii şi articole ştiinţifice apărute (titlul şi locul apariţiei, eventuale recenzii, referinţe şi alte ecouri):
În volume individuale:
în străinătate:
în Editura Academiei Române:
în ţară:
Cristina Feneşan, Costin Feneşan, Transilvania între Habsburgi şi Poartă la mijlocul sec. al XVI-lea. Documente din arhiva Cancelariei de Stat de la Viena, Ed. Cosmopolitan, Timişoara, 2013, 340 p.
În volume colective:
în străinătate:
în Editura Academiei Române:
în ţară:
În periodice:
Reviste ISI din străinătate:
Reviste ISI din România: Bartιnlι Ibrahim Hamdi, Otoman Geographer of the Timişvar vilayeti, Transilvanian Review, supl. 4, 2013, p. 191-202
Reviste din România B+ :
Citări ale lucrărilor anterioare în 2013 :
Premii :
în străinătate
în Academia Română
în ţară
Alte distincţii naţionale şi internaţionale
Participări la reuniuni ştiinţifice interne, cu indicarea titlului comunicărilor:
1. Oameni şi bunuri în sandjakul Caransebeş-Lugoj în a doua jumătate a veacului al XVII-lea Simpozionul În memoriam Constantin Daicoviciu, martie 2013, Caransebeş
2. Pescuitul în Vilayetul Timişoara, Comunicare la ISSEE, mai 2013
3. Autorbiografia – gen al literaturii ototmane din vilayetul Timişoara la cel de al XVIII-lea Simpozion : Banat : Istorie şi multiculturalitate, Reşiţa, mai 2013
Deplasări peste hotare, cu menţionarea contribuţiei personale şi rezultate: -
Stadiul pregătirii la doctorantură (examene, referate, susţinerea tezei):–
Studii şi diplome postdoctorale: -
Activitatea personală de cercetare ştiinţifică a cercetătorilor în regim de cumul la ISSEE în cadrul obligaţiilor lor faţă de alte instituţii. Dacă aceste obligaţii coincid sau nu – şi în ce măsură - cu obligaţiile de serviciu faţă de ISSEE.
Dacă lucrările executate în cadrul obligaţiilor de plan din ISSEE au fost publicate sau nu cu menţionarea faptului elaborării lor în cadrul obligaţiilor contractuale faţă de „ISSEE al Academiei Române”
Premii, distincţii dobândite în 2013
Propuneri privind planul de programe şi proiecte al ISSEE pe anul 2014:
Convertiri la Islam în spaţiul carpato-dunărean (sec. xv-xix)
Alte menţiuni:
FEODOROV IOANA
Date personale
Numele şi prenumele: IOANA FEODOROV
Titlul academic: Doctor in filologie, Limbă şi literatură arabă
Gradul ştiinţific (acs, cs,cs 3 etc.): Cercetător ştiinţific gr. II (Conferenţiar universitar, Universitatea Bucureşti)
Alte răspunderi în ISSEE: Membră a Consiliului ştiinţific al Institutului; Membră a Comitetului de redacţie al RESEE; Coordonator de program în cadrul Acordului de colaborare semnat cu Institutul de Studii Orientale de la St. Petersburg (2009-2011, extins 2012-2014); Coordonator de program: Mărturii româneşti peste hotare, 2008-2013; Coordonator al programului de practică a studenţilor de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Programul Masteral al Departamentului de Limbi Orientale, în baza protocolului semnat în 2013.
Data şi regimul angajării în ISSEE: (normă întreagă, jumătate de normă, carte de muncă, cumul) Carte de muncă, angajare 2005, normă întreagă.
Unde mai este angajat în sistemul bugetar şi în cel privat: Convenţie anuală de colaborare la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Programul Masteral al Departamentului de Limbi Orientale.
Activităţi didactice:
Ciclul de licenţă: NU
Ciclul masteral: Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Programul Masteral al Departamentului de Limbi Orientale : cursul „Comunităţi creştine din Orient”.
Ciclul doctoral: NU
Funcţii şi activităţi în societăţi savante, comisii şi comitete ştiinţifice:
Din sistemul Academiei Române : Membră a Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Academiei Române.
