Analiza preliminară a Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul Legii cu privire la modificarea şi completarea Legii nr. 354-xvi din 28. 10. 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile
Yüklə 104,98 Kb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- A) Definirea problemei
- Elementul analitic. Motivul apariţiei problemei şi estimarea dimensiunii acesteia.
- B) Costurile şi beneficiile anticipate ale intervenţiei statului
- C) Evaluarea abordărilor alternative
- Alternativa Posibile avantaje Posibile dezavantaje
- 3.7 Riscuri Nu sunt identificate riscuri la implementarea proiectului de lege. 3.8 Beneficii
- Strategia de consultanţă Determinarea grupurilor de interese
- Strategia de consultanţă
- Aspecte concluzive şi recomandări (sumar) Aspecte privind implementarea
- TABELUL DE SINTEZĂ a obiecţiilor, comentariilor şi propunerilor înaintate pentru AIR preliminară
- Rezultatul examinării obiecţiilor/propunerilor
|
Analiza preliminară a Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul Legii cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.354-XVI din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile Introducere Analiza preliminară a impactului de reglementare pentru proiectul legii cu privire la modificarea şi completarea Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XVI din 28.10.2004 a fost elaborată în vederea executării art. 13 „Analiza impactului de reglementare” din Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător , precum şi a punctului 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1230 din 24 octombrie 2006 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului de reglementare şi de monitorizare a eficienţei actului de reglementare. Analiza preliminară prezentată, reprezintă argumentarea necesităţii adoptării proiectului nominalizat, în baza evaluării impactului potenţial al acestuia asupra activităţii de întreprinzător şi a intereselor societăţii. A) Definirea problemei 1) Modificările şi completările propuse la art. 1, art. 4, art. 9 şi art. 131 au drept scop completarea legii cu o nouă cale de formare a bunurilor imobile înregistrat - reparcelarea şi descrierea procedurii de formare prin calea respectivă. Practica ne-a demonstrat că există situaţii când amplasarea mai multor terenuri, care aparțin diferitor proprietari, în hotare existente, nu permite utilizarea raţională a acestora (fragmentarea terenurilor agricole, pericol de eroziune a solului, extinderea hotarului intravilanului localităţii, crearea infrastructurii), iar căile de formare stabilite prin Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile nu pot fi aplicabile în cazul dat. Pentru soluționarea problemei Agenția Relații Funciare și Cadastru propune o cale nouă de formare – reparcelarea, care soluționează o mulțime de probleme legate de crearea condițiilor optime de utilizare. Mai jos sunt descrise motivul apariției problemelor: a) În perioada anilor 1998 – 2001, prin intermediul Programului Naţional „Pământ”, susţinut financiar de Programul USAID (surse financiare donatoare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1033 din 12 octombrie 1998, a fost finalizat procesul de atribuire în proprietate privată a terenurilor agricole. Rezultatele implementării Proiectului au fost următoarele:
Privatizarea masivă pe perioada anilor 1998 – 2001 a cotelor de teren echivalent a adus proprietarilor mai multă libertate în gestionarea terenurilor agricole înregistrate în baza legii, însă a adus la fragmentarea excesivă a terenurilor agricole. Unii proprietari dețin câte 4-8 sectoare de teren în diferite locuri, în mărime de 0.010- 0.030 ha. Astfel, din circa 3 000 000 de terenuri agricole înregistrate, circa 25 % sau 357 000 de terenuri au suprafața de 0.1ha pînă la 0.5 ha, iar 26 % sau 381000 terenuri au suprafața de 0.5ha–1.00 ha. Pe astfel de suprafețe o agricultură modernă nu poate fi creată. Totodată, în unele cazuri (circa 200000 terenuri) au o configurație nepotrivită, (lățimea de 1-5 m și lungimea 500-1000 m) care nu permite prelucrarea eficientă a terenurilor. O parte din probleme, privind