ActiveWatch este o organizație de drepturile omului care militează pentru comunicarea liberă în interes public. Acest raport a fost redactat în cadrul Programului FreeEx al ActiveWatch. Misiunea FreeEx

Aristotel Căncescu, Mix TV

Aristotel Căncescu, președinte al Consiliului Județean Brașov și președinte al filialei județene a PNL, a fost trimis de DNA în judecată în 2017 în două noi dosare. Căncescu are pe rolul instanțelor șase dosare penale instrumentate de DNA.

Astfel, în iunie 2017, a fost trimis în judecată pentru că, în 2012, ar fi luat mită în valoare de 485.000 de lei de la șapte persoane pentru a le trece pe acestea pe lista de candidați pentru alegerile din 2012 ale PNL. Procurorii susțin că suma pretinsă ar fi variat în funcție de locul pe care s-a aflat fiecare dintre cei 7 pe lista de candidați³¹⁸. Cu două săptămâni înainte de trimiterea în judecată, Aristotel Căncescu a demisionat din PNL. El a acuzat conducerea partidului că „duce o luptă populistă pentru imagine, îndepărtându-se de membrii săi de partid şi de interesele lor” și că „în aşa-zisa <> sunt lăsaţi pradă instituţiilor coercitive ale statului sute de aleşi locali, primari și preşedinţi de consilii judeţene” ³¹⁹. El a acuzat și DNA: „Nimic din ce s-a dat – abuziv! – publicităţii la reţinerea mea, în 2014, nu se mai regăseşte în rechizitoriul final, ceea ce dovedeşte că, atât eu, cât şi alţi colegi ai mei, trebuia să fim <>, adică îndepărtaţi din viaţa politică”³²⁰. De asemenea, Căncescu l-a nominalizat pe șeful SRI Brașov, numit de generalul Coldea, ca fiind cel responsabil de instrumentarea dosarelor sale.³²¹

La începutul lunii iulie 2017, Căncescu a fost trimis în judecată într-un alt dosar, pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată³²². Procurorii DNA susțin că președintele CJ Brașov ar fi determinat-o pe directoarea generală a DGASPC Brașov să achiziționeze mai multe produse și lucrări prestabilite la valori nejustificat de mari sau care nu erau necesare instituției. Procedurile de achiziție publică ar fi fost falsificate astfel încât beneficiare ale contractelor să fie anumite societăți comerciale.

Aristotel Căncescu deține în Brașov Super FM și Mix TV, prin societatea Canaris SRL, la care este unic acționar³²³.

Maricel Păcuraru, Realitatea TV³²⁴

Maricel Păcuraru a fost eliberat condiționat în ianuarie 2017³²⁵. În 2014, el fusese condamnat de Curtea de Apel București³²⁶, în dosarul polițelor de asigurare pentru angajații Poștei Române, la o pedeapsă de 4 ani de închisoare și la interzicerea, pe perioada executării pedepsei și 5 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice și de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, pentru săvârşirea a două infracţiuni de spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată³²⁷.

Maricel Păcuraru este acționar majoritar al Realitatea TV, Realitatea FM și Realitatea Plus, împreună cu Cozmin Gușă, prin Strategies Research Investments SRL³²⁸. În 2013, procurorii DNA au anunțat că efectuează acte de urmărire penală față de Maricel Păcuraru, alături de alte persoane, pentru suspiciunea că, în cadrul procedurii insolvenței SC Realitatea Media, ar fi derulat acțiuni infracționale, cu scopul de a prejudicia societatea respectivă³²⁹. Până în aprilie 2018 dosarul nu a fost trimis în judecată. La începutul lunii aprilie 2018, avocata lui Sorin Ovidiu Vîntu anunța că DNA l-ar fi pus pe Maricel Păcuraru sub urmărire penală, informație neconfirmată de autorități³³⁰.

Într-un interviu din ianuarie 2017, Sorin Ovidiu Vîntu declara: „Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru mi-au furat trustul Realitatea și compania P.S.V., transcriind prin fals acțiunile celor două societăți pe numele lor” ³³¹. Referitor la relația cu Elan Schwartzenberg, cel care a preluat Realitatea de la Vîntu înainte ca, la rândul său, să piardă proprietatea acesteia în timpul procesului de insolvență în favoarea lui Cosmin Gușă și Maricel Păcuraru, Vîntu a precizat: „Am încercat să protejez acest trust de presă (Realitatea TV, n.r.) apelând la niște oameni în care la momentul acela aveam încredere. Unul dintre ei a fost domnul Elan Schwartzenberg, care s-a dovedit în final a fi un escroc. Am trecut compania proprietară pe Realitatea printr-un contract de trustee la domnul Elan Schwartzenberg (…). Deci domnul Elan nu a deținut niciodată Realitatea, grupul Realitatea”, a mai declarat Sorin Ovidiu Vîntu, în martie 2018, la B1 TV³³².