Din afara Academiei Române: Membră a comitetului de redacţie a revistei Romano-Arabica, publicată de Centrul de Studii Arabe al Universităţii Bucureşti; membră a comitetului ştiinţific al Seriei Alif (Literatură arabă) de la Editura Ars Longa, Bucureşti; Centrul de Studii Arabe – Universitatea Bucureşti, din 1994 (membru fondator); Union Européenne des Arabisants et Islamisants (UEAI, cu sediul în Belgia); Asociaţia Română de Istorie a Religiilor, Bucureşti; British Society for Middle-Eastern Studies (BRISMES) cu sediul la Durham, Marea Britanie; European Association for Middle-Eastern Studies, cu sediul la Mainz, Germania; London Middle East Institute (cu sediul la School of Oriental and African Studies, Londra); American Oriental Society (Universitatea Yale, SUA).
Activităţi cultural-ştiinţifice:
Prezentarea proiectului editorial Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate la Institutul Diplomatic Român, 10 aprilie 2013.
Prezentarea proiectului editorial Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate, în seria de conferinţe „Istorie şi civilizaţie” a Fundaţiei „Calea Victoriei”, 5 octombrie 2013 (alături de Georgeta Filitti).
Alte activităţi în interes public (comisii de doctorat, comisii de promovare prin examen sau concurs, comisii de premiere etc.):
Membră în comisia de susţinere de referate a doctoranzilor Vladimir Creţulescu şi Roxana Coman, Şcoala doctorală de istorie, Universitatea Bucureşti.
Activitatea personală de cercetare ştiinţifică:
Stadiul lucrării de plan (titlu, în cadrul cărui program, în cadrul cărui proiect, durata,stadiul actual, perspective):
II. A.
Titlu:MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE.Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate.
Programul din planul ISSEE :Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate. Serie nouă, vol. I-VI.
Durata: 2008-2013
Stadiul actual:
VOLUMUL V: Serbia, Siria, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tunisia, Turcia, 630 pag., FINALIZAT – PREDAT.Coordonatoarea volumului; membră a echipei redacţionale, responsabilă de capitolele Statele Unite ale Americii, Siria, Tunisia; am scris Nota editorului (română şi engleză).Valorificarea lucrării se va realiza prin publicarea în anul 2014, cu menţionarea faptului elaborării ei în cadrul obligaţiilor contractuale faţă de „ISSEE al Academiei Române”.
Din VOLUMUL VII, Ucraina, Ungaria, Vatican, au fost finalizate capitolele Ucraina şi Vatican.
Perspective: VOLUMUL VII, Ucraina, Ungaria, Vatican – Finalizare şi predare 2014.
II.B.Tema de plan „Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al-Za’im în Ţările Române, Ucraina şi Rusia” Lucrarea a fost predată. Textul depus la Institut, cca 630 pag., cuprinde: Studiu introductiv, traducere românească, ediţie arabă, aparat critic, indice de nume.
Valorificarea lucrării se va realiza prin publicarea la Editura Academiei Române, în anul 2014, cu menţionarea faptului elaborării ei în cadrul obligaţiilor contractuale faţă de „ISSEE al Academiei Române”.
Publicaţii tipărite: cărţi, studii şi articole ştiinţifice apărute (titlul şi locul apariţiei, eventuale recenzii, referinţe şi alte ecouri):
În volume individuale:
în străinătate :
în Editura Academiei Române :
în ţară : Co-editor, Actes du Symposium International Le Livre. La Roumanie. L’Europe, Bibliothèque Métropolitaine de Bucarest, 5ème édition, 20-23 Septembre 2012,t. I, „Biblioteca digitală a Bucureştilor”, 2013.
În volume colective
în străinătate :
în Editura Academiei Române : (în curs de publicare) Paul din Alep, Călătoria Patriarhului Macarie III al Antiohiei în Ţările Române, ediţie arabă, traducere română, Studiu introductiv, note, Bibliografie şi indice de nume; editor coordonator, Mărturii româneşti peste hotare, vol. V (co-editare cu Editura Istros – Muzeul Brăilei).
în ţară : Ioana Feodorov, The Meaning of Ifranğ and Ifranğiyy in Paul of Aleppo’s Journal, in Istoria: utopie, amintire şi proiect de viitor. Studii de istorie oferite profesorului Andrei Pippidi la împlinirea a 65 de ani, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013, pp. 177-188.
În periodice:
Reviste ISI din străinătate :
Reviste ISI din România :
Reviste din România B+ : RESEE, LI, 2013, nr. 1-4, p. 443-447, recenzie la volumul Hommes de l’entre-deux. Parcours individuels et portraits de groupes sur la frontière de la Méditerranée (XVIe-XXe siècle). Edited by Bernard Heyberger and Chantal Verdeil. Paris : Les Indes savantes – rivages des Xantons, 2009.