crearea condițiilor optime de utilizare vor fi create prin procesul de consolidare a terenurilor: arenda terenurilor pe un termen lung, vânzarea – cumpărarea și schimbul terenurilor și formarea lor prin comasare. Iar circa 25% din terenurile agricole (circa 700 000 terenuri) nu pot fi formate prin căile existente: separare, comasare, divizare, combinare. b) Circa 70 000 terenurile agricole au fost atribuite în proprietate, fără a ține cont de înclinația pantei terenului. Astfel, unii deţinători de terenuri prelucrează sectoarele sale cu unele devieri de la normele agrotehnice, efectuând prelucrarea sectoarelor fără a ţine cont de relieful acestuia, iar ca rezultat - degradarea solului şi imposibilitatea prelucrării lor. În aceste condiţii apar alunecări de teren care nu permit prelucrarea optimală şi duc la fragmentarea sectoarelor de terenuri. Ca rezultat, titularii apelează către autorităţile publice cât şi către oficiile cadastrale teritoriale privind acordarea ajutorului în privinţa modificării hotarelor sectoarelor și amplasamentul acestora. Conform datelor din Cadastrul Funciar pe parcursul ultimelor 3 ani (2013-2015) suprafaţa alunecărilor în sectoarele agricole s-a majorat de la 322.6 ha pînă la 329.89 ha, ce constituie 2%. Pierderile în urma excluderii acestora din categoria terenurilor agricole în conformitate cu Legea 1308-XIII din 25.07.1997 constituie în jurul la 9 mln.416 mii lei. Concomitent, în unele sectoare de teren în urma apariţiei unor alunecări de terenuri s-a limitat sau chiar s-a stopat trecerea proprietarilor către sectoarele deţinute. În cazul apariţiei unor situaţii descrise deţinătorii sunt nevoiţi să decidă în comun referitor la reparcelarea sectoarelor, modificînd suprafeţele parcelelor proporţional suprafeţei deţinute. Situaţie similară apare şi în cazurile cînd parcelele atribuite conform proiectelor elaborate nu pot fi utilizate pentru prelucrare cu agregate tehnice, din cauza dimensiunilor mici a lungimii şi lăţimii parcelelor. Apariţia unor astfel de cazuri a fost precedată de faptul că în perioada privatizării masive, la elaborarea proiectelor de organizare a teritoriului din cauza timpului limitat la perfectarea acestora, coordonării cu specialiştii de ramură şi nu în ultimul rînd, a lipsei specialiştilor în primării, dimensiunile sectoarelor au fost proiectate fără a se lua în vedere normele agrotehnice privind prelucrarea sectoarelor agricole, fară a se ţine cont de relieful sectorului, a şi adus la aceea că în jurul la 5% din numărul total al terenurilor înregistarate urmează a fi reparcelate, ce constituie aproximativ 40 mii parcele. c) În cadrul Primului Proiect de Cadastru, în perioada 2000-2007 au fost transmise în proprietate și înregistrate în registrul bunurilor imobile circa 1 400 000 de loturi lângă casă, inclusiv 700 000 de loturi lângă casă în extravilanul localității, care apoi au fost trecute la destinația terenuri agricole (grădini). Circa 400 000 din aceste terenuri sunt amplasate la hotarul intravilanului localităților. Dat fiind faptul că fondul de rezervă a tuturor primăriilor este epuizat, locuri pentru case de locuit noilor familii pot fi atribuite numai din terenurile (grădini) amplasate lângă localitate. Prin modificarea în anul 2010 a art. 39 din Codul Funciar, Parlamentul Republicii Moldova a decis că terenurile atribuite în proprietate ca loturi de pe lângă casă (grădini), amplasate adiacent hotarelor intravilanului, după ce se includ în intravilanul localităţii, se consideră terenuri destinate construcţiilor şi se utilizează pentru construcţii locative. Însă configurația terenurilor care au fost atribuite pentru utilizare în agricultură, nu corespund normelor urbanistice şi necesită a fi formate. Căile existente de formare în cazul dat nu pot fi aplicabile. Se cere o cale de formare nouă. Pe parcursul anului 2015 au fost circa 600 solicitări de formare a terenurilor incluse în intravilanului localităților (sat. Ciorescu, sat Togatin, or. Durlești, sat. Trușeni, or. Gratiești, mun. Chișinău, sat Miclești, raionul Criuleni). Reieșind din solicitările continue de a