ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Cont Facebook dezactivat pentru defăimare, prin hotărâre judecătorească

O hotărâre neobișnuită a rămas definitivă în februarie 2017, când Tribunalul Covasna a menținut o sentință a Judecătoriei Întorsura Buzăului prin care un cetățean (S.D.A.) a fost obligat să își șteargă contul de Facebook după ce a defăimat un polițist (C.V.). S.D.A. postase în 2016 o fotografie a polițistului însoțită de acuze formulate într-un limbaj suburban: „mă jegosule infect care ești – să te duci în aia lu măta care teo fătat și teo supt, nu să vi pe terenul meu abuziv și în mod fraudulos să furi-sustragi cu forța pe copil minor bolnav din locuința mea mă imbecilule și dobitocule care ești, penalistule [sic!]” ⁶⁴⁴. Fotografia și comentariul făceau parte dintr-un album intitulat „Continuarea prezentării găștii de călăi – Mârșavi Infecți, Mafioți”⁶⁴⁵. După această postare mai urmaseră, în aceeași zi, și altele, care se refereau la poliție în general: „Penaliști, Criminali și mari infractori asta reprezintă la greu acești boi mizerabili infecți – gașca –ceata infectă mârșavă nenorocită mafiotă și interlopă”; „călăii mârșavi infecți îmbrăcați în haina jerpelită a statului care la comanda clară, mârșavă, infectă mafiotă satanistă săvârșesc, înfăptuiesc și comit la grămadă faptele penale deosebit de grave – mari penaliști criminali – infractori, hoți, mârșavi infecți”⁶⁴⁶.

Judecătoria Întorsura Buzăului a decis ca S.D.A. să îi plătească lui C.V. daune morale în valoare de 15.000 de lei și 120 de lei cheltuieli de judecată⁶⁴⁷. De asemenea, instanța a mai dispus și ca S.D.A. „să şteargă de pe pagina sa de facebook intitulată <> imaginile şi postările defăimătoare cu privire la reclamant” ⁶⁴⁸. În plus, instanța a dispus și „dezactivarea contului pârâtului, având nume de utilizator <> de către proprietarul site - ului facebook” ⁶⁴⁹.

Tribunalul Covasna a respins în februarie 2017 apelurile formulate în dosar⁶⁵⁰, iar o încercare de repunere a dosarului pe rolul instanței a fost de asemenea respinsă în februarie 2018⁶⁵¹, hotărârea rămânând definitivă. Persoana vătămată a declarat, pentru Adevărul, că nu a reușit să pună în aplicare hotărârea instanței pentru că nu a identificat o cale de comunicare legală cu Facebook iar contul vizat nu a fost dezactivat, ci redenumit: „Administratorul îi schimbă constant denumirea în încercarea de a evita dezactivarea. De aceea sunt nevoit să demarez o acţiune în lămurirea sentinţei judecătoreşti"⁶⁵².

ActiveWatch consideră că sentința Judecătoriei Întorsura Buzăului, rămasă definitivă prin decizia Tribunalului Covasna, este grav disproporționată, măsura dispunerii dezactivării unui cont de Facebook pentru câteva postări injurioase fiind echivalentă cu cenzura. O paralelă ar putea fi făcută cu decizia unei instanțe de a închide un ziar pentru unul sau mai multe articole considerate calomnioase.

O posibilă măsură proporțională ar fi fost aceea de a obliga la publicarea dispozitivului hotărârii, sub forma unui comentariu la postările considerate calomnioase. Așa cum reiese din speța de față, măsura nu este doar disproporționată, ci și ineficientă.

Feri Predescu vs România (CEDO)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis în iunie 2017⁶⁵³ că statul român i-a încălcat jurnalistei Feri Predescu dreptul la libertatea de exprimare atunci când instanțele interne au obligat-o în 2008, într-un proces cu primarul Constanței, Radu Mazăre, să îi achite acestuia daune morale și cheltuieli de judecată în valoare de aproape 57.000 de lei, să își ceară scuze publice prin intermediul unei scrisori şi să publice hotărârea judecătorească într-un ziar local şi unul de circulaţie naţională.

Feri Predescu a îndeplinit toate cerințele conform hotărârilor judecătorești, dar, cu sprijinul APADOR-CH, a înaintat o plângere la CEDO.

Predescu fusese sancționată pentru că a comentat într-o emisiune la televiziunea publică, la care era invitat şi Radu Mazăre, despre relaţiile primarului cu lumea interlopă. În fața instanțelor interne, Feri Predescu s-a apărat arătând că informaţiile prezentate erau de notorietate publică, fiind mediatizate atât de ziare centrale cât şi de site-uri media, dar baza sa factuală a fost considerată insuficientă de către magistrați.

CEDO, pe de altă parte, a considerat că afirmațiile jurnalistei au reprezentat o opinie, au fost făcute cu bună-credință și au avut o bază factuală rezonabilă. Luând în considerare și cuantumul mare al daunelor morale acordate, Curtea Europeană a decis că prin sancționarea lui Feri Predescu România a încălcat articolul 10 din Convenție. Curtea a obligat statul român să-i plătească jurnalistei suma de 14.000 de euro daune materiale, plus suma de 4.500 de euro ca prejudiciu moral⁶⁵⁴.

Curtea a afirmat că: „În situații în care, pe de o parte, este făcută o afirmație factuală și nu sunt prezentate suficiente dovezi în sprijinul acesteia și, pe de altă parte, jurnalistul discută o chestiune de interes public autentic, devine esențial să se verifice dacă acesta s-a comportat profesionist și cu bună-credință”. De asemenea, Curtea a reamintit că: „… sub Convenție, acordarea de daune pentru defăimare trebuie să prezinte o relație rezonabilă de proporționalitate cu daunele aduse reputației. (…) Curtea observă că suma pe care aplicanta a fost obligată să o plătească a fost extrem de mare. De aceea a fost, în opinia Curții, de natură a avea un efect de <>, de descurajare a aplicantei în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare”.

Două instanțe susțin că nu este ilegal să furi articole-știre

Ziarul Monitorul de Suceava a dat în judecată proprietarul site-ului SuceavaNews.ro pentru că timp de mai multe luni pe acest site apăruseră articole copiate integral din ziar, uneori cu sursa menționată, de cele mai multe ori fără sursă, fără autor și, uneori, doar cu titluri ușor modificate⁶⁵⁵.

Ziarul Monitorul de Suceava a solicitat daune în valoare de 20.000 de lei.

Judecătoria Suceava a respins cererea ca fiind neîntemeiată⁶⁵⁶. Judecătorii primei instanțe au considerat că articolele în discuție sunt știri și, deci, nu ar fi protejate de art. 9 al Legii drepturilor de autor și a drepturilor conexe (nr. 8/1996): „Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor următoarele: (…) e) ştirile şi informaţiile de presă”.

Sentința primei instanțe este disponibilă pe PaginaDeMedia.ro⁶⁵⁷, care a făcut public acest subiect.

În ianuarie 2018 Tribunalul Suceava a menținut decizia primei instanțe și a respins apelul ziarului Monitorul de Suceava, hotărârea putând fi atacată cu recurs⁶⁵⁸.

Instanțele nu au făcut distincție între conținutul știrii – informația făcută publică - și forma știrii, adică forma textului în care este publicată știrea/ informația de presă. Această formă a știrii este, în majoritatea cazurilor, protejată de legea dreptului de autor, conform legii: „Art. 7. Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt: a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator”.