Citări ale lucrărilor anterioare în 2013 :
1)Volumul Relations entre les peuples de l’Europe Orientale et les chrétiens arabes au XVIIe siècle. Macaire III Ibn al-Za‘īm et Paul d’Alep. Actes du Ier Colloque international, le 16 septembre 2011, Bucarest, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2012, a primit recenzii în :
Studii şi materiale de istorie medie (SMIM), Bucureşti, vol. XXX/2012, p. 335-337 (Oana-Mădălina Popescu);
Shidnij svit (The World of the Orient), nr. 4/2012, Kiev, p. 192-196 (Valerij Rybalkin) ;
Chronos. Revue d’Histoire de l’Université de Balamand (Liban), nr. 27, 2013, p. 191-198 (Hilary Kilpatrick);
Vestnik Pravoslavnogo Svjato-Tihonovskogo Gumanitarnogo Universiteta, Moscova, martie-aprilie 2013, I : 2 (46), p. 124-127 (Nikolai Seleznyov).
tudes balkaniques, Revue de l’Institut d’tudes balkaniques & Centre de Thracologie, Sofia, nr. 4/2012, p. 181-188 (Stoyanka Kenderova).
Tarih, Istanbul, nr. 234, iunie 2013, p. 90-93 (Hasan olak).
2)Lucrarea Mărturii româneşti peste hotare, vol. I-III, Bucureşti, Editura „Biblioteca Bucureştilor”, 2010-2012, a fost recenzată în revista Theologia, Atena, t. 83, nr. 4, oct. – dec. 2012, p. 286-288 (Florin Marinescu).
Premii :
în străinătate
în Academia Română
în ţară : Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Fundaţiei culturale „Magazin istoric”, 29 aprilie 2013, pentru editarea volumului Virgil Cândea, Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate. Serie nouă, Polonia – Rusia, Editura „Biblioteca Bucureştilor”, Bucureşti, 2012.
Alte distincţii naţionale şi internaţionale : NU
Participări la reuniuni ştiinţifice interne, cu indicarea titlului comunicărilor:
Organizatoare a celui de-al II-lea colocviu internaţional Relaţii între popoarele ortodoxe ale Europei Răsăritene şi creştinii din Levant în secolele XVI-XVIII, 10 decembrie 2013, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi Institutul de Manuscrise Orientale al Academiei de Ştiinţe a Rusiei din Sankt-Peterburg. Comunicarea proprie : Amintirile lui Paul din Alep despre şedereaierarhilor sirieni la curtea lui Mihnea III Radu, domnul Ţării Româneşti. Va fi publicată în volumul de Acte.
AIESEE – cadru privilegiat al relaţiilor cu Levantul, comunicare la Sesiunea jubiliară prilejuită de împlinirea unei jumătăţi de veac de la înfiinţarea Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), Bucureşti, 24 aprilie 2013.
Intelectualii români - ambasadori ai Levantului în Europa, intervenţie la Forumul „Levantul, leagănul diplomaţiei culturale. Redescoperind Mediterana”, Bucureşti, 23 - 25 mai 2013, organizat de Academia de Diplomaţie Culturală, cu sediul la Berlin.
Intervenţiile traducătorului în textul versiunii arabe din 1705 a Divanului lui Dimitrie Cantemir, comunicare la Colocviul naţional „Literatura română veche. Priorităţi ale cercetării actuale”, 27-28 iunie 2013, Bucureşti, organizat de Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”.
Patriarhi ortodocşi din Siria otomană, oaspeţi ai Bucureştilor, comunicare la simpozionul BUCUREŞTIUL ISTORIC: CĂLĂTORI ŞI MEMORIALIŞTI, 20 septembrie 2013, Biblioteca Metropolitană a Municipiului Bucureşti.
Deplasări peste hotare, cu menţionarea contribuţiei personale şi rezultate:
15-17 iulie 2013, ANGLIA, University of Oxford, The Oriental Institute, participare la a XXXVII-a Conferinţă internaţională a ARAM Society for Syro-Mesopotamian Studies, The Arab Renaissance, unde am susţinut comunicarea Beginnings of Arabic Printing in Ottoman Syria (1706-1711): the Romanians’ part in Athanasios Dabbās’s achievements, care va fi publicată în 2014 în revista Societăţii.