identifica căile de soluţionare a problemei, ARFC propune o cale nouă de formare a terenurilor prin reparcelare în temeiul acordului scris al titularilor, planului urbanistic general şi modificării hotarelor în conformitate cu normele urbanistice. Analiza acestor solicitări denotă că preponderent cererile vin din localităţile care sunt amplasate în apropierea oraşelor mari, unde infrastructura este mai dezvoltată, este în creştere numărul de cetăţeni şi ca rezultat lipsa sectoarelor pentru construcţii. La reparcelarea terenurilor care se întroduc în intravilanul localităţilor, în conformitate cu art. 39 al Codului Funciar, în mod obligatoriu este necesară elaborarea planului urbanistic general, care stabileşte cerinţe ce se referă la normele urbanistice în construcţii, la amplasarea construcţiilor şi altor edificii, În cazul reparcelării, bunurile imobile îşi schimbă configuraţia conform normelor urbanistice şi nu există folosirea acestora în comun, sau transmiterea lor în arendă pentru a fi folosite în comun. Formarea prin reparcelare se efectuează doar în cazul în care bunurile imobile sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, pe cînd consolidarea nu presupune expres astfel de condiţii. Ca exemplu: arenda terenurilor (pînă la 3 ani) poate fi efectuată în baza unui contract încheiat între părţi, fără a fi înregistrată în Registrul bunurilor imobile. Concomitent, cheltuielile de consolidare a terenului agricol întreprinse cu concursul primăriei în vederea investigării şi evaluării terenului, perfectării proiectului de consolidare, implementării acestuia şi înregistrării în registrul bunurilor imobiliare se vor suporta de la bugetul de stat, de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale respective sau din alte surse de finanţare, pe cînd reparcelarea preponderent din contul beneficiarilor, excepţie ar putea fi înregistrarea bunurilor în cadrul lucrărilor cadastrale masive. În cazul reparcelării statul în majoritatea cazurilor nu suportă careva cheltuieli financiare, deoarece aceste cheltuieli sunt puse pe seama beneficiarului care este cointeresat direct în îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi îmbunătăţirii relaţiilor familiale, a stării financiare. Consolidarea terenurilor de asemenea presupune îmbunătăţirea prelucrării sectoarelor, însă acest lucru se face doar schimbînd sectoarele prin transmiterea în arendă sau vînzare-cumpărare, fără a fi modificate configuraţia sectoarelor de teren. În cazul solicitării proprietarului sectoarele procurate pot fi modificate, prin unirea mai multor sectoare într-un sector unic cu o suprafaţă mai mare, însă această condiţie nu este obligatoriu de îndeplinit, sectoarele procurate fiind înregistrate în Registru cu diferite numere cadastrale. De asemenea la arendarea acestor terenuri nu se modifică configuraţia parcelelor, ci se indică doar sectoarele care sunt supuse arenzii, fără modificarea configuraţiei lor.
Legislația în vigoare prevede că în cazul în care persoana interesată în formarea construcției sau încăperii izolate ce impune lucrări pentru care în conformitate cu legislația se cere autorizație de construire să obțină astfel de autorizația și să depună o copie de pe ea oficiului cadastral teritorial. Pentru ce? Doar bunul imobil se consideră format după construirea/reconstruirea acestuia conform legislației în construcții, iar parametrii tehnici calculați în urma lucrărilor cadastrale (lungimea, lățimea, suprafața, materialul, etc.) trebuie să corespundă obiectului edificat. Numai pe parcursul anului 2015 au parvenit circa 3000 de solicitări privind formarea construcțiilor și încăperilor izolate.
Completările la alin. (4) articolul 8, au drept scop de a soluţiona chestiunea dată prin calcularea cotei părți din construcţie ce îi revine fiecărei încăperi izolate și înstrăinarea încăperilor izolate în comun cu cotele părți din proprietatea comună.. Se propune ca cota parte din construcţie ce î-i revine fiecărei încăperi izolate să fie calculată de executantul lucrării, să fie înscrisă în decizia de formare şi reflectată apoi în registrul bunurilor imobile.
