Anul 2017 a fost unul deosebit de zbuciumat pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Încă din prima parte a anului (martie 2017), președintele acestei instituții, Cătălin Marinescu, și-a dat demisia, motivându-și alegerea prin faptul că i se oferise o „oportunitate în carieră”: funcția de șef al Diviziei de Strategie a Uniunii Internaționale de Telecomunicații (ITU), din cadrul ONU77.
În aprilie 2017, guvernul Grindeanu (PSD) a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru modificarea legii autorității de reglementare în comunicații (ANCOM), prin care Președintele statului nu mai avea un rol în numirea conducerii ANCOM, ci Guvernul, cu aprobare din partea plenului Parlamentului78. În legătură cu acest aspect, Administrația Prezidențială a transmis un punct de vedere prin intermediul purtătorului de cuvânt al Președintelui, în care și-a exprimat îngrijorarea privind transparența Guvernului.
Două săptămâni de la adoptarea Ordonanței, la conducerea ANCOM a fost instalat Adrian Diță, fost director de Public Affairs la Telekom România79. Din acest moment, în interiorul instituției au început frământări care aveau să se prelungească până spre toamnă, ca urmare a deciziilor interne luate de Diță, printre care s-au numărat, încă de la început, schimbarea componenței la nivelul conducerii instituției și depunerea unui amendament (aprobat de Guvernul PSD) prin care salariul șefului ANCOM se apropia de 10.000 de euro lunar80. Noul șef ANCOM i-a demis pe vicepreședinții Eduard Lovin și Bogdan Iana, și a evitat să participe, invocând probleme de sănătate, când a fost chemat la audierile Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, pentru a-și explica începutul controversat de mandat. Comisia avea să-i ceară în mai multe rânduri demisia pentru deciziile sale controversate.
Iana și Lovin fuseseră cei care negociaseră licitația 4G din 2012, care a adus statului câștiguri substanțiale (aprox. 700 de milioane de euro), și tot ei contribuiseră, înainte de a fi demiși, la documentul pentru licitația 5G ce urma să se desfășoare în 2018 (cei doi au fost demiși a doua zi după finalizarea documentului)81. În perioada care a urmat, șeful ANCOM Adrian Diță nu s-a făcut remarcat prin rezultate profesionale și a fost extrem de rezervat în aparițiile sale publice. În septembrie, Guvernul Tudose dă o lovitură de imagine conducerii ANCOM, numindu-i din nou în funcția de vicepreședinți ai autorității pe Bogdan Iana și Eduard Lovin, pentru un mandat de șase ani, în contextul în care se apropia licitația pentru tehnologia 5G și erau necesari specialiști82. O lună mai târziu, Diță și-a dat demisia83, și a fost urmat la șefia ANCOM de nimeni altul decât fostul premier (PSD) Sorin Grindeanu (proaspăt exclus din PSD, dar propus șef de Guvernul Tudose, cel care tocmai îl înlocuise), sub mandatul căruia fusese numit Diță la conducerea Autorității84.
În ianuarie 2018, Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pe motiv de neconstituționalitate, legea prin care Ordonanța de Urgență de înființare a ANCOM era modificată pentru a-l exclude din procedura de numire a conducerii Autorității85.
Dostları ilə paylaş: |