Stadiul pregătirii la doctorantură (examene, referate, susţinerea tezei): – NU ESTE CAZUL
Studii şi diplome postdoctorale : – NU ESTE CAZUL
Activitatea personală de cercetare ştiinţifică a cercetătorilor în regim de cumul la ISSEE în cadrul obligaţiilor lor faţă de alte instituţii. Dacă aceste obligaţii coincid sau nu – şi în ce măsură - cu obligaţiile de serviciu faţă de ISSEE – NU ESTE CAZUL
Dacă lucrările executate în cadrul obligaţiilor de plan din ISSEE au fost publicate sau nu cu menţionarea faptului elaborării lor în cadrul obligaţiilor contractuale faţă de „ISSEE al Academiei Române” – DA
Premii, distincţii dobândite în 2013. Vezi mai sus, II. 5.
Propuneri privind planul de programe şi proiecte al ISSEE pe anul 2014
1. Pentru încheierea şi trimiterea la tipar a volumelor VI (Ucraina, Ungaria, Vatican) şi VII (Indici) este necesară continuarea programului în 2014 (ultimul an). In anul 2014 vor mai lucra la acest program: Ioana Feodorov (revizie generală a volumului şi capitolul Ucraina, corectură editură), Andrei Timotin (finalizare capitolul Ungaria), Mihai Ţipău (capitolul Vatican – corectură editură) şi Andrei Pippidi.
2. În condiţiile în care Biblioteca Metropolitană, editorul primelor 4 volume, ne-a comunicat incapacitatea continuării publicării lucrării, propun încheierea unui Acord de editare tri-partit, solicitând Editurii Istros – Muzeul Brăilei acordul de a publica volumul V şi, dacă va fi posibil, şi vol. VI-VII, în co-editare cu Editura Academiei Române, cu postarea în continuare a volumelor pe site-ul „Bibliotecii digitale a Bucurestilor” (fost „Dacoromanica”).
Alte menţiuni:
A)
În perioada 15-25 octombrie 2013 s-au aflat la Bucureşti doi cercetători de la Institutul de Studii Orientale al Academiei Naţionale a Ucrainei de la Kiev, membri în colectivul cu care am semnat acordul de colaborare pentru editarea şi traducerea textelor arabe privitoare la călătorii orientali în Ţările Române şi în Ucraina. Au prezentat rezultate ale cercetării la Institut şi am avut împreună mai multe întâlniri de lucru.
În perioada 5-20 decembrie 2013 se va afla la Bucureşti dr. Serghei Frantsuzov de la Institutul de Manuscrise Orientale al Academiei Ruse de Ştiinţe, Sankt-Peterburg, pentru cercetări comune în cadrul acordului semnat cu privire la Călătoria Patriarhului Macarie III în Ţările Române şi Rusia. Cu acest prilej, la 10 decembrie 2013 este programat al doilea colocviu Relaţii între popoarele ortodoxe ale Europei Răsăritene şi creştinii din Levant în secolele XVI-XVIII, în care vor fi valorificate cercetările întreprinse, cu privire la această scriere şi la subiecte colaterale, de membrii programului de colaborare româno-rus.
B) Articole publicate în reviste ne-cotate ISI:
Ioana Feodorov, Eveniment: Virgil Cândea,Mărturii româneşti peste hotare. Creaţii româneşti şi izvoare despre români în colecţii din străinătate, volumul al IV-lea din Seria nouă, în „Magazin istoric”, februarie 2013, p. 51-52.
Ioana Feodorov, Rumanian Pioneers of Oriental Studies in the 18th Century: Dimitrie Cantemir and Ianache Văcărescu, în “Chronos, Revue d’Histoire de l’Université de Balamand” (Liban), nr. 22/2013, p. 35-47.
GURAN PETRE
Date personale
Numele şi prenumele: Guran Petre
Titlul academic: doctorat în istorie la Paris, echivalat la Bucureşti
Gradul ştiinţific: cs 3
Alte funcţii în ISSEE: ales membru al Consiliului ştiinţific în toamna lui 2013, desemnat coordonator al Programului 4 (III). Relaţiile Rusiei cu România şi cu ţările Sud-Estului european. sec. XV-XX. România şi Rusia în context geopolitic balcanic. sec. XV-XX începând din 2014
Data şi regimul angajării în ISSEE: 1995 normă întreagă până pe 22 septembrie 2010, detaşare în MAE din 22.09.2010 până la 31.03.2013, activitatea reluată la ISSEE din 1 aprilie 2013
Activităţi didactice
Ciclul masteral: Coordonarea programului masteral Marile Cărţi ale Civilizaţiei europene la Universitatea de Stat din Chişinău 2012/2013 şi predarea cursului de Introducere în lectura Vechiului şi Noului Testament. Activitate încheiată prin revenirea la Bucureşti.