Problemele identificate și descrise mai sus stopează dezvoltarea pieții imobiliare. Menirea statului în cazul dat este în înlăturarea impedimentelor prin dezvoltarea cadrului juridic și regulatorii. După aprobarea de către Parlament a modificărilor propuse Agenția Relații Funciare și Cadastru va elabora act normativ care va descrie detaliat modalitatea de executare a lucrărilor de formare pentru fiecare cale aparte. Cadrul juridic și regulatorii va fi utilizat de către întreprinderile de stat și private la executarea lucrărilor de formare a bunurilor imobile, înlăturând problemele existente care stopează la moment dezvoltarea pieții imobiliare. Componenta juridică Proiectul legii cu privire la modificarea şi completarea Legii cu privire la formarea bunurilor imobile, nr. 354-XVI din 28.10.2004 a fost elaborat de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, în scopul corelării legislației în vigoare, introducerii unei noi căi de formare prin reparcelare, reglementării modalităţii de calculare a cotei părţi din proprietatea comună a clădirii ce îi revine fiecărei încăperi izolate formate din cadrul construcţiei, introducerii clarităţii în vederea formării încăperilor din cămine, în suprafața totală a cărora a fost inclusă și suprafața comună, optimizarea consecutivității de formare a bunurilor imobile. Completarea cadrului juridic în domeniul formării bunurilor imobile dă posibilitatea de a elabora proceduri noi de formare a bunurilor imobile necesare dezvoltării pieții imobiliare. Proiectul este elaborat în temeiul Legii nr. 780 – XV din 2001 privind actele legislative și prevede operarea modificărilor în Legea nr. 354 – XVI din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. Proiectul Legii are ca scop asigurarea, menţinerea, şi protecţia beneficiarilor de bunuri în Republica Moldova şi transformarea acesteia într-un instrument eficient de sporire a competitivităţii economiei naţionale şi bunăstării deţinătorilor de bunuri.
Adoptarea Legii nr. 209 din 16.07.2010 privind modificarea articolului 39 din Codul Funciar privind schimbarea destinaţiei terenurilor ocupate de grădini din intravilanul localităţilor şi adiacent hotarelor intravilanului în terenuri destinate construcţiilor locative, şi permiterea construcţiei caselor de individuale de locuit a dus la necesitatea instituirii unei noi căi de formare-reparcelarea. Deoarece, fondul de rezervă în majoritatea primăriilor este epuizat, includerea în intravilanul localității a grădinilor este o cale de soluționare a problemei privind asigurarea tinerelor familii cu loturi de lângă casă. Pe parcursul anului 2015 au fost prezentate executanților lucrărilor cadastrale circa 600 solicitări de formare a terenurilor incluse în intravilanului localităților (sat. Ciorăscu, sat Tohatin, or. Durlești, sat. Trușeni, mun. Chișinău, sat Miclești, raionul Criuleni, sat. Coștangalia, r-nul Cantemir, etc.). Conform datelor cadastrului funciare circa 400 000 de terenuri (grădini) sunt adiacente hotarului intravilanelor localităților, și în perspectivă vor parveni solicitări din partea titularilor de drepturi pentru a fi incluse în intravilan pentru construcția caselor de locuit. Totodată, în unele cazuri (circa 200 000 terenuri) au o configurație nepotrivită, (lățimea de 1-5 m și lungimea 500 -1000 m) care nu permite prelucrarea eficientă a terenurilor. În perioada anilor 2014-2015 au parvenit circa 200 de solicitări de a optimiza configurația terenurilor. În perspectivă ofertele de reparcelare se vor mări. Circa 70 000 din terenurile agricole au fost atribuite în proprietate, fără a ține cont de înclinația pantei terenului. Conform datelor din Cadastrul Funciar pe parcursul ultimelor 3 ani (2013-2015) suprafaţa alunecărilor în sectoarele agricole s-a majorat de la 322.6 ha până la 329.89 ha, ce constituie 2%. Pierderile în urma excluderii acestora din categoria terenurilor agricole în conformitate cu Legea 1308-XIII din 25.07.1997 constituie în jurul la 9 mln.416 mii lei. În perioada anului 2015 au fost prezentate circa 50 de cereri pentru modificarea configurației terenurilor.
Ţinînd cont de faptul că executanţi ai lucrărilor de formare a bunurilor imobile sunt atît firme particulare cît şi întreprinderi de stat care deţin licenţă în acest domeniu, costul lucrărilor este dictat de piaţă, şi poate varia de la 1000 lei pînă la 5000 lei în dependenţă de complicitatea obiectului şi a termenului de executare (în regim de urgenţă sau obişnuit). Astfel, pentru a forma un bun imobil prin diferite căi existente costul formării va fi alcătuit din:
Costul formării prin reparcelare va constitui în jurul la 750 lei, inclusiv:
Impacturile negative sau costurile intervenţiei statului. Prin aprobarea Legii respective nu au fost depistate careva impacte negative. Impacturile pozitive sau beneficiile intervenţiei statului. Implementarea cadrului juridic va avea următoarele efecte pozitive:
Astfel, prin schimbarea categoriei terenurilor agricole, în terenuri pentru construcţii, venitul impozabil scontat pentru aceste bunuri creşte de 20 ori, concomitent se îmbunătăţeşte condiţiile de trai ale locuitorilor atât din localităţile rurale cât şi celor din mediul urban. În urma tranzacţiilor efectuate cu aceste bunuri se acumulează la buget taxa de stat percepută de la beneficiari. Concomitent după inventarierea şi înregistrarea încăperilor izolate din cămine, survine surse suplimentare la bugetul de stat în privinţa impozitului şi perceperii taxei de stat în cazul tranzacţiilor cu aceste bunuri. Ceea ce se referă la participanţii procesului de reparcelare cât şi a celor ce doresc inventarierea şi înregistrarea încăperilor din cămine, concluzionăm că, primii suportă cheltuieli pentru elaborarea planurilor urbanistice de detaliu, planurilor geometrice şi a celor de înregistrare a noilor bunuri formate. Necătînd la faptul suportării cheltuielilor de către beneficiari, beneficiul acestora în urma finalizării etapelor de lucru creşte considerabil, fiind create condiţiile necesare privind prelucrarea sectoarelor agricole, construcţia edificiilor locative în sectoarele modificate în conformitate cu normele de urbanism, clarităţii în consecutivitatea executării lucrărilor de formare. C) Evaluarea abordărilor alternative Ca urmare a definirii problemei şi scopului au fost identificate următoarele opţiuni:
În tabelul de mai jos sunt expuse posibilele avantaje şi dezavantaje pentru fiecare opţiune în parte, după cum urmează: Tabelul nr. 1.
OPŢIUNEA I. „A nu face nimic” Necesitatea modificărilor şi completărilor acestui act legislativ intervine în urma discrepanţelor create în cadrul actelor legislative. Absenţ a intervenţ iei ar menţ ine situaţ ia din prezent, caracterizată de o legislaţ ie dispersată, cu următoarele efecte negative: 1 Lipsa cadrului legal în vederea formării bunurilor imobile; 2. Stoparea pieței imobiliare;. 3. Adresările continue a cetăţenilor pentru soluţionarea problemelor legate de formarea bunurilor imobile. Riscuri Din cauza lipsei cadrului legal incomplet în domeniu, titularii de drepturi nu vor putea realiza dreptul constituțional de proprietate asupra bunului imobil și vor fi nevoiți să întreprindă acţiuni tenebre de conformare la standardele existente care vor avea un efect negativ asupra soluţionării problemelor societăţii. Totodată, în urma acestor acţiuni, nu se va obţine rezultatul scontat privind înregistrarea încăperilor izolate din cămine şi nu se vor elimina problemele proprietarilor după modificarea hotarelor intravilanului localităţilor şi a schimbării categoriei terenurilor. Avantaje potenţiale - lipsa de cheltuieli administrative pentru elaborarea proiectului nominalizat. OPŢIUNEA II „Modificarea şi completarea legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354-XVI din 28.10.2004”. Îndată ce va fi aprobat proiectul în cauză, se va:
3.6 Costuri Costurile țin doar de publicarea proiectului de modificare în Monitorul Oficial. Implementarea practică a proiectului nu presupune alocări financiare din contul mijloacelor bugetare. Formarea bunurilor imobile de efectuează la cererea titularului de drepturi și se compune din:
Implementarea noii căi de formare va diminua practic de două ori costurile pentru formarea bunurilor imobile. 3.7 Riscuri Nu sunt identificate riscuri la implementarea proiectului de lege. 3.8 Beneficii Prin proiectul nominalizat se modifică şi se completează actele normative cu noi noţiuni şi cerinţe privind formarea bunurilor imobile. Va creşte numărul solicitărilor privind formarea bunurilor imobile prin reparcelare şi a formării bunurilor imobile în cămine. Va creşte numărul înregistrărilor şi a tranzacţiilor cu aceste bunuri. Se va dezvolta piaţa imobiliară şi ca rezultat vor apărea noi posibilităţi privind schimbul noilor bunuri imobile şi libertatea de procurare a imobilelor. Cumpărătorii vor avea posibilitatea de a alege liber diverse bunuri imobile cu costuri accesibile de către aceștia. Strategia de consultanţă Determinarea grupurilor de interese În cazul formării încăperilor din cămine, în proiectul dat va influenţa în mod prioritar persoanele care beneficiază de aceste încăperi, care au un interes bine stabilit şi anume formarea noilor încăperi cu ulterioara lor vânzare unor persoane care au nevoie de acestea. De asemenea în cazul modificării hotarelor intravilanului cu modificarea categoriei de destinaţie şi în cazul extravilanului privitor la terenurile fragmentate un deosebit interes îl au proprietarii acestor sectoare care pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Alt grup de interese îl reprezintă autorităţile publice interesate care au obligaţia de a elabora şi a pune în aplicare politicile de susţinere ale persoanelor fizice cît şi celor juridice cu acordarea consultanţei necesare beneficiarilor şi a promovării proiectelor înaintate.