Funcţii şi activităţi în societăţi savante şi comitete ştiinţifice
1.Comitete de redacţie şi editoriale internaţionale şi interne;
Comitetul ştiinţific de coordonare a volumului Heritages de Byzance en Europe du Sud-Est à l’époque moderne et contemporaine editat la Ecole Française d’Athènes
Revista Tabor a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului
2.Comitete naţionale şi internaţionale de specialitate:
Consiliul ştiinţific al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
3.Organizaţii ştiinţifice internaţionale.
Comitetul ştiinţific al Center for Hellenic Traditions, Central European University, Budapest.
Activităţi cultural-ştiinţifice: Preşedinte al Asociaţiei Prietenii „Şcolii de la Buneşti”
Raport asupra proiectelor de cercetare încheiate în 2013
Rezumat al lucrărilor din planul ştiinţific încheiat
1. Teme apocaliptice bizantine legate de căderea Constantinopolului. Confruntat cu căderea reală a Constantinopolului, apocaliptismul bizantin a cunoscut o mutaţie profundă. Astfel Constantinopolul fizic şi geografic a devenit o noţiune simbolică aplicabilă oricărui spaţiu cu valenţe politice şi religioase. Această transformare, exprimată în legende, cronici cu conţinut legendar, monodii şi cantece populare, dar şi în pictura murală, a permis continuarea structurilor de gândire apocaliptice în noul context politic şi religios.
2. Oglindirea antichităţii târzii în cultura bizantină. Este un subiect dezvoltat în cadrul proiectului Oxford Handbook of Late Antiquity, sub coordonarea profesorului Scott Fitzgerald Johnson (Harward University). Pornind de la cronologia unei antichităţi târzii de lungă durată până la sfârşitul secolului şapte am considerat că principala caracteristică a anitchităţii târzii din perspectiva Bizanţului este formarea civilizaţiei creştine. Astfel am studiat dezvoltarea cultului creştin şi continuitatea acestui fenomen până în secolul al 14-lea. Pentru a-l exemplifica am ales formarea şi dezvoltarea Triodului. Urmează o analiză a evoluţiei genului literar al hagiografiei, dar mai ales o discuţie a formelor de religiozitate pe care le dezvoltă aceste texte
3. Istoriografia de expresie slavonă în Sud-Estul Europei în secolele XII-XVI. Este un proiect valorificat în cadrul Oxford History of Historical Writing şi se constituie într-o prezentare cronologică şi tematică a istoriografiei le limbă slavă din Sud-Estul Europei în secolele XII-XVI.
Toate cercetărilor au fost încheiate şi valorificate prin publicare. Vor fi depuse în format electronic şi imprimate la secretariatul Institutului.
Cărţi, studii şi articole ştiinţifice apărute prin valorificarea lucrărilor de plan:
God Explains to Patriarch Athanasios the Fall of Constantinople: I. S. Peresvetov and the Impasse of Political Theology, in Heritages de Byzance en Europe du Sud-Est à l’époque moderne et contemporaine, ouvrage dirigé par Olivier Delouis, Anne Couderc et Petre Guran, Athènes, École française d’Athènes, 2013
Participări la reuniuni ştiinţifice interne sau internaţionale, cu indicarea titlului comunicărilor:
Propuneri pentru programele şi proiectele de cercetare pe 2014
Programul şi Proiectul de cercetare româno-rus: România şi Rusia în context geopolitic balcanic. Sec. XV-XX
Argumentare: În secolele XV-XX în spaţiul sud-est european şi central european au avut loc modificări radicale în statutul politic, cultural, economic şi demografic al popoarelor sud-est europene cu consecinţe geopolitice; în care Rusia a fost un factor de decizie determinant.
Apariţia şi dezvoltarea unităţii religioase, pe care o numim astăzi Ortodoxia, cuprinzând într-un sistem unitar de cult şi expresiile instituţionale ale acestuia, au jucat un rol central în formularea obiectivelor geopolitice. Astfel, scopul declarat al acţiunilor Rusiei până la sfârşitul sec.al XIX-lea a fost eliberarea creştinilor ortodocşi din teritoriile europene ale Imperiului Otoman. Sfânta Alianţă a consfinţit rolul Rusiei de mare putere politică europeană, care de-a lungul secolului al XIX-lea a acţionat ca atare în Balcani. Primul obiectiv al Rusiei în drumul spre Balcani au fost Ţările Române care au participat în toate acţiunile militare până la Al Doilea Război Mondial. Interesele şi speranţele de eliberare de sub Imperiul Otoman ale Sud-Estului european se orientează spre Rusia.
Din sec. al XV-lea se formează o continuă şi strânsă relaţie diplomatică între Bisericile din Balcani, diferiţi lideri politici din Balcani, domnitorii români, boierimea română şi Curtea Ţarilor Rusiei. Acestea apar în scrisori, memorii, proiecte de reformă, proiecte de formare a unor statalităţi, rapoarte ale misiunilor diplomatice şi bisericeşti. Toate aceste documente atestă dorinţa unei intervenţii armate sau diplomatice pentru eliberarea popoarelor creştine din Balcani.
Secolul XX va fi arena unor modificări radicale în spaţiul geopolitic sud-est european şi în caracterul regimurilor politice din acest spaţiu şi din Rusia, în urma revoluţiei din Octombrie şi a instalării bolşevismului, apoi al celui de-al Doilea Război Mondial şi al instalării comunismului în mare parte a ţărilor din Sud-Est.
Toate aceste evoluţii au o uriaşă documentaţie diplomatică în Arhivele de la Curtea Ţarilor şi a Ministerului de Externe Rus şi apoi al URSS, în Arhivele Regale de la Bucureşti şi Ministerul de Externe Român, în Arhivele Regale de la Belgrad şi Sofia şi Ministerele de Externe respective etc.. Fonduri de arhive necercetate în mare, nepublicate, apoi şi seria de publicaţii de-a lungul timpului care trebuie cercetate în vederea rediscutării acestor mari dimensiuni în evoluţia geopolitică a Sud-Estului şi în care Rusia a fost unul din factorii de decizie şi cel mai mare posesor de arhive diplomatice legat de această temă, iar România a fost teritoriul intermediar pe care au început, s-au desfăşurat majoritatea jocurilor politice, militare şi diplomatice vizând Balcanii, posesoare şi ea a unui bogat volum de documente.
Scopul cercetării noastre este de a aduce în circuit istoriografic cât mai multe documente care privesc evoluţiile politice, culturale şi geopolitice din această perioadă.
Proiectul personal de cercetare: De la geografia eclesiastică a patriarhiilor orientale la un ethos religios şi cultural ortodox balcanic şi est-european.
Proiectul urmăreşte felul în care se transformă creştinismul de pe teritoriul Imperiului roman de răsărit într-o religie, cu accente identitare şi politice, într-un ethos şi o formă culturală fixate şi într-o formă de acţiune geopolitică. Procesul acesta istoric este legat pe de o parte de inovaţiile doctrinale ale bisericilor occidentale, respinse de patriarhiile răsăritene în numele fidelităţii faţă de o formulă de credinţă iniţială socotită a fi dreapta credinţă, pe de altă parte de transformările politice ale evului mediu, cel mai important fenomen fiind dezagregarea Imperiului bizantin şi apoi dispariţia lui sub asaltul cuceritorilot otomani. Supravieţuirea bisericii creştine în aceste condiţii se datorează şi capacităţii ei de a se fi transformat într-un actor politic supranaţional şi suprastatal, într-un temei de solidaritate a tuturor comunităţilor creştine pornind din Rusia, trecând prin Balcani şi mergând până în Oreintul Apropiat şi Africa. Ansamblul acesta de comunităţi creştine, unificat canonic, liturgic şi în parte şi cultural prin efortul coordonat al clerului din jurul tronului patriarhal constantinopolitan, a căpătat numele generic de Ortodoxie abia în secolele clarificărilor doctrinare pe care le-a deschis vasta mişcare de reformă în Occident. Astfel Orientul creştin se poziţiona doctrinar faţă de creştinismele Occidentului, dar în acelaşi timp politic în cadrul conflictului dintre puterile occidentale şi Imperiul otoman. Apariţia Rusiei în conflictele balcanice de refulare a Imperiului otoman readuce ideea imperială într-o lume creştină care se organizase politic şi în absenţa Imperiului. Rezultatul conflictului de loialităţi între o formulă de convieţuire a creştinilor cu Imperiul otoman şi apelul la adeziunea politică a creştinilor din Balcani şi Orient a unui imperiu competitor militar, invocând solidaritatea ortodoxă, a produs naţionalizarea bisericilor ortodoxe şi ieşirea din scena politică în cele din urmă a acestui factor de unitate a creştinilor din Balcani şi Orientul apropiat.
Proiectul acesta reprezintă un plan de cercetare individual dar şi punctul de plecare metodologic pentru constituirea unei echipe de cercetare internaţională. În acest sens pregătesc un acord de colaborare cu echipe de cercetători din Franţa finanţabilă prin Memorandumul colaborare ştiinţifică dintre ANR (Franţa) şi UEFISCDI (România). Proiectul se află încă în faza identificării partenerilor francezi.