Sa întreprins consultarea oficială în conformitate cu legile în vigoare, sub formă de avizări şi propuneri ale proiectului de modificare şi completare cu organele de stat abilitate şi cu organizaţiile obşteşti. La fel a fost utilizată consultarea prin expunerea/publicarea AIR preliminar pentru proiectul dat de modificare şi completarea pe pagina web www.arc.gov.md. Procesul de consultare Proiectul de modificare a fost coordonat cu următoarele autorităţii publice – Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor Infrastructurii Drumurilor, Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, Centrul pentru Drepturile Omului, Confederaţia Naţională a Patronatelor, Confederaţia Naţională a Sindicatelor, Uniune Geodezilor, Geologilor şi Inginerilor Cadastrali. Propunerile autorităţilor vizate au fost examinate şi incluse în proiectul legii. Astfel, autorii proiectului au acceptat propunerile parvenite de la CALM referitor la excluderea coordonării proiectului de formare cu arhitectul-şef al primăriei, prin faptul că în cadrul APL nu există astfel de specialişti. Au fost acceptate propunerile Ministerului Economiei referitor la excluderea alineatelor (8) şi (9) la art.17, deoarece acest articol este complet şi fără aceste adaosuri şi revăzută redacţia art.18 alin.(2) şi (3). Tot la propunerea acestui minister a fost întrodusă noţiunea de „proiect de organizare a teritoriului”. La propunerea Ministerului Justiţiei s-a acceptat ca denumirea „contract de împărţire” cu „contract de încetare a proprietăţii comune pe cote-părţi” să nu fie modificată, deoarece conţinutul contractului respectiv nu rezultă din denumirea acestuia. În cadrul întâlnirilor cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, a fost discutată opinia ce se referea la obiecţia din art. 131, alin (1). În urma discuţiilor comune, conform procesul-verbal întocmit la 29 septembrie, s-a decis ca sintagma „documentaţia de urbanism” să fie înlocuită cu sintagma „documentaţia de urbanism sau proiectului de organizare a teritoriului”. Concomitent a fost acceptată propunerea excluderii din art. 131 alin. (2) a cuvintelor „autentificat notarial”, deoarece acesta impune cheltuieli nejustificate din partea proprietarilor terenurilor.
De asemenea la propunerea Ministerului Justiţiei, modificările propuse au fost aduse în corcondanţă cu Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2011 privind actele legislative. În aceeaşi ordine de idei se preconizează şi consultarea Analizei Impactului de Reglementare efectuată pentru proiectul în cauză. Astfel, întru înfăptuirea acestui lucru s-a recurs la consultarea pasivă prin expunerea şi publicarea AIR-ului Preliminar pe pagina web a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru (www.arfc.gov.md) la compartimentul „Transparenţă decizională”, rubrica „Proiecte de acte legislative şi normative”.
- va intra în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; - va acţiona pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pe o perioadă nedeterminată de timp; - nu va presupune careva costuri pentru autorităţile publice responsabile pentru implementarea noilor reglementări. Recomandări Considerăm oportună examinarea şi aprobarea opţiunii II, luând în consideraţie avantajele pe care le poate aduce proiectul preconizat, ținând cont de doleanţele beneficiarilor de încăperi izolate în cămine, a deţinătorilor de terenuri la trecerea sectoarelor dintr-o categorie de destinaţie grădini în cea pentru construcţii şi formarea terenurilor fragmentate în extravilanul localităţilor prin reparcelare aducând beneficii deţinătorilor de terenuri dar şi pentru prosperarea economică a statului. În urma acestor modificări și completări va crește cererile privind înregistrarea încăperilor din cămine ş.a. Tabelul nr. 2
Yüklə 104,98 Kb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||