În acelaşi timp contribuţia mea la proiectul de colaborare româno-rus va atinge aceeaşi problematică încercând să identifice şi cercetători ruşi interesaţi de această tematică.
Regimul angajării: angajată ca asistent de cercetare cu normă întreagă, pe perioadă determinată, începând cu 01.07.2013 până la 31.10.2013
Titlul lucrărilor prevăzute în plan:
Studiul intitulat ”Iconografia Marilor Sărbători în bisericile moldoveneşti din intervalul secolelor XV-XVI”
Articolul pentru RESEE, intitulat ”Profeţii Vechiului Testament şi mesajul acestora în programul iconografic al turlei bisericii Sfântul Gheorghe din Suceava”
(1) ”Iconografia Marilor Sărbători în bisericile moldoveneşti din intervalul secolelor XV-XVI”
Stadiul documentării
Documentare pe teren: Am alcătuit o arhivă fotografică în urma vizitelor recente la bisericile de la Pătrăuţi, Humor şi Arbore, unde finalizarea restaurărilor şi demontarea schelei s-au realizat în cursul anilor 2012-2013. Celelalte monumente au fost documentate cu ocazia unor vizite anterioare.
Bazându-ne pe arhiva de imagini şi ceretările la faţa locului am realizat desfăşurătoare iconografice ale picturii din spaţiul naosului şi altarului pentru toate monumentele studiate (Pătrăuţi, Popăuţi, Voroneţ, Sf. Ilie de lângă Suceava, Neamţ, Bălineşti, Hârlău, Dobrovăţ, Probota, Sf. Gheorghe din Suceava, Părhăuţi, Baia, Humor, Moldoviţa, Arbore). Cele mai multe dintre aceste biserici nu au beneficiat până acum de repertorieri complete ale picturii, iar în cazul desfăşurătoarelor existente completările au fost impuse de restaurarea unor ansambluri murale acoperite până de curând de straturi de fum.
Pentru realizarea comparaţiei cu monumentele din spaţiul balcanic am consultat : arhiva de fotografii www.srpskoblago.org, cele trei volume ale lucrării Die Monumentalmalerei in Serbien und Makedonien von 11. Bis zum frühen 14. Jahrhundert, 1963, datorate lui Richard Hamman-Mac Lean şi Horst Hallensleben (cuprinzând studii şi repertorii iconografice complete); desfăşurătoarele iconografice cu desenele frescelor realizate de Branislav Živković pentru o serie de monumente din spaţiul Serbiei, publicate în anii ’80-’90 în colecţia Les monuments de la printure serbe médiévale, la Belgrad) şi monografii ale monumentelor, dintre care amintim doar câteva: Suzy Dufrenne, Les programmes iconographiques des églises byzantines de Mistra, Paris, Klincksieck, 1970; Efthalia C. Constantinides, The Wall Paintings of the Panagia Olympiotissa at Elasson in northern Thessaly, Vol I, II, Atena 1992, Бранислав Тодић, Грачаница спикарство, просвета Београд, Једуство Приштина, 1988; Smiljka Gabelić, Manastir Lesnovo : istorija i slikarstvom, Beograd :Stubovi kulture, 1998; Draginja Simić-Lazar, Kalenić et la dernière période de la peinture byzantine, Paris 1995; Karin Kirchhainer, Die Bildausstattung der Nikolauskirche in Thessaloniki : Untersuchungen zu Struktur und Programm der Malereien, Weimar 2001
Redactare
Prima parte a studiului se ocupă de analiza unor aspecte legate de originea şi evoluţia ciclului Marilor Sărbători în arta bizantină şi de tradiţie bizantină, relevante pentru înţelegerea modului în care această temă esenţială programului bisericilor bizantine se configurează în pictura moldovenească în secolele XV-XVI: (a) versiunea ”canonică” a Dodecaortonului şi abaterile de la aceasta în arta bizantină; (b) principalii factori ai diversitărţii: arhitectura spaţiului (adaptarea iconografiei la formele arhitecturale) şi intenţia de a marca priniconografie anumite aspecte de natură dogmatică, teologică sau liturgică, relevante în raport cu un moment istoric dat, cu evoluţia ritului sau cu dorinţa ctitorului ori iconografului implicat în conceperea programului iconografic.
Cercetarea ciclurilor Marilor Sărbători din pictura moldovenească s-a axat într-o primă fază pe analiza comparativă a acestor programe iconografice în raport cu pictura bisericilor din regiunile Serbiei, Greciei, Bulgariei şi Macedoniei. Configuraţta ciclului Marilor Sărbători în pictura moldovenească este rezultatul interacţiunii unei teme consacrate în arta de tradiţie bizantină cu cel puţin două tipologii arhitecturale întâlnite în Moldova secolelor al XV-lea şi al XVI-lea. Dintre particularităţile arhitecturii bisericilor moldoveneşti, sistemul de înălţare al turlelor este cel care marchează în mod profund concepţia ciclului Marilor Sărbători care este ridicat la baza tamburului. Alcătuirea unui program iconografic presupune, cel puţin în veacul al XV-lea moldovenesc, un grad mare de flexibilitate ce priveşte organizarea temelor icongrafice în spaţiul de cult. Se remarcă lipsa unor repere comune, a unor ”normative” în trasarea coordonatelor programului iconografic al naosului. Odată cu ansamblul mural de la Dobrovăţ (1529-30) apar în programul iconografic al naosului principalele modificări care se vor perpetua de-a lungul secolului al XVI-lea.
Ne propunem să aprofundăm în continuare iconografia principalelor scene care compun ciclul Marilor Sărbători în cadrul unei analize comparative, stabilind sursele iconografice şi textuale etc.
(2) ”Profeţii Vechiului Testament şi mesajul acestora în programul iconografic al turlei bisericii Sfântul Gheorghe din Suceava”
Studiul conţine prima transcrieriere şi traducere a inscripţiilor redactate în limba greacă pe filacterele profeţilor şi apostolilor din turla bisericii Sfântul Gheorghe din Suceava.
Cercetarea arată faptul că în ce priveşte formulă de reprezentare, ciclul profeţilor reprezentat aici se încadrează tipologiei semnalate în ansamblurile sârbeşti târzii (Arilje, sfârşitul secolului al XIII-lea, la Ravanica,sfârşitul secolului al XIV-lea începutul secolului al XV-lea de la Manasija Resava şi Kalenić), rămânând însă, în privinţa conţinutului, o versiune singulară.
Analiza textelor pune în evidenţă aspecte cu privire la maniera de lucru a pictorilor, la factorul de unitate al selecţiei textuale, la modul în care se perpetuează animite „clişee”, dar şi la resorturile ce stau la baza diversităţii mesajelor regăsite pe filacterele profeţilor. În acest sens este semnalată recurenţa fiecărui fragment în monumentele apropiate cronologic sau prezenţa acestuia în alte ansambluri ale artei bizantine şi bizantino-balcanice.
În vederea aprofundării problemei surselor şi criteriilor de selecţie a textelor redate pe filacterele profeţilor în cadrul ciclului din tambur am alcătuit o serie de tabelele comparative ce repertoriază inscripţiile asociate profeţilor din spaţiul turlei în ansambluri murale bizantine şi bizantino-balcanice, la care se adaugă un număr de biserici timpurii din spaţiul Italiei. Tabelele conţin transcrierile şi traducerile inscripţiilor slavone şi greceşti ale profeţiilor veterotestamentare, indicând (acolo unde este cazul), locul/locurile acestor fragmente în cadrul lecturilor liturgice.
La baza alcătuirii lor au stat: repertoriul inscripţiilor profetice realizat de A.-M. Gravgaard (Inscriptions of Old Testament Prophecies in Byzantine Churches, Copenhagen, 1979 care cuprinde doar inscripţii redacate în limba greacă) studiul lui Τιτος Παπαμαστορακης, , ”O διακοσμος του τρουλλου των ναων της παλαιολογειας περιοδου (1261-1453) στη βαλκανικη χερσονησο” (teză de doctorat, Ioannina, 1992), numeroase studii tematice (Ljubica Popovich este autoarea care s-a preocupat îndeaproape de problema ciclului profeţilor în iconografia turlelor bisericilor bizantine) monografii şi, nu în ultimul rând, fotografii ale frescelor ( un număr important de imagini fiind stocate în arhiva www.srpskoblago.org)
Formare profesională
Redactez lucrarea de doctorat începută în 2010 în cadrul Universităţii Naţionale de Arte
Urmez, acum la nivel mediu, cursul de limba elină ţinut de Prof. N.Ş.Tanaşoca pentru doctoranzi în cadrul ISSEE
Începând cu 15 octombrie 2013 urmez cursul de limba neogreacă (nivel începător) în cadrul Fundaţiei Culturale Elene din Bucureşti
